1,547 matches
-
Ați vrut să spuneți ceva puțin mai devreme sau mi s-a părut mie? - Poate că acel „este bine”, pe care dumneavoastră l-ați interpretat drept verdict de calitate tehnică, are o altă semnificație - morală, de exemplu. Creatorul inventează și zămislește ceva - un lucru, În termeni generici, o realitate fizică, o entitate fenomenologică, o monadă - și constată că acel ceva reprezintă În sine un lucru bun, un lucru temeinic Întocmit și apt să servească unui scop generos... - Greu de admis. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
germenele există Însă În noi toți. În absolut toți. Iar vinovat nu este omul, ci Dumnezeu care, de la Începuturi, l-a binecuvântat În postura de stăpân a tot și a toate, zicându-le bărbatului și femeii pe care tocmai Îi zămislise: Creșteți și vă Înmulțiți și umpleți pământul și-l supuneți; și stăpâniți peste toate animalele, peste toate vietățile ce se mișcă pe pământ și peste tot pământul!. Așadar, nu „trăiți În mijlocul” și „Împreună cu”. Nu: „supuneți și stăpâniți”. Riscant imperativ: când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
colegii, prietenii estompați sub lumina difuză a reflectoarelor. Voi Încerca totuși saltul cu toată frica mea de mistificare, pentru că aceste fantoșe care mă bîntuie nu se vor astîmpăra pînă nu le voi aduce Înapoi În locul și timpul unde s-au zămislit. Pipăi drumul, caut - totul e incertitudine, totul e aproximație. Pe strada Olimpului, la numărul 7, e un bloc vechi cu fațada Îmbrăcată În iederă. Un soare jucăuș se furișează prin perdeaua de muselină a unei ferestre de la etajul 1 răsfirînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
Înfățișîndu-te navigatorului singuratec, ca o lună luminată pe rînd de cele patru culori ale morții, că am Îndrăznit să pun mai presus de lichidul tău amniotic, limfele mele vremelnice, iartă-mă că aplecîndu-mi urechea la țipătul cărnii mele mi-am zămislit un mit și șoapta ta Îndepărtată În care respiră bronhiile pierdutelor stele pulsînd semnale străine, Înfricoșătoare, am alungat-o de la mine. Te-am folosit În toate felurile cu lăcomie și nerușinare, uitîndu-te din ce În ce mai mult. Te-am supt cît am putut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
metode, Îi scot din cotloane cu mătura sau cu cîrpa Îmbibată de apă, născocesc incendii, uragane, revărsări, Îi silesc să se apere, Îi aduc În cîmp deschis și lovesc. CÎtă viață zemuind sub pantoful meu. Pentru ce o fi fost zămislită și spre ce aspira În ciclurile ei de creștere și descreștere? Și toată această strădanie de a se apăra de moarte cu alt fel de moarte, Întocmai ca În frîntura aceea de conversație dintre doi adolescenți, auzită pe stradă: „Bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
cu mielul sau nu știu ce de aur, după care au tânjit nepricopsiții ăia, și că bărbații se apucau unii pe alții de acolo unde ea, ca fată mare, nici nu ar pune mâna, ptiu, și că-și taie ceea ce le-a zămislit acolo Dumnezeu. Chiar și în ziua de azi, când - cu excepția câtorva turiști - totul e atât de civilizat, pentru că există automobile. Asta era și problema ei cea mai mare cu evreii, și anume că aveau voie să vină într-o casă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
cer. Apoi trăsăturile feței i s-au schimbat când m-a întrebat dacă îmi place Erik Satie, compoziția Je te veux. Am râs, roșind puțin. Apoi m-a întrebat dacă vreau să am un copil cu el. - Te asigur că zămislesc copii frumoși. În ce țară vrei să trăiești cu mine? N-am răspuns, priveam marea. A devenit serios, întrebările lui erau la fel de serioase ca și studiile lui despre Evul Mediu, studii pe care aveam să le citesc ceva mai târziu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
Încheiați. Dar am făcut un salt prea mare În timp, patruzeci de ani din viața lui, iar cronologic vorbind sîntem abia În anii treizeci și șapte - treizeci și opt, G.M. are acum două fete (fiul Îl va avea mai tîrziu) zămislite prin vreun tîrgușor de provincie, Petrovac, Mlavi sau Despotovac, Stepojevac, Bukovac, Ćuprija, Jelasić, Matejević Ćecin, Vlasini, Knjaževac sau Podvis. Faceți În gînd harta acestei regiuni, măriți fiecare punctișor la scara 1:50000, la dimensiunea reală, Însemnați străzile și casele pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
fi ea. În cuget i se redeșteptă amintirea chipului ei, a Priskăi, cu o patimă dureroasă, doar că acum avea chipul a două femei Îngemănate, În timp, de amintirea sa Într-unul singur, Într-o deplină potriveală, căci trupul se zămislise din pulberea și cenușa a două amintiri, din lutul a două făpturi, din care visul sorbise doar un suflet, pe al ei. Iar cele două chipuri i se Învîrtoșau În cuget, În Închipuire, frămîntînd lutul din care ele fuseseră zămislite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
zămislise din pulberea și cenușa a două amintiri, din lutul a două făpturi, din care visul sorbise doar un suflet, pe al ei. Iar cele două chipuri i se Învîrtoșau În cuget, În Închipuire, frămîntînd lutul din care ele fuseseră zămislite, Încît aproape nu mai avea cum desluși două femei, două vise, ci doar una singură, pe Priska lui cu ochi migdalați, pe Priska de acum și dintotdeauna, nălucirea ei Îl umplea de bucurie și parcă Îl Întrema, Îndeajuns să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
Împărat urma să Își poarte pe tron amândouă naturile? Scutură din cap ca să alunge acea idee nebunească. Amara nu arăta să aibă mai mult de douăzeci de ani, pe când ar fi trebuit să aibă cel puțin cincizeci, ca să fi fost zămislită din sămânța Împăratului. Însă nici măcar În această privință nu se mai simțea sigur. Oare maeștrii lui, marii scriitori ai antichității, nu povestiseră despre unele ființe fabuloase care au darul de a nu muri? O luă la fugă, pe stradă, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
dintr-o dată că sunt bătrân. Ca toți bătrânii, visez uneori și vreau să-ți povestesc despre visele mele. Mi-a făcut plăcere să-mi imaginez că ești fiul meu, că, poate, În tinerețe am intrat În transă și te-am zămislit, fără să-mi amintesc ceva la deșteptare... Este vorba, Amory, de instinctul patern: celibatul este mai profund decât straturile de carne... Uneori Îmi spun că explicația asemănării profunde dintre noi ar putea fi un strămoș comun și am descoperit că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
Făurar Elena Marin Alexe Mă strecor anevoie printre troiene, în pas cu amiaza care calcă strâmb, peste muțenia albă din jur. Simt în spate răsuflarea tăioasă ca de stilet, a vântului zămislit de Făurar în tainița văzduhului alb. Câteva dâre răzlețe și timide promit zile senine, descărcate din desagii încăpători, țesuți la stative străvechi, în tinda înflorită a primăverii. Cine știe, dacă vor rămane doar promisiuni.. Poate că lacrimile fierbinți ale rugăciunilor
F?urar by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83353_a_84678]
-
Driadă... Iar i-am închis... Și iarăși dorințele născânde Din zacerile turburi îmi năvăleau, tumult; Vroii să scap, dar brațe lunecătoare, blânde M-au strâns și mai aproape și m-au lipit mai mult. IXION La mesele Olimpului, Ixion, sărbătoritul, zămisli poftă vinovată pentru Junon. Dar Nephélé închipui o Junon de umbră din norii care împrejmuiesc locașul zeiței. Ixion îmbrățișă doar norul. La veșnice ospețe, din vârful pururi nins Tot gândul meu netrebnic, regină-Olimpiană, Urca să-ți împresoare grumazul neatins Cu
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
nume adunat pe-o carte", mi se se potrivesc și mie, fără să fac vreo trimitere și la valoarea scrierilor. În lada mea de zestre nu se găsesc decât scrierile literare izvorâte după puterile mele din profunzimea trăirilor și gândurilor zămislite în vâltoarea vieții sau în ceasurile de singurătate. Când am venit în Canada, am renunțat la agoniseala din țară în schimbul altor valori, cele de ordin spiritual, și chiar dacă au fost renunțări care m-au durut am învățat cum să așez
TESTAMENTUL UNEI SCRIITOARE CARE A ZAMBIT VIETII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 967 din 24 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364402_a_365731]
-
făcut-o. Sunt peste patruzeci de ani de când interpreta Viorica Flintașu rafinează cântecele populare, fără să le tulbure acuratețea și fără să le îmbrace în hainele negustoriei, stricându-le astfel aspectul natural. Le înmiresmează și iluminează într-un folclor pur, zămislit din relația intimă dintre om și natură. Primele înregistrări le-a făcut cu Orchestra de muzică populară a Radiodifuziunii Române, dirijate de maestrul George Vancu, în 1966. Aici, și acum se aprinde filamentul unui fericit cântec pe care Viorica Flintașu
VIORICA FLINTAŞU. CÂNTECELE CRIŞANEI, ÎNMIRESMATE ŞI ILUMINATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364446_a_365775]
-
Acasa > Manuscris > Studii > BABE, STERPĂCIUNI ȘI FETE RODITOARE (I) Autor: Maria Părpăuță Publicat în: Ediția nr. 382 din 17 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Ion Creangă proslăvește femeile care zămislesc. Cele sterpe, nefertile sînt condamnate, batjocorite, luate în rîs. Moș Nichifor Coțcariul este „teoreticianul” (din stirpea lui rabelaisianului Panurge, cel care era în dilemă: să se însoare, să nu se însoare) acestei polarități fertil-nefertil. Referindu-se la baba lui, care
BABE, STERPĂCIUNI ŞI FETE RODITOARE (I) de MARIA PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361271_a_362600]
-
dea moșului nici un ou. Ș-apoi în concepția țărănească (și nu numai țărănească) de nerodire este vinovată întotdeauna femeia! Cei doi sînt simbolizați de cocoș (moșul) și de găină (baba). Cocoșul și găina “sînt metonimii, una a putinței de a zămisli, cealaltă a NEputinței de a genera” (Luca Pițu, Naveta esențială, editura Moldova, Iași, 1991, p. 164. Tot aici se fac și alte trimiteri interesante la androgin ). Cocoșul zămislește simbolic păsări, cirezi de vite și o movilă de galbeni, pe cînd
BABE, STERPĂCIUNI ŞI FETE RODITOARE (I) de MARIA PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361271_a_362600]
-
găină (baba). Cocoșul și găina “sînt metonimii, una a putinței de a zămisli, cealaltă a NEputinței de a genera” (Luca Pițu, Naveta esențială, editura Moldova, Iași, 1991, p. 164. Tot aici se fac și alte trimiteri interesante la androgin ). Cocoșul zămislește simbolic păsări, cirezi de vite și o movilă de galbeni, pe cînd găina - un fleac de mărgică, pe care o înghițise pe drum. Găina, ce simbolizează pe babă, este omorîtă în bătaie, baba ajungînd o comică găinăreasă, iar cocoșul trăiește
BABE, STERPĂCIUNI ŞI FETE RODITOARE (I) de MARIA PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361271_a_362600]
-
a se arăta.de aceea , speranța nu trebuie despărțită în mod arbitrar de disperare , nici bucuria de tristețe ,nici mulțumirea de nemulțumire .Mircea Ciobanu știe că durerea absolută este spațiul tuturor durerilor relative pe care el le poate percepe și zămisli , și fiecare poem este un astfel de spațiu , unde prin cuantificarea elementelor el obține puterea prin care poate alcătui și realcătui universuri de substane . Există un impresionism ciobanian. Există o tehnică a poetului a “descompunerii”metalelor , a cristalelor , a luminii
BUCURIA SIMULATĂ ŞI FERICIREA GÂNDITĂ ÎN POEZIA LUI MIRCEA CIOBANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361328_a_362657]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > PLÂNGE TĂCEREA Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 242 din 30 august 2011 Toate Articolele Autorului Plânge tăcerea în negre petale Ochii îmi tac zămislind cataracte Au împietrit în tăcerile goale Unde doar moartea semnează contracte... Șoapte perfide din gură de șarpe Se înmulțesc pe la colțuri de stradă Fuge sărmana, sensibila harpă Nu vrea parada minciunii să vadă... A coborât peste mine tot Iadul Liniștea
PLÂNGE TĂCEREA de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361461_a_362790]
-
-I MULT PREA SUS! (Detractorilor săi) Ziceți voi de El ce vreți - În răzorul limbii noastre El e floare, voi - scaieți. Ziceți voi tot ce vă vine Din veninul fierii voastre - Vorbele vă sunt sterile. Ziceți vorbe câte-s toate Zămislite din ranchiună - Vorba voastră-i fără roade. Ziceți voi ce vă priește - Dar cât zisa vi-i minciună, Tot de sus El vă privește. Huliți cât vă poate corul - Eminescu-i mult prea sus! La El urcă numai... Dorul. Și
EMINESCU-I MULT PREA SUS de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363788_a_365117]
-
omenesc. Dezvoltarea sportului în istoria umanității a mers nu în urma pasului civilizației ci simultan cu omul, ca umbra. Toată oroarea mileniilor s-a scurs în sport, de-a lungul perpetuării civilizațiilor lumii. Banii au fost uterul în care s-au zămislit și dezvoltat pruncii violenței. Omul, în loc să se conserve spiritual, din cauza banilor se dezlănțuie în mai multe forme de luptă. Una este cea sportivă! Dar sportul este o confruntare pozitivă, are coordonate în seducție, generozitate, entuziasm, spectacol voluntar, recreativ, cu rod
IOANA BABIUC, CEA MAI BUNĂ ARBITRĂ DIN EUROPA. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 919 din 07 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363923_a_365252]
-
creat absurda logică de-a fi cu ne-ntreruptul șir de stări (azi vânător, mâine vânat), în carnea timpului întemnițate de mâna întâmplării deșucheate, când știm cu toții că-n istorii evenimentele de seamă sunt crime măcar plănuite și că eroii-s zămisliți din praful criminalilor-nălbiți. Nu vom ceda de-ar fi să crape toți adversarii și dușmanii, ca despre noi să nu se poată spune c-am dănțuit cum ne-au cântat golanii! E greu în țară? Las' să fie până ce
BALADA TICĂLOŞILOR CU ŞTAIF de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 922 din 10 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363912_a_365241]
-
și emoție în așteptarea Moșului în seara de Crăciun: "Așteptând...", "Vis de iarnă", "La fereastră", "Povață în Ajun". Lectura cărții ne întoarce în lumea purității binefăcătoare, mergând cu gândul până la începuturile vieții noastre și cât mai aproape de cum ne-a zămislit Ziditorul la facerea lumii. Ne cucerește lectura "Pastelului de borangic" pentru că e o carte în care puritatea copilăriei este copleșitoare, aduce liniște și calm. Totul este o poveste,/ Vis frumos și nesfârșit,/ Că-nainte mult mai este ... / Alb pastel de
LA MULŢI ANI, DE ZIUA TA, MARICICA STROIA! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 953 din 10 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362859_a_364188]