1,162 matches
-
și conversat dar, o foame năprasnica ne limită drastic opțiunile. După o vreme, este știut că oamenii de prin părțile acestea nu au prostul obicei de a-si măsură viața cu ceasul, doamna chinezoaica se oprește puțin din maturat și zbiară: - Marlenîîî, aidi fă c-o vinit niști oamini, vez’ di ai griji!! Undeva bufnește o ușă și în restaurant își face apariția, într-un nor de fum, clonă distinsei doamne apelante. Acoperită cu un halat ce cunoscuse în mod sigur
RESTAURANT EXOTIC de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367360_a_368689]
-
mi se vinde plăcere Și acasă nimeni nu-mi cere Sa imi coc iar o pâine din grâu, Să aduc apă rece din râu, Sa imi tin calul negru în frâu, Să umplu stupina cu miere, Să fac ciocârlia să zbiere, Să văd cum din mine, tot, piere Zăvoiul. - Iar munții și marea Să-mpreune cerul cu zarea, În țară ce azi mi-e salvarea. 19 septembrie-01 decembrie 2016, Constantă Sursa foto: Pe #ulicioara - #Corina #Chirilă #Arsmuriendi #literatura #poezie #poezii Zăvoaiele nu
ÎNCHISTARE DE SEARĂ – ŢĂRII MELE de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367488_a_368817]
-
Pe străzi mi se vinde plăcereși acasă nimeni nu-mi cereSă îmi coc iar o pâine din grâu,Să aduc apă rece din râu,Sa imi tin calul negru în frâu,Să umplu stupina cu miere,Să fac ciocârlia să zbiere,Să văd cum din mine, tot, piereZăvoiul. - Iar munții și mareaSă-mpreune cerul cu zarea,În țară ce azi mi-e salvarea.19 septembrie-01 decembrie 2016, ConstanțaSursa foto: Pe #aceeași Referință Bibliografica: Închistare de seară - țării mele / Lorena Georgiana Crăia : Confluente
ÎNCHISTARE DE SEARĂ – ŢĂRII MELE de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367488_a_368817]
-
așa, ca-ntr-o Eladă, Să văd întinsă flota cu prova la paradă. Mi-aș pune-n lanțuri cordul, să nu-l apuce zborul Când, la catarg în vârf, se 'nalță tricolorul. Privește cerul trist și stânca se înmoaie Cum zbiară mielul blând și plânge biata oaie! Atâta sânge curge din tălmăcirea slovei Și-atâtea cruci înoată în veșnicia dogmei... Berbecii stau pe-o rână, nu-s buni măcar de lână! Sămânța li se pierde cu pruncul dimpreună. Ciobanu-și umple
EU CRED CĂ-S MORT ŞI NICI NU ŞTIU de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366888_a_368217]
-
de țipi așa la mine? Nici nu ai ajuns bine acasă și țipi? Doar asta știi tu? De-aia te-am făcut ? Se oprește din întrebări pentru că cineva bătea la ușă. Era tatăl meu vitreg. Mirată și enervată încep să zbier la mama: Ăsta ce caută aici? Ce cauți, mă, aici? Să pleci acum, acum să pleci... ─ A venit tata la tine , Elena. Mi-a fost dor de tine, tăticule, de ce ești așa, tata te iubește. Avea lacrimi în ochi, era
LOVITURI de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366890_a_368219]
-
termenul stabilit, cu o punctualitate de metronom, Liviu s-a prezentat cu un text, ”Vecinul”, încă și mai slab decât primul. De data aceasta, am parcurs din text chiar de față cu el și, albindu-mă brusc la față, am zbierat: ”Omule, te chinui degeaba, pricepi? Asta NU e literatură! E ca o înșiruire de cuvinte și atât! Literatura are conflict, pasiune, nebunie... Înțelegi?”. Liviu a început să tremure ușor și l-am văzut cum își dă jos pentru câteva momente
REPETIŢIE PENTRU O PIESĂ DE TEATRU de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350230_a_351559]
-
minerală cu aromă de piersici. - Mami, ia-mă-n brațe! - Ești prea mare ca să fii dusă în brațe acum! Cocuța din burta mea nu va aprecia! Și nu uita „te rog” Scumpo! - Mă dor picioarele. Mami, ia-mă-n brațe! Zbiară Scumpa. Pelicanul cel mai apropiat o privește dezaprobator, la fel ca și un număr de părinți cu copii tăcuți. Macaraua ridică platforma japoneză sub cerul greu de azur și toți, de la mic la mare, abandonează castelele de nisip și sandvișurile
PLATFORMA JAPONEZA DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350288_a_351617]
-
greu de azur și toți, de la mic la mare, abandonează castelele de nisip și sandvișurile cu șuncă, gălețelele, lopățelele și formele pentru nisip și urmăresc fascinați ce se întâmplă pe plajă. - Mi-e de ajuns! Plictisitor! Vreau să merg acasă! Zbiară Scumpa fixând aerul cu ochi furioși. Referință Bibliografică: Platforma japoneza de Mariana Zavati Gardner / Mariana Zavati Gardner : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 957, Anul III, 14 august 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Mariana Zavati Gardner : Toate Drepturile Rezervate
PLATFORMA JAPONEZA DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350288_a_351617]
-
în mode de la magazine comuniste Sacii cu zahar erau agățați albi din podul cel vechi În curte, cocoșul cel magic își scuturase penele de trei ori lângă iazul cu pești din argint Luna își mânjea plumbul peste norii grădinii Noaptea zbiera tăcere în podul mătușii De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Cu ochii în gol pe peron Iorgu Bugan aștepta să se treacă șoptind un nume de femeie, pierdut în aerul acru, ca borșul coclit Natalia... Natalia... Oameni
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350287_a_351616]
-
Poftim”, zise, pe un ton blând. „Mulțumesc”, am răspuns și m-am îndepărtat cu aceiași pași lenți. În același moment, o mașină a frânat brusc, cu violența, lângă trotuar. Au coborât trei indivizi mascați, cu mitraliere. „Mori, cerșetoare împuțita”, a zbierat unul dintre ei, apoi au ciuruit-o, efectiv, cu automatele, lăsând-o inerta într-o baltă de sânge. „Nuuuu!!”, am răcnit, alergând către ea cu disperare, desi știam că e prea târziu. M-am apropiat și i-am atins cu
ULTIMUL DANS CU REGINA ŢIGANILOR (I) de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350231_a_351560]
-
tine-s toate pe dos Primăvara-i pe drum... Încărcat cu izvoare se reîntoarce Hristos Înfrăgezită mlădiță, eucalipți, crini și finici, trandafiri din Sharon Regele vostru se-arată, pustia dispare se-aude pe-aproape SHALOM! NEGUSTORII ȚĂRII SFINTE Negustorii ne zbiară, ne cheamă ‘napoi îndrăzneți... De cumperi te-acopăr cu miere, de nu, îți rânjesc certăreți Au marfă grămadă și prețul întotdeauna-i compus Gablonzul lucește calitatea lipsește, dar din țara sfântă-i adus Dacă țara e sfântă și kitsch-u-i sfințit
POEMELE UNUI PELERIN VISĂTOR LA ZIDUL PLÂNGERII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348986_a_350315]
-
cea prăfoasă de-acum, strigat Nicodim de-o gloată furioasă, urmăritoare... - El e! se sumeți un glas spart de vădană. El a furat găinile! - Să-l doborâm și să-l biciuim drept pedeapsă! Apoi să-l lăsăm ciung și orb! zbieră un glas gros de vătaf. Nicodim, cu spatele la râpă și cu barba în vânt, îi înfruntă pe săteni: - N-am furat nimic! E-nșelătoria voastră! Eu țin post, mă hrănesc doar cu verdețuri și rădăcini, așa mi-a poruncit bunul Dumnezeu
PODUL LUI DUMNEZEU, PIATRA SFÂNTĂ DE LA PONOARELE... DE ANGELA DINA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349265_a_350594]
-
invadatori și coarde! Vă vom da pe toți afară Cu ciomege și cu barde, Iarba voastră rea să piară, Spurcăciuni patriotarde! Din pecinginea maghiară Și bâhleala lor de ceardă Au venit pământ să ceară Fără botniță și zgardă... Boanghenii degeaba zbiară Și poceala și-o desfardă Vărsând ură și ocară Din istorii de mansardă... Nu cu plebea proletară Avem pricini c-o să piardă Pacea, liniștea plenară... Ci cu cei ce o îngardă Și-o asmut, la noi să sară Cu-a
GRUPAJ DE POEZII PATRIOTICE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349409_a_350738]
-
pelerină Pe-o arenă mare, unde dansa-o balerină, Cu sânge rece își așteaptă taurul înfometat Corida este plină și -un Leu înjunghiat... De-o sabie ucis...ia taurul de coarne Voioși toți spectatorii văd prada ce-are toane, Și zbiară animalul și oamenii-n urale... Mi-e teamă, să mă -ntreb:...Cine sunt animale? E omu-și duce prada palpită de plăcere? Sau ochii ce se sting când gustă din durere, Nu știi, ce să mai crezi, viața e ca un
PE ARENĂ... de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1353 din 14 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349970_a_351299]
-
fim serioși, cum s-o strâng în brațe când ea stă la etajul trei?!... Urcă la ea. Nu am cum... De ce? În curte are un câine lup, care m-ar rupe dacă deschid poarta. Atunci de ce nu te latră când zbieri de-cu-seară până la miezul nopții? Știu eu?... Probabil că-i place vocea mea. Măi trubadurule, să știi că ai dreptate, doarme potaia că nu i se aude glasul, iar când pleci începe să urle. Nu urlă, cere un bis... ...A, ia
LA O HALBĂ CU BERE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348009_a_349338]
-
-și descheia prohabul pantalonilor, puțea a urină, a pișat stătut. Acolo își ascundeau, în izmene, darul pentru tine, de teamă să nu-i știe alții.// Mamă! Mamăăă! Strig din somn și strigătele mă trezesc. Mamă! Ești goală! Auzi? Ești goală! Zbier, ridicat în capul oaselor, treaz de-a binelea, plângând. Unde e capotul pe care ți l-am pus pe umeri când ai căzut în baie? Unde? Unde-i Doamne? Răcnesc ca o fiară rănită.” Extraordinar poem! Ce forță dramatică! Ce
SE STRÂNG VULTURII ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348166_a_349495]
-
muștruluit de ministru, urlă în pragul apoplexiei: - Să vină la mine bou’ dă Istrate de la Registratură! Șeful, ca aproape orice șef, suferea de sindromul biciclistului care stă cu capul plecat și dă din picioare, era gras, vinețiu la față și zbiera fără întrerupere pentru a crea impresia de competență. Istrate de la Registratură era invers. Deși avea numai treizeci și șase de ani, începuse să semene nepermis de mult cu hârtiile pe care le răsfoia toată ziua, părea a se hrăni doar
VERGINICA, PIVOTUL DEMOGRAFIEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347473_a_348802]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > PRIMA IUBIRE Autor: Alexandru Crăciun Publicat în: Ediția nr. 1089 din 24 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Stau lângă stejar, întristat și singur Amintirea primei iubiri îmi apasă sufletul Dorul mă cuprinde sufletu-mi zbiară După iubirea ta Imaginea ta mă bântuie întreaga noapte Când privesc stelele pe cer , Chipul tău îmi apare in față Iar dorul mă cuprinde Îmi aduc aminte când ne întâlneam La stejarul cel bătrân din poieniță Cum săreai la pieptul
PRIMA IUBIRE de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1089 din 24 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347675_a_349004]
-
capre... când a auzit un zbierat sfâșietor de animal înjughiat. Speriat a fugit în direcția de unde veneau mugetele caprei și a rămas îngrozit de ce-a văzut: un lup sfșiase pe cea mai frumoasă iadă, Garofița, iar capra, mama ei zbiera din toți rărunchii, cerea ajutor, era îngrozită, îi curgeau lacrimi din ochi, bătea cu picioarele din urmă pământul, alerga înebunită când la deal, când la vale..., rămăsese singură fiindcă suratele ei se speriaseră de gadină și fugiseră pe luncă la
DRAMA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350169_a_351498]
-
inertă de moloz care fusese cândva Palatul Miracolelor. * Se trezi plângând. - Louise, ce s-a întâmplat? Părinții o auziseră tocmai din camera cealaltă. Louise!! Răspunde!! - Lăsați-mă în pace!! Lăsați-mă singură, nu vreau să vorbesc cu nimeni!! aproape că zbieră fata, ceea ce i se întâmpla extrem de rar. O săptămână a fost de nerecunoscut. Nu mai vorbea, nu mai ieșea în parcul de distracții. Bea doar apă și mânca foarte puțin, iar privirea îi era de gheață. Se închidea tot timpul
MICUŢA LOUISE ŞI PALATUL MIRACOLELOR de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350216_a_351545]
-
că ai să fii , lângă fată , lângă fii , Lângă mame și soții , lângă morți și lângă vii . Lacrima mi-a fost strigare , la a ta înmormântare , Parcă totul e blestem , eu te chem , tot bat în lemn , Invoc spirite sau zbier , vino înapoi din cer . Jurămînt solemn îți fac , eu din gură n-am să tac , Voi vorbi pînă la moarte despre fapte și dreptate . Am să gust vinul amar , am să beau sânge-n pahar , Am să umblu pe pământ
PRINTRE ÎNGERI de ANDREI TOADER în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350264_a_351593]
-
copac... N-am ce să fac... Nu știu ce ițe să desfac... Să fiu pe plac... Din nou adorm cu gânduri rele... Mă seacă-un dor de mângâiere... Și mă cuprinde-un vis de stele... Tocmai când inima-mi vrea doar să zbiere... Aș vrea să fiu un bob de soare... Să ard și-apoi să-aștept răcoare... Și să m-ascund prin razele ușoare... Zâmbind din nou ..dulce candoare... Să cânt și să dansez aș vrea... Să nu mai știu de mine-aș
AŞ VREA... de MIRELA STANCU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362027_a_363356]
-
pe care le spusesem într-o stare euforică, când aminteam împlinirea a șase săptămâni de la moartea a lor mei. Doar fratele meu mă mai vizita însă de fiecare dată ne certam și vocea lui zguduia întreaga casă. Îl lăsam să zbiere după care trânteam și închideam ușa după el, zicându-i: Mai am doar șase luni și în curând voi fi major și atunci ai să te duci în p ... mea. Îi simțeam prezența în dreptul ușii și un oftat prelung. Atunci
LUMINA ZĂDĂRNICITĂ ÎN ÎNTUNERIC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362030_a_363359]
-
în jos măi Frunza când s-o scuturat măi. Soarele la răsărit măi Prin el vântu' șuiera. Soarele la răsărit măi. Ciobanul nu-1 auzea măi. De cântat și el s-o cântat măi Foile jalnic veneau măi Oile când au zbierat În mine jalnic urlau. Câinele când o lătrat măi. Ciobanul nu-1 auzea măi. Genul: doină. Versificația: - metrica: asocierea versurilor câte trei, vers octosilabic, forma catalectică, cu silaba de completare „măi”. Ambitus: nonă mare. Intervalica: secunde, terțe, cvarte, cvintă. Caracterul melodiei
DR. FLORIN OVIDIU BĂLĂ, REPERTORIUL PĂSTORESC DIN NORDUL MEHEDINŢIULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365960_a_367289]
-
de mirare s-o cuprindă Iubirea noastră cea de dinainte ? Sunt eu nebună sau ești tu cuminte ? Din câte ore să-mi aștern oglindă ? Din câte funii să-mi cos ham în cer? Sub care maluri pot să țip, să zbier Că frica dorurilor mă colindă ? Păstăile luminii torc sub ceață Zare sub zare într-un ceas alert, Cuvintele cu care te tot cert Pentru uitarea ce îmi țipă-n față: Tu ești nebunul, eu îți sunt paiață. Referință Bibliografică: Nebunul
NEBUNUL ȘI PAIAȚA de CAMELIA FLORESCU în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365415_a_366744]