516 matches
-
curgînd roșiatic, punctat de vîltori. Dinspre est adia o briză ușoară și am văzut o mulțime de pești zburători, din Ăia mari care atunci cînd o luau contra curentului semănau cu Lindbergh În fotografia făcută cînd traversa Atlanticul. Peștii Ăștia zburători mari sînt cel mai bun semn din lume. CÎt vedeai cu ochii, apa era acoperită de petice de sargase de un galben pal - asta Înseamnă că fluxul a pătruns deja; și mai erau și niște păsĂri care se agitau deasupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
spectacolului și nu mai aruncați cojile pă jos. Sunteți în legătură directă cu : CIRCULLLL !!!! Vă relatez în direct de sub cupola Circului Rozbingo.Mă aflu la 25 de metri deasupra nivelului mării pentru a lua un scurtscurtscurt interviu celebrului acrobat trapezist zburător Calache nu e nimeni. Maestre,vă pregătiți de un nou triplu salt mortal. Adică de ce triplu ? Simplu: îl sar de trei ori ! Ah ! Bineînțeles...Da, da,mda. Văd că ați aprins și o lumânare. Pregătiți o nouă surpriză ? Da. în
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
renunțat la plasa de siguranță ! Văd că vedeți bine. Da, că am ochelari...Dar dacă Maestrul Simplon nu vă prinde ? Mă prind ceilalți: administratorul de bloc, agentul de asigurări, încasatorul de la gaze, lumină, inspectorul de la fisc...în meseria asta de zburător, astăzi, cu atâția prinzători, e greu ca să trăiești, e imposibil să mori ! MEXAM VON Doamnelor și domnilor, nu vă pierdeți cumpătul, nu vă speriați la micile pozne ale copiilor dumneavoastră. În aceste gingașe ieșiri din normalitate se poate ascunde sămânța
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
cunoștințe al celui ce-l citește, coborârea din caleașca aurită a sonetului în terenul atât de frământat al prozei, împreună cu uneltele native ale poetului, oare nu înseamnă nimic? Emilian Marcu dă frâu liber fanteziei și face din metaforă aripi de zburător în visare, departe de înțelegerea stricto-senso a concretului material. Alunecarea în fantasmagorie, poetul o recunoaște singur în interviul amintit mai sus: „A fi scriitor e un contact cu Dumnezeu prin care încerci să vorbești îngerilor pe care îi porți noaptea
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93063]
-
-n ochi-i moare. Ochi izvoare de lumine, Cu mâni albe, lungi și fine Și cu degetele trase, Subțirele, de crăiasă Și buzele subțirele De-mi zâmbea - ntristat cu ele. Au mai știu povestitorii ll0 {EminescuOpVI 111} Ce sunt, oare, zburătorii? Vin din rumenirea serii Și din fundul sfânt al mării, Vin din ploaia cea cu soare Și din dor de fată mare. Iară umbra norilor Calea sburătorilor, Căci îi vede Cine-i crede, Le năzare La oricare L-a chemat
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
byroniană. Solitar, însoțit de arma sa care nu greșește niciodată, cu chipul desfigurat de variolă, urmărind pe indieni cu tenacitatea unui ogar, omul frontierei este măcinat de durerea pe care victimele sacrificate nu i-o pot alunga. Damnat asemenea olandezului zburător, Lew Wetzel cutreieră oceanul de pământ al Americii fără speranța mântuirii. Dragostea lui Kenton este, la rândul ei, murdărită și strivită de istoria complicată a acestor ținuturi. Luptele cu indienii și apoi războiul de independență îl fac pe Criss să
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
septembrie 1947, mărturisind cu sinceritate: „Eu prinsesem, în septembrie 1947, ultimul tren la propriu și nu la figurat.” Erau vizibile semne că Lovinescu va deveni curând „persona non grata”, fiind atacat vehement din toate părțile ca „iudeocosmopolit”, iar cenaclul literar Zburătorul era frecventat de „jidovi” sau „jidoviți”. Vorbind despre tatăl său spune că l-a văzut lăcrimând de trei ori: primele două de durere la cedarea Basarabiei și intrarea trupelor germane în Paris, iar a treia oară de ușurare, când a
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
nu voiau necazuri. Era logic să se poarte cum trebuia. Până la urmă ajunseră la aeroport. Ultimii pasageri care alergau prin mulțime spre poarta de Îmbarcare erau Kitty și Desert Rose. Era un avion mic, murdar, un fel de autobuz Greyhound zburător, plin de pasageri Înfășurați În pături uzate. Kitty se uită În jur și se gândi: „Dacă au atât de mulți clienți și dacă sunt atât de soioase și de uzate, de ce au companiile aeriene atâtea datorii? Probabil din cauza salariilor sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
agață de tavan Și împrăștie lumină. E privirea lui discretă, Sunt și roșii, dar și verzi, Însă numai tu îi vezi Și se pun la bicicletă. Nu-i arbust mirositor, Cunoscut de-ntreaga lume; Deși are-același nume, El e unul zburător. Iute e și mititel, Oamenii îi spun „cățel”. Și când plouă și când ninge, Globul doar cu el se-ncinge; Și când ninge și când plouă, Terra o împarte-n două. Nu e țarcă, dar nici barcă, Și rimează și
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
tind spre-un vid infinit. Mă lupt zadarnic, dar cred În împlinirea unui vis, Un vis în care să zbor mi-aș dori Și aș vrea să pot vedea adeseori Nu falsitate, nu actori Ci mulți oameni doritori De-adevăr. Zburător În mintea mea lucruri ciudate se petrec: Ca un cântec suav Gândurile îmi curg șiroaie În fața mea doi ochi albaștri se găsesc Aducând cu ei o ploaie de fericire Sunt tandri și buni. Și m-atrag înspre ei Dar nu
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
sunt închise. Dau frâu liber imaginației. Am prea multe de dăruit. Vrea lacrimi pe obraz să-mi cadă și fericirea-n ochi să-mi strălucească. Simt cum mă cheamă luna, acum cu zâmbet de fecioară parcă. Și mă închipui un zburător frenetic, sfidând întunericul de afară - doar că încă nu mi se văd aripile! Cătănoiu Theodora-Ioana, clasa a VIII-a Colegiul Național „Costache Negri” Galați profesor coordonator Ciobanu Cristina Masca, oglinda sufletului Un chip care reflectă și se reflectă într-un
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
pentru... — ... o tipă absolut odioasă, pe nume Artemis. Zilele trecute ne-a venit un birou nou și ea și l-a adjudecat imediat, deși eu am un birou vai mama lui... — ... uneori Îi pun suc de portocale la olandezul ei zburător tembel, doar așa, ca să se Învețe minte... — ... o fată foarte drăguță, Katie, care lucrează la personal. Avem codul nostru secret, cu ea care vine și zice „Emma, poți să vii puțin să ne uităm pe niște cifre ?“, În traducere liberă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
mă duc la panoul de la afizier și rup dintr-un gest poza cu fundul tras la xerox, În bikini tanga. E al meu și nu mai vreau să-l văd aici. Mă răsucesc pe călcîie. Iar Artemis, În legătură cu olandezul tău zburător... — Ce-i cu el ? spune bănuitoare. Mă uit la ea cum mă privește arogantă, cu parpalacul ei Burberry, ochelarii de designer și fața aia gen sînt-de-o-mie-de-ori-mai-bună-ca-tine. OK, hai să nu mă las furată de val. — Nu... am nici cea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
Încins: străbăteau orașul cu o mie de kilometri pe oră, cu două mii, roțile nici nu mai atingeau asfaltul, se ridicau amîndoi deasupra capitalei, Tivoli de abia se mai zărea, oamenii erau cît puricii, degeaba Încerca poliția să-i oprească pe zburători, doar un avion ar fi putut să se pună cu ei, dar nu se Încumeta vreunul. Bunica, vîrÎtă sub cască și Îmbrăcată În costum de motociclist, Thomas avusese grijă, striga centaurului pe roți: Mai tare! Și mai tareeeee! Iuhuuuuuuuu! Iuuuuuu
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
și solemn. Regimul temporal În care trăiește acest univers inconsistent, literaturizat, este oscilant: Heliade are, ca toți preromanticii, predilecție pentru vălurile nopții, iar, dintre ceasurile zilei, momentul cel mai favorabil contemplației este acela al Înserării, cum arată cunoscutul pasaj din Zburătorul Totuși, Heliade are o mai mare apetență decît alții pentru lumina crudă a zilei. Evenimentele importante din poezia lui se petrec sub protecția luminii solare. Pentru a „Înmia” (sublima) obiectul, el nu se bizuie pe lumina confuză, incertă a lunii
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
peisaj securizant. Este greu de spus, În cazul lui Ion Heliade Rădulescu, care este peisajul, său, locul și timpul În care spiritul creator se simte ocrotit, apt pentru contemplație, deschis fără rezerve spre universul din afară. Repetiția unor elemente (În Zburătorul și alte poeme) ar indica opțiunea pentru peisajul și ora indecisă a serii, Într-un decor de dealuri misterioase, Încărcate de simboluri istorice, păzite de sentinelele munților. Aceleași date le aflăm Însă și la alți poeți din epocă și, apoi
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
modele pierdute, teme, În poezie, de meditație tristă și de reverie euforică. În peisajul evului de cremene sînt, totuși, cîteva locuri care satisfac nesațiul lui Heliade și statornicește, pentru o clipă, nestatornicia, disponibilitatea lui. Am citat deja tabloul cîmpenesc din Zburătorul, cu acea senzație de vitalitate calmă, de liniște progresivă, de pace astrală ce coboară peste o așezare rustică laborioasă. Fire de gospodar, poetul e mulțumit de priveliștea satului care primește cirezile muginde, de vițeii care se reped zglobii la ugerele
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
un binom binecunoscut. Cumpătatul părinte dă semne de nerăbdare. Erosul deșteaptă În el acel nesațiu sacru față de obiect, nesațiu pe care-l Întîlnim și În alte Împrejurări: „Și-n sacra mea ardoare ferice voi sorbi...” O imaginație mai bogată aduce Zburătorul, capodopera lui Heliade după opinia aproape unanimă a criticii literare. Că balada are valoare deoarece analizează „psihologia personajului” (D. Popovici) este discutabil. „Psihologia” este, aici, starea de criză erotică, individualizată prin cîteva semne ce se pierd În mit. O boală
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
erotică, individualizată prin cîteva semne ce se pierd În mit. O boală necunoscută, cum zice G. Călinescu, „explicabilă mitologic și curabilă magic”. Lăsînd deoparte construcția, succesiunea simbolurilor, limbajul poemului, mai curat, mai fluent decît În alte scrieri, să observăm că Zburătorul leagă pentru prima oară la Heliade (și În poezia română) nașterea iubirii de prezența unei „ființe aeriene”. Originea bolii necunoscute e, deci, cerească. Agentul ei este un zburător și forma de manifestare este „picoteala”, visarea. Erosul se manifestă prin declanșarea
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
poemului, mai curat, mai fluent decît În alte scrieri, să observăm că Zburătorul leagă pentru prima oară la Heliade (și În poezia română) nașterea iubirii de prezența unei „ființe aeriene”. Originea bolii necunoscute e, deci, cerească. Agentul ei este un zburător și forma de manifestare este „picoteala”, visarea. Erosul se manifestă prin declanșarea unei energii cu efect contradictoriu: foc și răcoare, ardere și paloare, cald și rece, o senzație de greutate și o ’Senzație de eliberare corporală: „În brațe n-am
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
În reverie („săi ca din visare”, „că-ncepe de visează și visu-n lipitură/ Începe-a se preface, și lipitura-n zmeu...”) și senzația de Înălțare: „cosița se ridică”, „eu parcă-mi aud scrisul pe sus cu vîntu-n zbor”. În fine, zburătorul apare În timpul unei insomnii grele și al unei „nemișcări pline” a universului: „E noapte naltă, naltă; din mijlocul tăriei Veșmîntul său cel negru, de stele semănat, Destins cuprinde lumea, ce-n brațele somniei Visează cîte-aievea deșteaptă n-a visat...”. Starea
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
treacă dincolo de generalitățile estetice curente. Revenind la poezia erotică, putem Încheia spunînd că imaginarul heliadesc rămîne, și aici, sub controlul rațiunii și rațiunea deviază discursul spre morală. De puține ori, poezia saltă peste această retorică și atunci imaginația devine (În Zburătorul) mai dinamică, mai aeriană. Heliade scrie de obicei cu imaginea prototipului În față, chiar și În spațiul eroticii (spațiul imprevizibilului, nelămuritului) gîndul lui merge spre „verginea primară” și tiparele amorului sacru care, În esență, este amorul Închis În templul familiei
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Ora indecisă a inserării. „Ființele aeriene” și peisajul celest. Tematica ascensiunii și a căderii. Un vis moralizator. „Poruncitorul” deget. Regimul statului divin. Un complex œdipian În lumea arhanghelilor și imaginea surpării universului. Nunta cosmică. Ordinea „adamiană”. Erosul heliadesc. Figura conjugalității. Zburătorul și originea unei boli necunoscute. Dragostea ca energie ascensională. Femeia și „misticul trianglu”. Delirul creațiunii, iarăși. Un discurs format din mai multe discursuri. Figura „hrăpirii”. Cele trei muze ale lui Heliade: muza cetățeană, muza astrală și muza buclucașă. VII. Grigore
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
rădăcină de frăsinel, de hamei, de iov, iarba gâștii, lămâiță, levănțică, lojniță și de lumânărică. Ceai din coji și semințe de mac, flori de măceș, măselar, mătase de porumb, mătrăgună, mentă, sevă de molid, nalbă, orbănțică, paie de ovăz, pana zburătorului, podbal, potroacă, secărică de câmp, floare de soc, șovârf, floare de tei, sulfină albă, troscot, urzică moartă, coajă de ulm și vâsc. Amestecuri pentru infuzii: cimbru de casă cu rădăcină de pătrunjel, cimbru de câmp cu zburătoare, mătase de porumb
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
se dă să mănânce fudulii de cal negru, arse și pisate, amestecate cu rachiu de drojdie. În Moldova, se afumă bolnavul cu planta avrămeasă și se scaldă cu fiertură de drețe, zburătoare și fulgoace. Se afumă bolnavul cu planta pana zburătorului sau cu părul lupului. ENUREZIS ("pipi" În pat) Când un copil face "pipi" noaptea În pat fără voie, În medicina populară se folosește ceaiul de cârcel, din care se beau 2-3 căni pe zi sau i se dă copilului o
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]