431 matches
-
mod sigur a învățat-o mama ei că nu e bine să vorbești când ai ceva în gură. Hai mai bine să aranjăm pledurile alea. E al dracului de frig în căsoaia asta, nu știu de ce. Anul trecut m-am zbenguit cu Ursula până am făcut pneumonie... Mă tot întrebam eu de ce curva dracului nu voia să stea ea jos. Da' nu-mi pare rău. În seara aia i-am... Vocile se depărtară până când începură să răsune dintr-un loc pe
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
un vițel mic și drăgălaș! le spune el. -Și unde-l duci? Acum, la bucătăria de vară, căci, până o mai prinde ceva puteri, e nevoie să avem mai mare grijă de el. Dar, peste puțină vreme, o să vă puteți zbengui cu piciul ăsta că n-o să vă mai ajungă curtea. Cum îl cheamă? vor să știe copiii. Nu știu, la asta n-am avut răgaz să mă gândesc. Dar, dați-i voi un nume. Bună idee! însă, luați pe negândite
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
cu o labă, iar cu cealaltă-l apucă din nou. Ca un copil care se joacă pe trotuar cu o bilă ori cu o minge. Gata! Toată lumea la culcare! spune bunica asemenea unui comandant de oști. După somn, o să vă zbenguiți pe săturate. Dar matale, bunică, nu vii să dormi cu noi? Nu pot, am treabă! Și ce-ai să faci cât timp noi o să dormim? Păi, cum zice vorba din bătrâni: Nu sta, că-ți stă norocul! Și ca să avem
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
pâine, într-o cutie mică de conserve i-au turnat lapte, așa încât, toți trei au mâncat se poate spune foarte bine. După masa de dimineață, când au apărut și Cuțulache și Motănel, au pornit-o, tuscinci, la joacă. S-au zbenguit, o vreme, prin curte. Aceasta s-a dovedit a fi neîncăpătoare pentru ghidușiile lor, așa că le-a venit ideea să iasă, prin grădină, în spatele ogrăzii. Dar și acolo li s-a părut că n-au loc, astfel încât au pornit-o
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
Cel puțin mirosea scump. Făcându-mi curaj, am împins ușile grele de sticlă. înăuntrul galeriei era răcoare și puțină umezeală. Un val de liniște zăcea în aer. Avea același efect asupra mea precum școala; mă făcea să vreau să mă zbengui și să țip cât pot de tare și ostentativ ceva despre chiloții directorului. Era puțină lume care se plimba de la un tablou la altul, făcând o pauză în fața fiecăruia pentru a-și șopti comentarii politicoase unul altuia. O femeie stătea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
anevoie călăritul. Opriră. Descălecară. Turculeț desfăcu chingile șeilor, scoase dârlogii la amândoi caii, îl acoperi pe Breazu cu macatul turcesc pe care îl prinse în curele pe dedesubtul burții și fluieră într-un anume fel, așa că slobozi caii să se zbenguie. Ne-a dibuit domnia sa spătarul Mihai și a pus la Odrii oameni să mă urmărească pas cu pas. Dar marți, în timpul deniei la Mitropolia de acolo, s-a apropiat de mine o jupâneasă, toată numai văluri negre, de nu i
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
bălăcesc în apa mării, cu evreii cei fericiți. Fac baie unde-i îmbulzeala mai mare. Mă joc într-o mare plină de evrei. De evrei ghiduși, care țopăie în neștire! Ia te uită la mădularele lor evreiești, cum se mai zbenguie în apa evreiască! Ia te uită la copiii evrei, cum râd cu gura până la urechi, se poartă de parcă ei ar fi stăpâni aici... Cum, de fapt, și sunt! Și salvamarul, tot evreu e! În susul și-n josul plajei, cât cuprind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
e de rău. Să tragă ușa după el, și numaidecât în urma zgomotului yalei, copilul începu să se răsucească și să se zvârcolească în ea. Ca și cum atâta așteptase, să scape de dușmanul lui și să rămână doar cu ea să se zbenguie-n voie. Cât stătuse taică-său acolo nu se mișcase, stând ca și ascuns și ținându-și parcă respirația. Cu Mirela însă, uite că-și permitea, deși nici ea n-avea gânduri prea bune în ce-l privea. Vai de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
i se îndeplinise, imaginile la care jinduise îl asaltau din toate părțile și se gândea cu dispreț la cele șase luni de izolare în care nu se uitase decât la aurora boreală și la foci. Față de realitatea trupurilor care se zbenguiau pe muzică și își semnalau unul altuia pofta de viață pe ringul de lemn ce vibra, pinguinii, focile și aurora erau ca niște năluci îndepărtate. Stau la Dråffen, spunea el fetelor care la început nu-l credeau. La Dråffen, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
care se iviseră. Vroiam să uit! Am ajuns la destinația noastră și am început să ne pregătim corturile, căci se înnopta. Era frumos, era liniște, răsărise și luna. Ne-am culcat! Dimineața am pornit cu bărcile la pescuit. Fetele se zbenguiau. Cu lăsarea serii apăreau și țânțarii. Am intrat în corturi. Eu mă odihneam liniștit, când am auzit certuri în cortul lui Dani. Cineva a ieșit plângând, una din fete, nu știam care. Am auzit un plescăit puternic și o zbatere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Domnului, nu au fost puțini, am achitat împrumutul, am cumpărat spațiul unde îmi aveam atelierul, eram "revoluționar" și aveam dreptul să-l dobândesc fără licitație. Ceva mai târziu am luat și o casă la Bușteni, să aibă copiii unde se zbengui în vacanțe, la aer curat, renovând și casa părinților. Casa de la Bușteni a fost un chilipir. Întâlnisem, în câteva rânduri, la licitațiile de antichități din București, un evreu simpatic cu care mă băteam pentru câte o piesă frumoasă. Din una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Nu îmi face plăcere, dar o posed din orgoliu; în geamătul ei fericit e atâta candoare, atâta viață, că stau la pândă cu toate simțurile mele să prind cât mai mult din secretele ființei ei ce susură, susultă, șoptesc, se zbenguie, se joacă, se alintă, libere numai în act. Plăcerea mea maximă este să asist la plăcerea ei, să simt resortul intim ce o face să se zguduie convulsiv ca și cum ar fi prinsă de ceva nepământean și în această ipostază devin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
pus în gardă că se apropie bătrânul. Nu m-am înșelat.În clipa următoare, fața luminoasă a călugărului s-a ivit în prag. Bună dimineața! Te-ai trezit cu noaptea-n cap bag seamă. Vinovate sunt vrăbiile. Dacă nu se zbenguiau ele prin frunzișul nucului, mă găseai dormind buștean. Ai avut dreptate, părinte, că în noaptea asta nici visele nu m-or vizita. Am plutit pe aripile somnului ca pe o apă lină... Știam eu că așa o să se întâmple. După
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Mi-ai vorbit de safir ca de un port-bonheur al dumitale. Zicând acestea, Pascalopol îi strecură inelul în deget și, ținîndu-i brațul, i-l sărută în apropiere de cot. - Ascultă, Pascalopol, izbucni Aglae iritată, joci, sau nujoci? Văd că te zbenguiești cu fetele. Simioane, strigă ea, aruncând ochii spre fundul odăii, tu ce faci acolo? De ce nu te duci să te culci? Omul cu broboadă și mic barbișon, care broda și scruta din când în când pe Felix, scoase un scurt
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
față de Titi până acolo încît să insinueze că o femeie trebuie să fie asiduă în chestiunile mai intime cu bărbatul, fiindcă altfel acesta devine nervos. Lui Titi îi dădu instrucțiuni limpezi: - Ține-o din scurt, n-o lăsa să se zbenguie cu toata lumea,pe urmă își ia nasul la purtare. Ce-i dreptul, Ana merita îndoielile Aglaei. Nu gătea mai niciodată și, dacă se hotăra să facă ceva, mergea în bucătărie îmbrăcată ca în oraș, apuca alimentele cu vârful degetelor
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
vreme. Dacă nu vrei să ieși nicăieri, stai acasă. Eu una nu pot. Titi se împăca numai cu Sohațchi, cu care, când era bine dispus, vorbea îndelung despre colegii de la liceu și de la bellearte. Stănică venea des, râdea și se zbenguia cu Ana, fără să se mai sinchisească de Titi. Într-o zi râseră în odaia alăturată, băură, după toate aparențele și mâncară ceva, și abia târziu Stănică deschise ușa, cu gura plină, și zise aproape indiferent: G. Călinescu - A! tu
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
averea. N-are decât să le-o lase. În definitiv, numai să-mi dea mie pace. Tanti Aglae și cu Aurica mergeau cu perversitatea atât de departe, încît îmi spuneau mereu, față de lume: " Degeaba îl lingușești pe Costache și te zbenguiești, Costache nu te iubește. Eu să fiu, și nu te-aș iubi dacă n-ai fi G. Călinescu copilul meu, din sângele meu." Toate astea mi le spunea când aveam câțiva ani. Nu te mira atunci că mi-a plăcut
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
atenția autorității în drept asupra acestui caz, așa, din umanitate și spirit de dreptate, fiindcă o cunosc pe această domnișoară foarte modernă și independentă și n-aș vrea s-o văd cum te toacă pe dumneata ca "tată", ca să se zbenguiască pe drumuri cu junii de la Conservator. Caută-ți o femeie mai în vârstă pentru slăbiciunile erotice, iubite domnule, și nu mai "adopta" minore. Sper că acest preaviz îți va vîrî mințile în cap, și nu vei aștepta să spun surorii
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
de Mihai, încearcă să-i explice că tocmai s-a aruncat în iaz niște pleavă de grîu și că nu se pescuiește în locurile furajate. Mihai arată spre punga de plastic, umplută cu apă, din mîna Cristinei, în care se zbenguie cei cîțiva peștișori, pe care fetița îi ține ca pe o comoară: Dacă vreți, plătesc la preț de restaurant peștele prins. Dar nu renunț la plăcerea de-a pescui. Inginera mai vrea să spună ceva; o voce severă, înclinată spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
A sunat Inez Soto. Nici o info despre afacerile cu $ ale lui R.D. R.D. pasibil de anchetă??? A fost foarte criptică. D.W.“ Ed mototoli hîrtia și o aruncă. Vincennes s-a dus acolo ca mielul la tăiere În timp ce el se zbenguia cu Lynn. Cineva l-a omorît pe Patchett și i-a lăsat pe amîndoi pradă pîrjolului. Să ardă ca Exley, tatăl și fiul - torța fiind În mîna lui Bud White. Nu putea să se uite În ochii lui Karen. Domnule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
haine albe, cu o mică jachetă strînsă pe corp, fără guler și cămășuțe de poplin cu gulerul apretat și cravate fine, azurii, roșii sau verzi cum poartă toreadorii. Nici unul nu avea Încă acnee și erau cu toții fericiți, gata să se zbenguie, nu vă apropiați prea mult de piscină, copii, nu aruncați cu pietre În peștii colorați din lagună. Julius, Cinthia și Vilma formau un trio armonios, ținîndu-se de mînă și parcă, așteptînd să se Întîmple ceva. Rafaelito, care Împlinea astăzi opt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
ăsteia. Carlos porni iar În goană ca să-i anunțe pe majordomi, Îi găsi În grădină, Încercînd să-i taie drumul lui Palomino care avea de gînd să spele putina și le spuse că Julius dispăruse din vina Vilmei. Fiindcă se zbenguie mereu cu fantele ăsta. Era marea ocazie a vieții lor. Palamino zîmbi sfidător, deși În fond era Înspăimîntat, Încercă să le dea o explicație, să-i mai ducă puțin cu vorba, dar nimic și nimeni pe lume n-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
e Într-a treia; o să-l invit numai pe cel gras... Martinto nu-și făcea prea multe probleme cu ai lui. Trăia fericit și taică-su avea o moșie Întinsă, foarte aproape de Lima, un loc ideal pentru ca grasul să se zbenguie În voie. Voia să-și invite prietenii la moșie, dar maică-sa nu era de acord să-l cheme și pe Arzubiaga, fiindcă era prea mare. Grasul n-a stăruit căci, la urma urmei, ce importanță avea asta? Putea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
separați, cînd lipiți de fata pe care-o aleseseră și se legănau ușor, Îmbrățișați strîns, dar Întotdeauna În ritmul dansului. Au avut de toate: merengue, twist, rock, cha-cha-cha. Cu potpuriurile a Început o nebunie În toată regula: dansau, săreau, se zbenguiau, făceau trenulețe și alergau printre mese ciocnindu-se unii cu alții, merita să-i vezi cum se distrează. Sigur că da. Și fata aia atît de drăguță, atît de veselă, atî de simpatică. Cu rochie albastră și vaporoasă de tul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
educației: „Orice autoritate vine de la Dumnezeu, părinții o dețin, se folosesc de ea ca niște depozitari și transmit copiilor vederile pe care Dumnezeu le are asupra lor“. Vederile lui Dumnezeu În ceea ce mă privea nu erau ca eu să mă zbenguiesc cu Maryse, ci să torn un documentar despre regiunea Haute-Provence pe peliculă de 16 mm. Trebuia să fac un film și nu să mă Învîrt În jurul unei fete, acesta a fost pentru mine adevăratul to be or not to be
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]