814 matches
-
Lucrărilor Publice și Administrației, Ministerul Culturii, Ministerul Justiției, Ministerul Afacerilor Interne, Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Afacerilor Externe etc. I. Angajamente legislative • Adaptarea la noile realități sociale a cadrului legislativ existent în materia incitării la ură, a manifestărilor rasiste și xenofobe, care să garanteze urmărirea penală eficientă a infracțiunilor coincidente, inclusiv prin modificarea, fără întârziere, a art. 369 din Codul penal, precum și elaborarea și implementarea imediată a unor mecanisme eficiente de punere în aplicare a legislației în materie ... II. Măsuri
HOTĂRÂRE nr. 22 din 15 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271262]
-
pentru dezvoltare. ... III. Criteriile pentru desemnarea organismelor de drept privat ca beneficiari de fonduri publice alocate pentru îndeplinirea anumitor obiective de cooperare internațională pentru dezvoltare și asistență umanitară sunt următoarele: 1. organismul de drept privat nu promovează un discurs intolerant, xenofob, discriminatoriu și/sau plin de ură și respectă libertatea de exprimare, libertatea conștiinței, de gândire și de religie, în conformitate cu Convenția europeană a drepturilor omului; ... 2. organismul de drept privat are personalitate juridică (în conformitate cu legislația din țara unde
ORDIN nr. 1.371 din 27 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273503]
-
de drept privat pe care îl reprezint sunt conforme cu originalul și îmi asum responsabilitatea pentru veridicitatea celor susținute în documentația depusă. Declar pe propria răspundere că organismul de drept privat pe care îl reprezint nu promovează un discurs intolerant, xenofob, discriminatoriu și/sau plin de ură și respectă libertatea de exprimare, libertatea conștiinței, de gândire și de religie, în conformitate cu Convenția europeană a drepturilor omului. Declar pe propria răspundere că organismul de drept privat pe care îl reprezint are personalitate
ORDIN nr. 1.371 din 27 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273503]
-
să trăiască în Quebec. Ei trebuie să înțeleagă că numai ei trebuie să-și schimbe stilul de viață, nu canadienii care i-au primit cu generozitate. Ei trebuie să înțeleagă că în niciun caz canadienii nu sunt nici rasisti, nici xenofobi, din moment ce au acceptat mulți imigranți, dar canadienii nu sunt dispuși să renunțe la identitatea și la cultura lor. Canada este un teren de bun venit, deci nu numai primarul de Dorval salută străinii, ci toții locuitorii canadiani din Quebec-ca un
O LECŢIE DE CONVIEŢUIRE PAŞNICĂ de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1842 din 16 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378554_a_379883]
-
noi. Mesajul lucrării menționate (și al altora, care exprimă opinii aproape identice) păcătuiește, în cazul lui Eminescu, din cel puțin două motive: 1) face din Eminescu un om dedublat, cu o față de mare poet și cu o alta-total diferită-de gazetar xenofob și naționalist; cu alte cuvinte, unul este Eminescu-poetul și cu totul altul Eminescu-ideologul; 2) judecă ideile literare, dar mai ales politice ale lui Eminescu prin prisma unor idealuri declarate cumva universale și atemporale, dar care au, toate, caracter istoric și
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
voi pentru nume, pentru glorie să scriu?/ Oare glorie să fie a vorbi într-un pustiu? (Scrisoarea II) În acest veac, al XXI-lea, trăiesc și se manifestă câțiva intelectuali români „postmoderni”, progresiști, care susțin că sunteți autohtonist, antisemit, chiar xenofob... Peste tot aceeași idee: să dau străinilor ce-mi cer; cât pentru români puțin îmi pasă! (ziarul „Timpul” din 23 mai 1882). Acela ce cutează a se revolta față de această stare de lucruri, acela care îndrăznește să arate că formele
INTERVIU CU MIHAI EMINESCU de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374561_a_375890]
-
mituri sau dominată de mituri, că ideile de națiune și de stat național sunt demne de dispreț, că poporul român are o atitudine fundamentală de respingere a străinilor, chiar de intoleranță (mai exact spus: este prin esență ultranaționalist, antisemit și xenofob), că românii suferă patologic de un lamentabil spirit de imitație (a statelor occidentale, cu precădere) și că nu au fost buni deloc în domeniul creației originale, că întreaga istorie a României este un șir neîntrerupt de mituri, de la geto-daci până la
ISTORIC SAU MIT? de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373439_a_374768]
-
își exprimă nedumerirea față de promulgarea unei legi arbitrare referitoare la anumite „activități extremiste”. Redăm mai jos un fragment care în opinia noastră exprima confuzia noii legi: Faptă de a promova, în public, idei, concepții cu doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani și interzicerea unor drepturi...” Cum se definesc „faptele” menționate mai sus? Prin ce miracol lipsesc comuniștii din această listă? Cum se explică toleranta față de hortiștii din mijlocul țării? Și la
ROMANIAN-AMERICAN OPEN FORUM – LUARE DE POZIŢIE de NICHOLAS DIMA în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373521_a_374850]
-
cadrelor didactice din județul Soroca. Ce se întâmplase? Ca în toate orașele, și mai ales în Moldova ș Basarabia, comerțul era în mâna evreilor. Era prin 1937, când marota antisionistă flutura cu frenezie în documentele programatice ale unor formațiuni politice xenofobe, an în care, dacă nu mă înșel, partidul “Totul pentru țară” (noua denumire demagogică și naționalistă a Gărzii de Fier, partidul legionar) câștigase un număr însemnat de mandate în reprezentanța legislativă a țării. În această delicată situație, evreii n-au
PEREGRINĂRILE UNUI SUPLINITOR ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348246_a_349575]
-
antinaționala și anticonstituționala, denumită greșit de presă că Legea anti-legionară, si pompos declarată de inițiatorii sub „acoperire”: Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni contra păcii și omenirii. Nu m-am îndoit că va promulga legea din mai multe motive: 1. Klaus Iohannis e produsul elaborat al sistemului neocomunist și neo-securist perpetuat după decembrie
SFINȚII ÎNCHISORILOR INTERZIȘI DE IOHANNISIS ȘI CLASA POLITICĂ CORUPTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373186_a_374515]
-
și financiarii sau oamenii de afaceri străini nu sînt ușor de realizat și unele inițiative lasă amintiri amare. Se smulg concesii municipalităților pentru aducțiuni de apă, iluminat cu gaz. Primarii trebuie să fie întreprinzători, corupția domnește la toate nivelele, spiritul xenofob este redutabil: în caz de litigii cu autoritățile municipale, trebuie să se încerce păcălirea instanțelor judecătorești... Se constituie și se opun două discursuri asupra stării de lucruri. În plan extern, se continuă să se creadă că țara are nevoie de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
tramvaiele deraiază, se aruncă cu pietre... "Luptă de clasă marcată de ura unui popor mic împotriva privilegiaților?" întrebarea și-o pune ministrul Franței la București de la acea dată, cu atît mai multă neliniște cu cît semnele unei creșteri a naționalismului xenofob se înmulțesc. Încordarea trece prin afirmarea unei identități ortodoxe potrivnice pretențiilor misionarilor sau a instituțiilor catolice, considerate ca excesive. Una din manifestările politice ale prezenței franceze trece prin utilizarea protectoratului catolic în Orient; romano-catolicii sînt foarte puțini numeroși în această
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
sprijinul propriilor interese, imaginea țărănească idealizată a patriei și au constituit astfel o patrie rece, insulară. Lovinescu îndrăznește chiar să critice pozițiile politice ale poetului Mihai Eminescu, celebrat ca întruchipare a geniului național, și să respingă atitudinile sale naționaliste și xenofobe. El separă admirabila operă poetică de angajamentele ideologice și politice: "Misticismul țărănesc maschează în realitate ura noilor clase în formare. O asemenea exaltare necondiționată poate fi un element generator de inspirație poetică. Politic, tradiționalismul integral reprezintă, adesea, după popoarele deposedate
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
revistă de contribuție sufletească a tinerei generații”, chemată să apere valorile naționale și să reînvie timpurile eroice, prin dărâmarea „putregaiului și a parazitismului”, cuibărite în trupul rănit al țării. Actul de solidaritate cu aspirațiile strămoșești (neasimilabile altui popor) și accentele xenofobe („drepturile noastre exploatate peste tot de streinii de neam”) fixează idealul de renaștere și universalitate între marginile tradiționalismului gândirist, opus ideologiei modernismului și principiilor avangardei. Se pleacă de la ideea că occidentalizarea, ca imperativ al secolului al XIX-lea, nu mai
CRAIUL MUNŢILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286475_a_287804]
-
atât cât permitea contextul românesc - ceea ce ei percepeau ca fiind spiritul admirabil de voluntariat motivat civic al americanilor 23. În comentariile pe care românii le-au redactat despre colegii lor americani, este remarcabilă absența oricăror referiri la aspectele rasiste și xenofobe ale unora dintre variantele teoriilor eugenice din Statele Unite. Chiar dacă s-a născut din contactul cu astfel de mișcări eugeniste deja consolidate, mișcarea din România nu era doar o continuare imitativă a tendinței europene generale din perioada interbelică de a căuta
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
interpretate de teologia ortodoxă 70. În acest sens, principiile fondatoare ale lui Crainic diferă esențial de corporatismul științific care stă la baza viziunii lui Moldovan. În plus, limbajul lui Crainic și măsurile specifice de „purificare” propuse erau explicit antisemite și xenofobe, În timp ce teama lui Moldovan de revizionismul maghiar este doar o componentă implicită a lucrării sale. Evoluția viziunii biopolitice a lui Moldovantc " Evoluția viziunii biopolitice a lui Moldovan" De-a lungul carierei sale, Moldovan a rămas, În general, fidel ideilor exprimate
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
argumentelor unor autori eugeniști ca Moldovan În favoarea autonomiei regionale a unor instituții de educație precum Astra 3. Contribuția Irinei Livezeanu este deosebit de valoroasă pentru identificarea dimensiunilor ideologice ale dezbaterilor pe marginea transformărilor instituționale, În special cu referire la adoptarea politicilor xenofobe și antisemite. Analiza de față are În centru, În mod similar, problema lipsei de liberalism a ideilor și politicilor educaționale, Însă dintr-o perspectivă diferită, care se apleacă mai mult asupra presupunerilor și scopurilor normative conținute În limbajul și argumentele
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
naționalist, un sentiment de mândrie și loialitate națională, În toate disciplinele predate. O versiune extremistă a acestei idei era cea a lui A.C. Cuza, care dorea să le imprime românilor un sentiment mai puternic de identitate, prin intermediul unei educații profund xenofobe și antisemite 18. Atât Iorga, cât și Cuza erau preocupați Însă strict de reformarea programei școlare, și nu de transformarea principiilor generale ale educației și a metodelor pedagogice folosite sau a criteriilor intelectuale de promovare la diferite niveluri ale ierarhiei
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ancorat În discutarea problemelor economice, sociale și culturale. În același timp, se observă o resurgență a naționalismului extremist pe scena politică românească, În special printre formațiuni precum Vatra sau România Mare. Chiar și politicienii din partidele majore exprimă anumite temeri xenofobe și antisemite, deși Într-o formă atenuată În comparație cu partidele extremiste. De fapt, analistul politic Michael Shafir a exprimat de curând opinia că radicalizarea și etnocentrismul de diferite varietăți de excludere (antisemitismul, În mod proeminent) au fost tropi esențiali În politica
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
fost doar tragedia acestora, ci a Întregii umanități. Abordînd chestiunea istoriografiei românești postcomuniste, subliniem că se pot distinge două categorii de cercetători, cu viziuni și interese diferite. Cel dintîi nucleu este afiliat vechii istoriografii comuniste, cu tendințe vădit antisemite și xenofobe, acționînd și pe o latură politică (prin partidul extremist România Mare) și al cărui reprezentant „de seamă” este istoricul ieșean Gheorghe Buzatu. A doua categorie este reprezentată de un număr restrîns de cercetători evrei, cu vederi extremiste, care publică de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Giurescu, „personalități democratice, umaniste, care se străduiesc de mai bine de un deceniu să limiteze daunele cauzate de un cult antonescian ce ia forme din ce În ce mai agresive” (p. 337). Vladimir Tismăneanu se ocupă În studiul său de persistența unor puternice sentimente xenofobe și antisemite printre cetățenii lumii postcomuniste. Ultimul studiu al lucrării, semnat de Michael Shafir, este de departe cel mai captivant prin prisma faptelor recente la care face trimitere, dar și care Încearcă să răspundă unor Întrebări stringente: cine sînt cei
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
nu vom putea găsi decât o națiune medievală. Cu toate acestea, națiunea medievală prezintă, după G. Kristó, anumite corespondențe cu cea modernă, cum ar fi: o legătură conștientă și emotivă între membrii comunității, căutări identitare, supralicitarea propriilor calități etnice, manifestări xenofobe, însușirea unui trecut glorios. Istoricul opinează că xenofobia este o atitudine psihică și o formă a egocentrismului întotdeauna prezentă în om, ea se observă în teama față de străini și în sentimentul distanței, dar nu se va manifesta exploziv, nu va
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
origine și de identitatea lingvistică și conferea prin aceasta termenului de natio semnificație modernă. Concepția lui Simon de Kézai va face epocă în Regatul Ungar, va fi inclusă în alte cronici, va deveni izvor de drept și va împrumuta dispozițiilor xenofobe un plus de intransigență, iar dezbaterilor în problema privilegiilor acordate străinilor - o nouă dimensiune 40. În sursele europene din secolul X și din cel care a urmat, locuitorii de origine slavă ai Europei Est-Centrale apăreau sub numele Slavi - Sclavi; acesta
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
simple elemente ale unei demonstrații nereușite. Interesant este G. în amintirile sale, cele mai multe date la lumină după 1940 și strânse în cartea Amintiri. Momente și siluete (1944). Unele se referă la viața politică și, lăsând la o parte câteva accente xenofobe, evaluările de situație, judecarea evenimentelor, precum și caracterizările făcute unor personalități cunoscute îndeaproape au pertinență. Când se referă la mediile literare, memorialistul se arată și mai inspirat. Evocând anii debutului, nu pierde prilejul de a face un remarcabil portret lui B.P.
GAVANESCUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287176_a_288505]
-
lui S. Grossman. Mai tânăr prieten și colaborator al lui D. Anghel, a publicat împreună cu acesta câteva poezii (Halucinații, Orologiul, Vezuviul) sub pseudonimul Ola Canta. În 1913 părăsește România, stabilindu-se în cele din urmă la New York, din cauza unor scandaluri xenofobe, ca acela stârnit de reprezentarea piesei Manasse de Ronetti-Roman. F. păstrează și după emigrare contactul cu revistele din țară, cărora le trimite reportaje, impresii, poezii. După un stagiu de conferențiar la Universitatea din Toronto, devine profesor de limbi și literaturi
FERARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286984_a_288313]