1,107 matches
-
tristă. Dintr-o groază de voinici rămăserăm numai „cinci”, îmi spunea cu tristețe nenea Lucă lu' Pătrunjel (Moraru). Câți vom mai număra la sfârșitul lui 2012? Se sting veteranii, se sting eroii și odată cu ei o pagină a istoriei noastre zbuciumate. Se sting, dar nu mor, ci vor dăinui în conștiințele noastre și a celor ce vor veni după noi. Ei sunt stâlpii de susținere a neamului Și iată că 2012 a micșorat numărul celor cinci veterani. O veste tristă a
ADIO VETERANI de ION C. HIRU în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361896_a_363225]
-
într-una Privesc spre... infinit și martoră e luna. Mi-aș striga durerea, s-audă fiecare, Dar, o-nchid sub lacăt, spre-a ei consternare. Cu-n geamăt îmi îmbrac mantia durerii Ceasul vreau să-mi bată, clipa... ușurării. Gândul zbuciumat, durerea-l atinge. El luptă cu tristețea, ce parcă-și înfinge Colții ascuțiți, adânc în trupul meu. Inima îmi plânge, sufletul mi-e greu. Albastră... sclipire, în noapte, mă-nvelește E cerul înstelat ce trupu-mi ocrotește. Tristețea grea din suflet
SĂ NE REVEDEM, OARE VOM AJUNGE? de DOINA THEISS în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361987_a_363316]
-
în noapte, mă-nvelește E cerul înstelat ce trupu-mi ocrotește. Tristețea grea din suflet, el vrea s-o alunge... Din ochii albaștri o lacrimă se scurge. Litere dansează prin iriși obosiți Scrisoare-am umezit-o... din ochi nedormiți. In gând zbuciumat, regretul simt cum vine Iubirea tinereții mă poart-acum spre tine Atunci, eu n-am știut cât de dragă-ți sunt Timpu'-ntr-a sa fugă anii i-a cernut Dar inima-i aceeași din vremea tinereții Când soarta ne-a-ncâlcit
SĂ NE REVEDEM, OARE VOM AJUNGE? de DOINA THEISS în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361987_a_363316]
-
al lui Dumnezeu, pentru Sfinții Părinți este Iubirea. Calea Iluminării șerpuiește prin perspectiva existențială, dă strălucire sensului religios al eros-ului și urcă spre panorama sensului comuniunii cosmosului. Să ne oprim puțin asupra unei clipe de foc din cea mai zbuciumată perioadă a istoriei neamului nostru. După ce Țara noastră a fost abandonată de marile puteri la Yalta în mâinile comuniștilor s-a născut și o mare repulsie față de atei și bolșevici, mai ales că repulsia a fost alimentată și încurajată și
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? (2) CHRISTOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362003_a_363332]
-
au devenit vizibile în și prin esența lor. Erau concomitent personaje himerice și autori, Idealul ciocnind rutina, Arta se adăuga vieții, Clipe așternute în refluxul vieții, Mise en abîme... Odată cu zorii zilei Natura lui aparent solară se adapta misterului unei zbuciumate mări nordice, Marea ei melancolic-egee fărâmița castelul de nisip Din visul unei scriituri, din clepsidra visului unui alt vis. Referință Bibliografică: Castelul de nisip al unui vis / Irina Lucia Mihalca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 392, Anul II, 27
CASTELUL DE NISIP AL UNUI VIS de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362148_a_363477]
-
cu un limbaj adecvat redării culorii locale. Ultimul capitol al cărții - „Fărâme de spiritualitate bologană“ - structurată în cinci secvențe - aduce atât elemente de monografie a satului în „(I) Lada de zestre (Legendă)” și nu numai, cât și trimiteri la istoria zbuciumată a satului transilvan în ”(IV) LA GÂSCĂ ( Anul 1848 )”: „ Buciumă din deal în deal,/ C-a-nceput sfada-n Ardeal” [...]” Budapesta vrea, bag samă,/ Să ne fie și ea... mamă” [...] „Iancu, iubit de popor,/ Fiind ales conducător.” Temele majore ale
NOTE DE LECTURĂ: „FĂRĂ VOIA MEA…” DE MIRCEA GORDAN de LUCIA ELENA LOCUSTEANU în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365871_a_367200]
-
în el e învolburată în furia apelor fără maluri și zguduie malul sufletesc al celui ce-l ascultă având inimă pentru dramele semenului. Acest cântec e o lacrimă ce arde și azi ochii celor care au privit stihia, e pasăre zbuciumată prinsă în năvodul inimii celor ce-au pierdut agonisirea de-o viață și pe oamenii dragi, înghițiți de vâltoarea neagră și mâloasă. Dar e și o rugăciune la Dumnezeu și o omenească mulțumire celui care le-a sărit sinistraților în
GETA POSTOLACHE. PRIMITOARE, PĂSTRĂTOARE ŞI DĂRUITOARE A MOŞTENIRII FOLCLORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365457_a_366786]
-
comise pe timpul regimului vor fi corectate cât de cât dar cele comise din momentul revoluției și încă o bună bucată de vreme vor rămâne probabil de-a pururi doar nedreptăți. * * * Și-a amintit că înaintea petrecerii accidentului fusese mult prea zbuciumat. Nu trebuia să conducă în acea stare. Nu avea cum însă. Acest zbucium persista de o bună bucată de vreme. Făcuse bine că a acceptat vina producerii accidentului. Dacă ar fi avut mintea limpede și-ar fi coordonat mișcările în funcție de
XI. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365168_a_366497]
-
apare ca un cugetător și poet profund, creator al unei opere sincere, izvorâte din suferințele unui popor care, de veacuri, nu a cunoscut alte ipostaze ale vieții decât doar munca și lupta continuă, autotul însuși având parte de un trecut zbuciumat, plin de privațiuni și de dureri purificatorii. *** Pe la finele anului 1980, un prieten al meu, scriitorul Hristu Cândroveanu, un alt maestru aromân al publicisticii din acele timpuri, mi-a facilitat cunoașterea și apropierea de Sterie Diamandi. Drept urmare, l-am vizitat
AM AVUT NOROCUL SĂ-L CUNOSC PE CEL MAI MARE CRISTOLOG ROMÂN: STERIE DIAMANDI de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364758_a_366087]
-
a Dobrogei și-au pus amprenta și asupra sufletelor. Ori poate e numai o percepție subiectivă. Constat, nu judec. Bisericile frumoase, împodobite de sărbătoare, Preoții care ne întâmpină - primitori, cu zâmbetul pe buze, calmi. Calmul. Iată ce lipsește societății noastre zbuciumate și adeseori zdruncinate. Liniștea. În pelerinajul acesta ne-a însoțit peste tot o liniște, atât interioară cât și exterioară. Câte lucruri bune nu se pot face cu calm, cu bunăvoință și cu zâmbetul pe buze! Și, desigur, mai ales cu
GÂNDURI DINTR-O IARNĂ DEOCHEATĂ, DE FLORENTINA-LOREDANA DALIAN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1328 din 20 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/364806_a_366135]
-
picurii de ploaie. Un strop de vin și-un colț de pâine i-au dat ferindu-l de șiroaie, ca oaspete de azi pe mâine în șură, pe un braț de paie. Dormea chircit, visând pesemne la viața lui cea zbuciumată, și pe obraz îi lasă semne, o lacrimă adevărată. Atât a plâns, un bob de jar cât răul din întreaga viață. De griji, de chinuri și amar, el uită până dimineață. În zori se-nchină și pornește. Nu știe unde
MENESTRELUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366543_a_367872]
-
Principesa Ana de Bourbon, viitoarea regină a României, fiică a Principelui René de Bourbon-Parma și a Principesei Margareta a Danemarcei s-a născut la Paris, pe 18 septembrie 1923. Despre această familie princiară fiecare slovă înșiruie, din verva unor ani zbuciumați, un torent de trăiri care clatină, fără să usuce, un arbore viguros. Încă din copilărie, Principesa Ana nu s-a bucurat de traiul legendarei desfătări de la castelele princiare. Este al treilea copil între frații Majestății Sale, Principii Jaques, Michel, și
REGINA ANA. FĂRĂ IUBIRE, PRAGURILE PUTEAU FI MINE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365597_a_366926]
-
timpului pe multă lume, inclusiv pe Hitler. Plină de grație, diafană, frumoasă, făcea senzație, iar silueta sa înaltă și maiestuoasă era imposibil să nu fie remarcată, chiar de la primul contact vizual. Numele Reginei Maria are o rezonanță deosebită în istoria zbuciumată a neamului românesc Deși nu s-a născut pe pământ românesc, ea a fost o autentică regină a României. A iubit poporul român și țara până în ultima clipă a vieții ei, dându-i binecuvântarea, așa cum stă scris chiar în testamentul
RĂSCOLITOR COLŢ DE LUME de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 713 din 13 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365704_a_367033]
-
porumb în colțul clasei, sau lua zece la palmă cu nuiaua de alun, dacă nu știa lecțiile predate în ziua respectivă? Așa l-a prins somnul odihnitor, cu gândurile rămase în urmă cu vreo zece - cincisprezece ani, pe timpul copilăriei sale zbuciumate, ca a oricărui copil născut și crescut la țară în acele vremuri. După ce termină de strâns de pe masă și spălă strachina, Jeni a ieșit să dea animalelor de mâncare și să strângă ouăle din cuibare. Avea să-i fiarbă două-trei
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
o găsesc ferecată, se îndepărtează, dar revin, doar, doar, o vor găsi altă dată deschisă. Așa a făcut într-o lungă perioadă marcată de opresiuni și cumplite umilințe Părintele Arhimandrit Cleopa Ilie, unul dintre marii duhovnici români dintr-un veac zbuciumat și întunecat. A bătut la ușa multor suflete, le-a vorbit ca un părinte, a vindecat răni adânci, a adus multă speranță și lumină, până când suferințele și anii i s-au adunat ca norii lungi pe șesuri. Părintele Cleopa Ilie
DIALOG DESPRE MARII DUHOVNICI AI ROMÂNIEI CU TEOLOGUL ŞI PUBLICISTUL STELIAN GOMBOŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366106_a_367435]
-
vreme de furtună, și nu pe timp senin“, spunea Sfântul Ioan Gură de Aur, Arhiepiscopul Constan¬ti¬no¬po¬lu-lui. A fost un corăbier iscusit, care a condus cu înțelepciune corabia, mai ales în vreme de furtuni și vijelii. În zbuciumata-i viață a prins prea pu¬țină vreme senină. I-am fost alături la 5 decembrie 1998, însoțindu-l pe drumul către Împărăția cerurilor. Arhimandritul Cleopa Ilie a trecut la cele veșnice în data de 2 decembrie 1998. Au trecut
DIALOG DESPRE MARII DUHOVNICI AI ROMÂNIEI CU TEOLOGUL ŞI PUBLICISTUL STELIAN GOMBOŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366106_a_367435]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > DESTRĂMAREA LUCRURILOR ÎNAINTE DE GIOTTO Autor: Luminița Cristina Petcu Publicat în: Ediția nr. 366 din 01 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Întotdeauna m-a fascinat Goya, pentru teribila sa incursiune în străfundurile zbuciumate ale sufletului omenesc atent la clipa trecătoare, la mugurii ce se deschid de la verde închis la tonurile în d e grad é fără îndoială, să alegi cînd apune soarele este fapta unui original sau a unui nebun perseverent al absolutului
DESTRĂMAREA LUCRURILOR ÎNAINTE DE GIOTTO de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 366 din 01 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361710_a_363039]
-
Istrati scrie „despre actele de teroare săvârșite contra evreilor de la Focșani sau Piatra-Neamț” provocând „țipete de furie” la Viitorul, care-l denunță pe gazetarul român ca „trădător și calomniator al patriei”¹¹. O piatră de încercare în viața, până acum, destul de zbuciumată a lui Panait Istrati o constituie campania de denigrare și de condamnare a personalității și operei istratiene prin articolul Un haiduc al Siguranței al lui Henri Barbusse. A fost acuzat foarte aspru pentru declarațiile antisovietice care au urmat vizitei lui
CONJURAŢIA ANTI-PANAIT ISTRATI de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 766 din 04 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351742_a_353071]
-
Acasa > Poeme > Rasfrangere > TRĂIM CU AMINTIRI Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 771 din 09 februarie 2013 Toate Articolele Autorului TRĂIM CU AMINTIRI Trăim cu amintiri de neuitat, Ce rămân în suflet încrustate, În somnul nostru zbuciumat, Cu vise care mor în noapte. Mi-a murit demult orice visare, Nu mai beau nici vinul dulce, Nici pelin cu gust amar, Las gândurile să se culce. Inima în lungul ei tic-tac, În zile înnorate, în nopți târzii, Nimic
TRĂIM CU AMINTIRI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351866_a_353195]
-
în care Imperiul Britanic a pus stăpânire pe Cipru și acolo a rămas coroana britanică până la 16 august 1960 când și-a câștigat independența de stat, constituindu-se ca republică federală binațională (greacă și turcă) în cadrul Commonwealth-ului Britanic. Urmele istoriei zbuciumate se regăsesc în multe dintre vestigiile arheologice sau conservate în muzeele cipriote. Un act nechibzuit al episcopului Makarios, președintele de atunci al Ciprului - face ca în 1974 trupele turcești să invadeze partea de nord a insulei, locuită predominant de turci
CIPRU (1) – ŢARA ÎN CARE MITUL AFRODITEI ESTE ÎNCĂ VIU! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350492_a_351821]
-
a spus într-o românească stricată: - Eu, la înainte merge. Bucarest, Costata, Turcia. Tu la Turcia, ca eu? A dat din cap disperată, a aprobare. Spre seară, oprindu-se mașina într-o parcare, s-a trezit și ea din somnul zbuciumat plin de coșmaruri. El i-a vorbit zâmbindu-i prietenește: - Dormit bine la tu, da? Eu obosit. Mâncare, somn. Tu cu mine mâncare. Somn cabină? Somn motel? Nu teamă la mine. Eu este bun. Nici nu putea gândi, dar nici
IOI, IOI, IOI! ÎN PRIMĂ AUDIŢIE (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351372_a_352701]
-
cele create ale sale „erau frumoase foarte”, Sfântul Maxim Mărturisitorul afirmă că lumea a fost, este și va fi creată până la desăvârșirea ei. Germenele lumii ieșit din mâinile lui Dumnezeu era deja frumos, însă, după crearea omului începe o istorie zbuciumată și tragică a teandriei divin - om în lume. Aceasta îl face pe Sfântul Maxim să afirme că împlinirea frumuseții celei dintâi întru Frumusețea desăvârșită are loc în Împărăția Cerurilor [41] , al cărui nume îl și primește ca Împărăție a Frumuseții
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
tu știi că Veronica-ți dragă nu ia iubirea ca pe-un joc. VÂRF DE INIMĂ Despre iubire pot să scriu numai cu vârful inimii cuvinte - luminile și umbrele urmelor mele. Când înmuguresc zboară în soare, se avântă pe mări zbuciumate sau călătoresc în infinit. Pentru cineva străin sunt simple înșiruiri fără sens. Numai tu, Le-ai putea înțelege. CONFESIUNE Până mâine o să-mi adun cu grijă toate visele care stau în mine atârnate ca niște ciorchini. Le voi spăla de
CONFESIUNI de MARIANA DOBRIN în ediţia nr. 103 din 13 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350795_a_352124]
-
sau mai puțin tributari lui Gogol în ceea ce privește orientarea și specificul lor.” Viziunea lui Dostoievski-omul și scriitorul- felul de a înțelege viața, a fost determinată de coordonatele istorico-sociale ale vremurilor în care a trăit și a creat, de împrejurările vieții lui zbuciumate, la care a participat în mare măsură și un factor subiectiv- structura lui psihică ambiguă, construită pe antagonism și de o bolnăvicioasă sensibilitate. El este părintele existențialismului prin publicarea volumului Însemnări din subterană, despre care Walter Kaufmann spunea că este
DOSTOIEVSKI GENIUL ROMANULUI RUS ŞI PĂRINTELE EXISTENŢIALISMULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350945_a_352274]
-
se desfășoară zecile de corturi ale oastei. În planul secund al scenei se văd apele Oltului învolburate și în spate contururile munților. Se văd contururile bisericii începute. Se aud cântece de păsări de noapte. Mircea cel Bătrân are un somn zbuciumat. În visul lui, la un moment dat, apare în cort o fată în alb. Scena 1. Întreaga acțiune a scenei se petrece în visul lui Mircea cel Bătrân. CORUL PATRULEI ( Printre corturi.). În corturi dorm oștenii În pădure dorm buștenii
COZIA, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351537_a_352866]