1,029 matches
-
Kinomoto s-a înroșit de o bucată de vreme. Cercetașii noștri tocmai s-au întors de la Muntele Higashino... — N-o mai lungi atâta! Zi-ne doar esențialul! îl întrerupse brutal Menju. — Hideyoshi a venit din Ogaki. Armata lui face mare zarvă lângă Kinomoto, spuse războinicul, dintr-o suflare. — Ce? Hideyoshi? Agitați, oamenii veniseră cât puteau de repede pentru a anunța situația în apartamentele de culcare ale lui Shibata Katsuie, dar Katsuie auzise deja cele spuse și ieși el însuși pe coridor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
mai lăuntrice sentimente, manifestându-și cât putea de limpede nemulțumirea față de Nobuo. — Am luat o hotărâre, spuse el. Îmi pare rău că voi patru ați pierdut atâția ani servindu-l pe acest om. Ca să fiu scurt, putem rezolva problema fără zarvă, dacă-l convingeți pe Seniorul Nobuo fie să comită seppuku, fie să devină preot. Ca răsplată, am să vă dau pământuri în Ise și Iga. Nu numai frigul îi îngheța pe cei patru până-n măduva oaselor. Pereții sălii păreau plini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
se ridică brusc în picioare, în momentul când sosi un al doilea mesager de la Nagayoshi. N-avem timp de pierdut, stăpâne. Ariergarda Seniorului Hidetsugu a fost nimicită complet. Pe colină se stârni dintr-o dată un freamăt de mișcare, urmat de zarva comenzilor nervoase și sunetele soldaților care coborau în fugă drumul spre poala colinei. Din latura umbrită a Muntelui Fujigane, stindardul de comandant cu evantaiul auriu strălucea puternic deasupra armatei clanului Tokugawa. Simbolul acela emana o stare aproape de vrajă și stârnea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
mai bun la începutul acestui veac. Lipsit de curajul de a deschide un drum propriu, dintr-un prea mare simț al armoniei și perfecției formale, poetul rămâne legat de familia Coșbuc-Eminescu-Iosif-Cerna și chiar Vlahuță, integrându-se astfel desăvârșit, cu toată zarva din ultimul timp, în literatura română”. În același registru, de elogiere amabilă, reținută ori moderată, se desfășura și comentariul lui Tudor Vianu: „Pentru dreptate și preciziune trebuie să spunem cât de rafinat artist este d. A. Toma și cum limba sa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290217_a_291546]
-
înseamnă dreptul de a exporta acolo toaletele noastre publice pestilențiale, parcurile noastre înecate în deșeuri și mortăciuni, vandalismul nostru în mijloacele de transport în comun, deprinderea noastră de a ne arunca gunoaiele pe fereastra blocului sau a mașinii, înjurăturile și zarva care înăbușă peisajul nostru stradal. Fiindcă europenii au făcut imprudența de a nu ne fi condiționat accesul și de dobândirea deprinderilor lor, negândindu-se cine le intră în frumos numita casă comună. Noiembrie 2007 Cum am spânzurat-o pe Emma
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
tratatele despre melancolie, nici cele despre ennui. Dacă ar fi privim akedia cu ochi lumești, laici, poate chiar de psihanalist amator, am putea spune că ea e provocată de singurătate, de urît. Singur în chilia să, departe de toți, de zarva familiară de afară, călugărul se pierde, cel putin o vreme, de sine însuși. Disperată să dorința de a fugi, de a-și caută alt sălaș, e atît de firească, la urma urmelor. E dorința, sau ispita, întoarcerii la sine, la
Demonul de amiază by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17614_a_18939]
-
Național de Istorie a statuii lui Traian, datorată sculptorului Vasile Gorduz: și-au dat cu părerea tot felul de diletanți, au apărut proteste, s-au auzit strigăte de nemulțumire și s-a cerut chiar îndepărtarea operei de acolo. În toată zarva de opinii după ureche, întâlnim și semnalăm o „lectură” inteligentă, competentă a operei lui Gorduz. Aceasta aparține lui Erwin Kessler. Reproducem aici un pasaj: „Gorduz, singurul nume semnificativ din sculptura autohtonă după Brâncuși, are o operă marcată, ca și aceea
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4660_a_5985]
-
Il seminario Musicale, Académie baroque d'Ambronay, se constituie în grupuri de muzicieni, adevărate instituții de cultură, ce se dedică astăzi punerii în lumina reflectoarelor atenției publice a unor creații instrumentale și muzical-poetice care împlineau cotidianul vieții de curte, colorau zarva târgurilor, a iarmaroacelor, aduceau hrană spirituală pentru fidelii abațiilor. Performanța scenică se îmbină cu munca de cercetare, de transcriere și de selecție a manuscriselor, cu o notorie activitate de formare a tinerilor care se apropie de acest inestimabil tezaur artistic
Muzica veche în actualitate by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9063_a_10388]
-
tu fier, nu tu sulf. Mullahul a spus că Diavolul e mare făcător de șmecherii, că a făcut odată apa să aibe gust amar, altă dată dulce. Apoi nimeni n-a mai știut ce să facă, și s-a stîrnit zarvă mare și unii zicea una și alții zicea alta, s-a făcut așa o lumină galbenă În jurul puțului și un fluture foarte mare a țîșnit din apă și a zburat În cer. Mare cît un băiat cu aripi. Nimeni nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
pînă la șapte seara. Ca și Wakefield, unii au sunat la agenția municipală care i-a eliberat autorizația, dar plîngerile lor au rămas fără răspuns; telefoanele lor au rămas fără replică. Curînd au Încetat, pur și simplu, să mai audă zarva și Wakefield bagă de seamă că, În privința asta, sînt ca mai toți americanii: să nu vezi nimic rău, să nu auzi nimic rău, să nu spui nimic rău. Viețile lor merg Înainte normal, dar nu și a lui Wakefield. Oh
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
-se singură pe aleile din preajma zonei destinate spațiului administrativ, unde erau amplasate clădirile anexe: spălătoria, atelierele de întreținere care erau în același timp și locuințe pentru personalul de îngrijire, Simona văzu câțiva copii antrenați într-un veritabil joc de fotbal. Zarva cetei de copii o atrase. Doi arbori serveau drept bare de porți. Jocul se desfășura plin de însuflețire, fiind animat și de o galerie de băieți de mingi care nu întruneau cerințele unor jucători din cauza lipsei de echipament. Fiecare lovitură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
rău lucru pe care mi l-aș fi putut închipui se întâmplase deja. Dar dacă era un blestem asupra mea? Dacă ăsta era motivul pentru care murise Aidan...? Gândurile mele oscilau, suspendate între teamă și îndoială, când ne-a întrerupt zarva copiilor, bătând la o ușă undeva în apartament și întrebând: —Mamă, putem să ieșim? Am ieșit din transă și am plecat de acolo cât am putut de repede. Eram atât de furioasă încât, la coborâre, am dat cu picioarele în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
până mă întorc eu?... Văd că ai o sabie de lumină, atunci înseamnă că ei vor fi în siguranță cu tine. Bine, m-am bucurat eu rezemându-mă de gardul viu din crengi împletite și privind la spațiul sclipitor al zarvei de aripi luminoase. Intră, m-a invitat vestitoarea de lumină. Am pășit mai aproape, dincolo de poartă, parcă abia îndrăznind să mă aflu în preajma sferelor de raze neastâmpărate care scânteiau în orice direcție. Era însă un privilegiu și un miracol să
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
că doar n-o fi sfârșitul lumii. În relațiile cu oamenii e nevoie de franchețe. Du-te la Paris, și dacă ai ceva care-ți stă pe inimă, nu fi reticent. Ce-ai În gușă, și-n căpușă. Ce atâta zarvă cu secretele astea! Domnul Agliè, dacă am Înțeles bine, suferă pentru că dumneata nu vrei să-i spui unde se află o hartă, o hârtie, un mesaj sau mai știu eu ce, pe care dumneata Îl ai și cu care nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
până când marginile ceții se unesc cu cerul lăptos. Barcagiii opriseră motoarele. Liniște deplină. Munții reflectați În apele lacului Îi făcură pe prietenii mei să se gândească la viețile lor agitate. Oare serenitatea le rămăsese necunoscută până acum? —Mă simt ca și cum zarva lumii s-ar fi oprit, șopti Marlena. Dar apoi, În sinea ei, se Întrebă ce s-o fi Întâmplat cu Harry. Oare nici el nu dormise toată noaptea? Îi aruncă o privire lui Esmé, care refuza În continuare să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
se Înserase. Și totuși, nu, cerul iernii era plin de stele și afară se făcea tot mai frig. După zile călduțe și noroioase, venea gerul. Dar era, Într-adevăr, miezul nopții. Și cetatea părea pustie. Parcă niciodată nu fusese aici zarva pregătirilor de război, parcă de atunci trecuseră veacuri și nu mai rămăseseră decât zidurile, mâncate de timp și de ierburi, sub tăcerea aspră, minerală, a unei ierni fără capăt. Nu, de data asta chiar erau tropote... Erina fugi din nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
lupta în târgul Baia nu mai are nicio legătură cu realitatea. După ce spune că regele a fost găzduit în centrul târgului, fără să fi știut în seara aceea, dar nici mai de dinainte că va fi atacat: „De aceea, auzind zarva, a înarmat pe dată partea mai bună și mai tare a oștirii sale și a ieșit împotriva dușmanilor săi, el cel dintâi, dând, în persoană, năvală asupra lor. La acest dintâi iureș, voievodul Ștefan și cu toată oastea lui n-
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Bonfinius, când, către prima veghe a nopții, sosește dușmanul; el ia cu asalt orașul cel de lemn, îngrădit cu o îngrăditură din leasă, dându-i foc, deodată, din trei părți, (iar) de amândouă părțile se înalță foarte mare strigăt și zarvă. Valahii, împrăștiind focul prin oraș, intră înlăuntru; focul pus le oferea amândurora, prin noaptea cea oarbă, atâta lumină, încât să se lupte foarte bine. Are loc mare măcel, mai întâi la poartă, apoi pe căi și pe la răscruci; lupta se
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dezvoltă luxuriant un enciclopedism vagant, criticul de la Huși este, înainte de orice, un om foarte informat. Mai mult, s-ar putea nici să nu greșească, transmodernismul instituindu-se ca noua paradigmă culturală. O carte grea, așadar, fără ecou (deocamdată), ocolită de zarva mediatică și care, suntem convinși, va fi redescoperită cândva (curând). Fiindcă trendul epocii repudiază modelul unui singur nivel de realitate și anunță ieșirea din disciplinaritatea îngustă (cu reacțiile știute ale modernității: multiși interdisciplinaritate). Or, finalitatea transdisciplinarității constă în înțelegerea lumii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
bineînțeles. Singura dată când am avut, așa, o apropiere de bărbați a fost când am venit de la Pitești spre Jilava. Au fost bărbați În lanțuri, ceea ce Înseamna că aveau pedepse mari. Și când am coborât din dubă, atunci, acolo, În zarva aia care s-a făcut până să ne repartizeze la celule, am Îmbrățișat bărbații și i-am sărutat, că n-aveam nici pâine, nici mămăligă, nimic să le dau, dar așa, pentru Încurajare, i-am sărutat... Atuncea am văzut vreo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
la județ era parcat în față. Mașina care trebuia să ducă pe secretar și pe șeful de post cu buletinele și procesele verbale la județ era și aceasta în fața primăriei. Luminile ardeau peste tot în primărie. În centrul comunei era zarvă. Restaurantul era deschis și plin la ora aceea târzie din noapte. Ziua alegerilor era o zi specială, care trebuia sărbătorită cum se cuvine. În timp ce bărbații se cinsteau în restaurant, femeile stăteau ceva mai departe cu mâinile în buzunarele de la șorțurile
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
fereastră un zgomot neobișnuit, de oameni În mișcare, spre Ponte Vecchio. Ca și când o mulțime urca dinspre Oltrarno, Îndreptându-se către cartierele de miazănoapte. La Început, cufundat În recitirea propriilor scrieri, nu băgase de seamă la sunete și glasuri. Însă acum zarva se Întețise. Instinctiv, aruncă o privire spre ușă. Poate că izbucnise o răzmeriță sau, mai rău, o răscoală a dărăcitorilor, mereu gata să se revolte. Ieși În fugă, pomenindu-se În mijlocul unei gloate ațâțate ce se scurgea pe străduța Îngustă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
Adânciți În dialog, Încercau să se Îndrepte spre ieșire. Dar, În față, mulțimea părea să se fi oprit și glasuri agitate se ridicau, ca și când ar fi avut loc o ceartă. Dante se Înălță pe vârfuri, Încercând să descopere de unde provenea zarva, și Îl recunoscu pe bargello, care Își făcea loc Înghiontind În gloată, sprijinit din spate de un mic grup de soldați, tot uitându-se În stânga și În dreapta. - Messer Durante, Îl apostrofă când Îl zări. Mi s-a spus că te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
să-i rămână toată a Împăratului. Nu asta caută el? - Am aflat de ceilalți. Vor fi cu toții la abație. Dante Își Încordă auzul până simți că-i plesnesc timpanele, ca să prindă orice amănunt din acea conversație nelămurită, cu teama că zarva se va porni din nou, zădărnicindu-i strădania. Mai că nu simți mâna ce Îi atingea ușor grumazul. Omul care se așezase lângă el luase, probabil, neatenția lui drept un semn de Încurajare. Repetă gestul cu mai multă hotărâre. - Care va să zică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
unul dintre colaboratorii lui Rankovici, ar fi declarat la o consfătuire a organelor de informații secrete: „Orice persoană arestată la frontiera trebuie controlată, si daca arestatul se dovedește a fi membru de partid, el trebuie ucis pe loc, dar fără zarva, indiferent de personalitatea să - fie el membru al Comitetului Central, ministru sau oricine ar fi”. Autorul consideră că prin distrugerea principalului nucleu din Partidul Comunist „spionii anglo-americani din Belgrad au înfăptuit în țară o lovitură de stat contrarevoluționara”. Principalul sprijin
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]