989 matches
-
ninsoarea s-a pornit! Bătrâna iarnă nu se lasă, Doar viscolul s-a potolit. De două zile și trei nopți, Fulgi mari acoperă pământul; Să ieși din casă nu mai poți, Căci, iată, s-a pornit și vântul. Sus, în zăvoiul adormit, Omătul cade de pe crengi; Totul în jur e-acoperit... Nici nu mai vezi pe unde mergi. în noapte, fulgii se transformă în mii și mii de licurici; Tot ce privești e fără formă, Doar niște umbre ici și ici
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
pentru „ochilari de pensionar”. Misterios, adăogă: - Dacă nu miști, nu piști! Măturătorul, care îl zădărîse mai devreme cu un „Hai să trăiești, moșu’, da’ nu mult, că pierde statu’!” dădu din cap înțelegător. Am ieșit în spatele gării. Plopi albi argintau zăvoiul care mărginea o gîrlă. Toamna era începută: în coloarea mai lîncedă a frunzelor cobora tristețea iar tăcerea mirosea a moarte; din vîrful plopilor se auzeau foșnete. Urcam pe coasta ca un pîntec de bivol culcat. Sus, în șea, dintre spini
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
potolite cu înjurături. Îndărătnicii se lămureau după ce erau aduși la școală. Aici, doi din cei patru aveau la dispoziție o sală de clasă evacuată de copii. Sub protecția echipelor locale, ceilalți doi umblau prin sat. Ziua, oamenii se ascundeau în zăvoaiele de pe malul Siretului, dar, chiar în lipsa lor, cererea putea fi iscălită de nevastă. La o casă echipa găsi poarta legată. Tăind sfoara cu cuțitul, tînărul în scurtă de piele ordonă celorlalți să intre. În vreme ce toți ne uitam nedumeriți la lacătul
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
Să te‐ aduni cu frații‐acasă și să‐mparți agoniseala De pe urma mea rămasă: Lui Codrin, să‐ i dai pământul De la Moară, și cu via; Vaca, și‐un pogon din Luncă, Maică, să le ia Maria ... Lui Mitruș să‐i lași zăvoiul De răchiți, dintre pâraie; Carul, boii și cu plugul Să le lași lui Nicolaie. Iară tu, ca mai cu stare Decât frații ziși pe nume, Să iei casa‐ n care, maică, Ți‐a fost drag să vii pe lume. Când
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
care, ca niciodată, a stat lângă mine privindu-mă blajin și cu înțelegere. Spune-mi, dragule, cum te simți? Mai bine ca niciodată, părinte. Atunci, o ieșire pe malul iazului va fi binevenită. De această dată însă vom merge în zăvoi, pentru că acolo copacii au cules toată culoarea din soare. Sălciile sunt frumoase, dar toamna nu se colorează așa cum o fac cireșii, arțarii, fagii sau alți copaci. Unde mai pui că pe ici pe colo s-a rătăcit și câte un
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Bela, din momentul în care trecuseră, prin vad, râul numit de către latini Alutus, scăzut de seceta prelungită de peste vară și se aventuraseră pe malul său din stânga, înspre aval, pătrunzând în adâncime, afundându-se cale de zile și zile întregi, prin zăvoaie și prin pâlcuri de pădure vârstnică și încâlcită, care transformau după-amiaza călătoare, în amurg. Curioși, băștinașii schismatici și hirsuți, le permiseseră papistașilor înzăuați să avanseze tactic o vreme, până când, îmboldiți de răsuflarea premergătoare a iernii și plictisiți, probabil, să-i
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
lor urmă... Meditații asupra lumii abundă și în „Sunt un bob în univers.” Excelent surprinde autorul viața cea de toate zilele, anostă și repetabilă: „Eu pe drum cu vaca/ Pe șoseaua mare/Pe asfaltul tare/ O duc la pășune/ În zăvoi cu mine/ Totu-i repetare/De ani și ani de zile... Comaniță surprinde cu îndemânarea de a ataca o idee, o întrebare, după care se retrage într-un răspuns derapant: „Ce-ar putea să mai rămână/ Dintr-un om după ce
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93053]
-
o termină se gândi că o zi însorită ca aceea trebuia isprăvită întrun chip deosebit. Ședea pe cerdac spânzurat cu mâna de un stâlp și privea, dincolo de lanuri, ușorul miraj al Siretului. O pâclă îndepărtată se legăna pe apă, deasupra zăvoaielor. Până acolo era un drum necunoscut dar pe care, închizând ochii, băiatul îl străbătuse de nenumărate ori : trebuia să treci podul peste Șomuz, apoi să ocolești casa lui Păduraru și să intri în poteca care dă pe suhat... Baba Mărioara
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
de nenumărate ori : trebuia să treci podul peste Șomuz, apoi să ocolești casa lui Păduraru și să intri în poteca care dă pe suhat... Baba Mărioara îl amăgise odată că pe cărare te poți întâlni cu lupoaica care fătase în zăvoi. Dar Lică avea un briceag foarte bine ascuțit și cu el nu-i mai era teamă. Copilul vroia de mult să se ducă cu cârligul în singurătățile pe care le știa el din spusele celor doi jandarmi, Vasile Crețu și
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
Tinerețe Au fost clipe de visare, De iubit și de-alinare. Zburdam sprinteni amândoi Când pe deal, când în zăvoi. Îți spuneam povești alese Sub copaci cu frunze dese. Zilele treceau în zbor Și te mângâiam cu dor. Te-am iubit sub clar de lună, Am dus traiul împreună, De-a fost ploaie, de-a fost vânt, Te-am iubit
Tinere?e by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83188_a_84513]
-
expresia rătăcită. ― S-au gândit ei la toate. Singura mea obligație e să aranjez astfel lucrurile încît să fiu mâine dimineață de serviciu. Spuneau că dispeceratul mă va trimite urgent la Stâlpi, o localitate lângă Craiova. Voi ateriza într-un zăvoi, la 8 kilometri de comună. ― O alarmă falsă... ― Bănuiesc. Își șterse mâinile asudate plimbîndu-le discret în lungul pantalonilor. Ținea spinarea încordată și clipea des, fără să-și ia ochii congestionați de la maior. ― Liniștiți-vă, spuse blând Cristescu. Pilotul respira greu
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
ar avea prea multe soluții la îndemînă. Inversează rolurile, Melania! Să zicem că tu ești în locul lor. Ai încerca să faci ceva pe șosea? Nu, bineînțeles că nu. Un accident ar periclita viața ostaticilor și chiar soarta pânzelor. Acolo, în zăvoi? Con-cen-trea-ză-te, fetițo! Ce s-ar putea născoci în zăvoi?" Bătrâna calcula înfrigurată. Pe figura senină nu se citea nimic, ochii alunecau indiferenți tară să se împiedice de vreun obstacol. Scarlat insistă. ― Încearcă să te gândești. ― Degeaba! E inutil acum. Nu
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Melania! Să zicem că tu ești în locul lor. Ai încerca să faci ceva pe șosea? Nu, bineînțeles că nu. Un accident ar periclita viața ostaticilor și chiar soarta pânzelor. Acolo, în zăvoi? Con-cen-trea-ză-te, fetițo! Ce s-ar putea născoci în zăvoi?" Bătrâna calcula înfrigurată. Pe figura senină nu se citea nimic, ochii alunecau indiferenți tară să se împiedice de vreun obstacol. Scarlat insistă. ― Încearcă să te gândești. ― Degeaba! E inutil acum. Nu-mi trece nimic prin minte. ― Nici mie, rânji încîntat
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
ce-au coborât din cer pe pământ. Ca să nu le sperii - trebuie să te apropii de ele cântând. Vino - încet. NOI CÎNTĂREȚII LEPROȘI Mistuiți de răni lăuntrice ne trecem prin veac. Din când în când ne mai ridicăm ochii spre zăvoaiele raiului, apoi ne-aplecăm capetele în și mai mare tristețe. Pentru noi cerul e zăvorât și zăvorâte sunt cetățile. În zadar căprioarele beau apă din mînile noastre, În zadar cânii ni se închină, suntem fără scăpare singuri în amiaza nopții
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
Spre tărâmul viselor. Ai visat prea mult și sincer Spre o dragoste curată. Dar cu moartea-ti timpurie Marea dragoste-i curmată. Tu, luceafăr sfânt și blând, Ai plutit prin lunci și văi Pe tăpșane și liane Peste codri și zăvoaie Sufletele să le-nmoaie. Ai cântat codri și ape Vindecând dureri, suspine, Ai lăsat lumii comoară. Te cântam și noi pe tine În a vieții vremuri toate. În a lunii cincisprezece Luna-ntâi din noul an Toata lumea mi te
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
lacului, fiu-fiu! Țica-țic! Fiu-țic! Țic-țic! Costache Popa se întoarce nemulțumit la Evenimentul zilei. Muiere țâfnoasă! zice. Hm! Prin zarva șoselei răzbate radioul țigăncii care vinde semințe. S-a făcut și două, poftim! Un sticlete - același? altul? - vine ca săgeata dinspre zăvoi, se învârte pe lângă ceas, coboară la nisip. Ciugulește precis, cu atenție neștirbită, firimiturile de napolitană. Burtică galbenă, gât stacojiu, aripi albăstrii, da’ știi mata că ești frumușel? Domnul Popa gândește deseori cu glas tare. Dinspre Tei vine un nor mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
m-a găsit Dragoș În după amiaza aceea În care a venit direct În colțișorul meu de liniște din parc, unde privind printre crengile copacilor albastrul cerului de vară, mă simțeam ca În anii copilăriei mele cînd după ce hălăduiam prin zăvoiul În care păsările cîntau doar pentru mine, fluturii Încercau să mă Înveselească oprindu-se pe flori ca să le admir culorile minunate ale aripilor, spinii Îmi mai Înțepau tălpile goale ca să mă facă atent că În lume sînt și lucruri de
Viaţa-i complicat de simplă by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91691_a_93569]
-
din comună, care puteau fi Împrumutate unui copil de vîrsta mea, Însă bibliotecara, văzînd că sînt cuminte și foarte interesat, a Început să-mi Împrumute și cărți mai serioase. În timpul În care nu citeam, Îmi plăcea să mă plimb prin zăvoaiele din apropiere, mă opream sub un copac pe care Îl consideram Într-un fel ca fiind al meu și stînd Întins pe spate, privind imensitatea albastră a cerului, Începeam să analizez tot felul de lucruri, punînd adesea În paralel ceea ce
Viaţa-i complicat de simplă by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91691_a_93569]
-
uragan de vijelie, Intră-n lunci, păduri și codri, ducînd viscol, ducînd larmă, Plopul nalt l-a lui suflare ca o creangă se mlădie, Ulmul cade, fagul crapă și stejarul gros se darmă. El pătrunde prin desime, trece iute prin zăvoaie, Și sub brațul său puternic totul pîrÎie, trăsnește, Tot se rumpe, se răstoarnă, se sucește, se Îndoaie, Ș-un troian de crengi, de arbori pe-a lui urmă se clădește.” Efecte, evident teatrale, scenografie cunoscută, retorică Împrumutată de la romantici, Însă
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
fluviul cu cel mai mare bazin hidrografic din Africa: 13,6 milioane km2. ZADĂ singurul conifer care își pierde frunzele toamna, ca adaptare la clima foarte rece. ZAMBOS populație rezultată din amestecul indienilor (amerindienilor) cu negrii. ZĂNOAGĂ vezi CIRC GLACIAR. ZĂVOI formațiune de arbori și arbuști higrofili (salcie, răchită, plop, anin, simple sau în amestec), în lungul luncilor râurilor. ZIBELINĂ animal carnivor, asemănător cu jderul, cu blană scumpă, ce trăiește în taiga (pădurea de conifere); sinonim: samur. ZIMBRU animal sălbatic mare
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
IX) reliefează în chip semnificativ relația celor doi și comporta mentul lor duplicitar. Replicile amabil insinuante sunt însoțite de un joc scenic contrastiv, evidențiind resentimentele fiecăruia. În schimbul scrisorii, Tipătescu îi oferă postul de primar, de avocat al statului și moșia Zăvoiul, dar refuză sprijinirea candida turii onora bilului domn Nae, așa încât scena se încheie cu reizbucnirea conflictului. Zoe inter vine însă și îl deter mină pe Tipătescu să accepte compromisul. Item 3: ilustrarea a patru elemente de structură și de limbaj
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
deoarece urma traversarea Dunării, de unde se zărea în depărtare un alt lanț muntos Carpații. Trebuie subliniat și că, în vechime, climatul fiind mai umed, Dunărea avea un debit mai mare. Cursul său inferior (balcanic) era plin de meandre, bălți și zăvoaie. Cursul său inferior (balcanic) era plin de meandre, bălți și zăvoaie. În Câmpia Română, fluviul devenea, în curgerea lui spre mare, un obstacol serios, preferabil de evitat. Tabloul izolării ținuturilor noastre, de către cursul balcanic, avea să fie completat de vărsarea
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
lanț muntos Carpații. Trebuie subliniat și că, în vechime, climatul fiind mai umed, Dunărea avea un debit mai mare. Cursul său inferior (balcanic) era plin de meandre, bălți și zăvoaie. Cursul său inferior (balcanic) era plin de meandre, bălți și zăvoaie. În Câmpia Română, fluviul devenea, în curgerea lui spre mare, un obstacol serios, preferabil de evitat. Tabloul izolării ținuturilor noastre, de către cursul balcanic, avea să fie completat de vărsarea Dunării în Marea Neagră. Așa cum am văzut, este o rămășiță a Mării
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
tumultul râurilor. În vastele stepe prelungite din inima Eurasiei, prin Moldova și Muntenia, Dunărea și afluenții săi se revărsau frecvent. Pământurile erau împânzite de o rețea de mlaștini înșelătoare, scufundate în stufăriș. Totodată, fluviul și râurile sale erau însoțite de zăvoaie de nepătruns iar, în ariile mai umede (Oltenia și partea vestică a Munteniei), pădurile se lățeau nestingherite până în câmpie 29. Incertitudinea nu putea fi decât sentimentul ce punea stăpânire pe ființa străinului care călătorea prin ținuturile noastre. Era nevoit să
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
333. La huțuli, pomul ritualic prezent și în cadrul nupțial era pinul. Astfel, la împodobirea pomului de nuntă, druștile cântă: Se mlădiau ramurile de brebenoc, / Ei, copacul răsucit, / Copacul de pin, unde crescutu-mi-a? / Ba pe nisip galben răsăritu-mi-a, / Din zăvoi des curmatu-s-a, / Pe piatră albă cioplitu-mi-a, / Pe Dunăre plutitu-mi-a, / Pe ușă nouă l-au dus, / Pe masă de tisă l-au pus, / Pe fețe de mmasă l-au adus, / De jos în sus, frăguț, / La vârf
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]