1,242 matches
-
claxoane, așa că mă Încercă un sentiment egoist de ușurare: văzusem destule cadavre În ultima vreme. M-am uitat la Lou, care-și strângea haina În jurul trupului. — Ai vrea să-i spui tu? am Întrebat-o. Să-i tragi un șut zdravăn În fund? Pe tine te-ar asculta. Ne Îndreptam către Primrose Hill. Pe dreapta, era o prăvălie de vinuri numită Bibendum, care credeam că Înseamnă „care trebuie băut“. Eu, una, știam cum venea asta. 12 Preț de câteva secunde, Derek
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
zic, căci n-o mai văzusem niciodată pe Lou În starea asta. Eram complet nedumerită. Crezusem Întotdeauna că era un monument de calm. Acum, mă simțeam de parcă văzusem o statuie abandonându-și postura Încremenită pentru a-i trage un bobârnac zdravăn unui porumbel. În Încercarea de o face să mai uite, i-am spus: — Lou, lasă-l Încolo pe Derek. Ar trebui să te Îngrijoreze problemele tale. — Despre ce tot vorbești acolo? Mi-am forțat un zâmbet larg. — Te simți ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
Ah, nu, nu mă deranjează. Mai demult, am lucrat ca secretară cu jumătate de normă la o tipografie și mă ocupam de toate. Era distractiv. Nu, ceea ce mă termină e faptul că vin toate deodată. Am nevoie de un somn zdravăn Într-o cameră Întunecoasă. — Noi tocmai am discutat cu Derek, am zis. Sau, mai degrabă Lou a vorbit. Eu am stat pur și simplu acolo și m-am străduit să nu-i tai elanul. Și el ce-a spus? mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
la un limbaj vulgar. — Jigodie nenorocită... — Bătaie Între gagici! i-am spus lui Rachel entuziasmată. Naomi sărise pe lângă colțul cabinei, În direcția ușii, probabil ca s-o târască pe Lesley de păr până afară și să-i tragă o ciomăgeală zdravănă. Din păcate, chiar În acel moment, ușa biroului se deschise, și Lou Își făcu o apariție măreață În pragul ei, vesta lungă, brodată, de culoare purpurie și turbanul turcoaz dându-i aerul unei sultane. Simpla ei prezență era de ajuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
estrade. Își scosese cămașa și etala un frumos set de mușchi abdominali. În spatele lui se afla vânzătorul de droguri În costum ecosez, care Însă rămăsese fără haină, dar Își păstrase șapca. Se vedea de la o poștă că luase o porție zdravănă din propria marfă. Comparația dintre fizicul său și cel al celuilalt nu-l avantaja deloc. Cu toate astea, era așa de dus, că era incapabil să mai simtă ceva. Mă miram că Încă se putea ține pe picioare, ca să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
alea mari, cu două etaje. Șoferul nostru Își exprima personalitatea deschizând ușile Înainte să ajungă În stație și Închizându-le după ce pornea iarăși. Se urcară doi bețivi, Împleticindu-se și mormăind, cu câte o cutie de Tennent’s Extra strânsă zdravăn În mână. Am sperat că nu aveau să cadă atunci când va demara autobuzul. — Derek ar putea să aibă niște necazuri, i-am spus. Ți-a explicat Împrejurările? Janice zâmbi cam strâmb. — O, a zis că, În ultima vreme, se tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
și Dorothy Parker ar fi putut născoci dacă și-ar fi unit forțele și s-ar fi concentrat serios. Felice, hotărând În mod evident că eu și soții Ashely ne Înțelegeam deja de minune, a dispărut. Am luat o gură zdravănă de punch, după care mi-am dorit să mă fi abținut. Politicoasă, Betty mi-a Îngăduit să termin de tușit. — Felice ne-a avertizat deja În legătură cu punch-ul, a spus ea. Bănuiesc că tu nu știai. Am uitat, am zis, ștergându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
talăngi uriașe, strigând: „Lume, lume!“ Aceasta se voia o Încercare de a impresiona potențialii clienți cu autenticitatea pieselor, caz În care efectul dorit n-ar fi fost același dacă omul ar fi ținut În mâna liberă un hot dog, mușcând zdravăn și neglijent din el, În pauzele dintre strigăturile tradiționale. Mi-am croit drum Încet prin mulțime. Un cuplu goth, unul dintre cele mai reușite pe care le-am văzut de ceva vreme, a trecut pe lângă mine: amândoi erau perfect identici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
obținută prin munca academică. În orice caz, acum pur și simplu nu avea timp pentru cântat. Ori de câte ori îi era posibil, își ținea talentul în taină, și era furios pe el însuși că se îmbătase (ceea ce i se întâmpla rar, dar zdravăn) și că se dăduse de gol față de Tom McCaffrey, pe care, ulterior, îl pusese să jure că va păstra secretul. Oricum, încă nu rupsese relațiile cu primejdiosul dar fermecătorul lui har. Încă se mai ducea pe la profesorul lui de canto
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
scârbos! În legătură cu alienatul mintal? Nu, nu. Nu noi, Tom și George sunt dați la ziar, dar or să ne târască și pe noi. Ce mai dandana! Orice ar fi făcut, să-i ia dracu! Tom are nevoie de o chelfăneală zdravănă, iar George ar trebui băgat la răcoare, numai belele, și toate or să se spargă în capul nostru. Uită-te la fițuica asta murdară și la împuțita lor rubrică de cancanuri. Îi întinse lui Gabriel ziarul peste masă. McCAFFREY SE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
una cu două, își spunea Rozanov. Cineva va avea de suferit din cauza poveștii ăsteia!“ Se înțelege, John Robert ar fi dorit să se ducă la redacția Gazetei, să-l înșface pe ziarist de ceafă și să-i ardă un picior zdravăn în fund; dar acest sentiment era cu totul abstract în comparație cu ceea ce simțea față de cei doi McCaffrey. Ideile nebunești de a-l pedepsi pe Tom (de a-l ciomăgi sau de a-i ruina cariera universitară sau de a-l „târâ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
vasul mov cu roze fanate și-l plesni cu ea pe Tom peste obraz. Instantaneu, se luară la bătaie. Amândoi erau puternici și agili, foarte îndârjiți, dar nici unul dintre ei nu se pricepea la luptă. Tom îi arse un pumn zdravăn în umăr. Emma se năpusti în pieptul lui Tom și-l trânti din nou cu spatele de ușă. După o secundă, săriră unul la celălalt, ca doi dulăi întărâtați, încleștându-se și învârtindu-se în cerc, Tom trăgând de cămașa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
trei! Patru pisici, dintr-un foc, Frate! Și pe urmă? Pe urmă, văd cum pisicile se dau la iepure. L-au atacat! Să-l șnițelească! Din ambele părți! Pe flancuri! Congruente! Două cu două! Să mor eu...! Dar, altă șmecherie zdravănă! Marele Alb nu s-a speriat, n-a șters-o, n-a dat bir cu fugiții, nu s-a panicat. N-a spălat putina! S-a aplecat, doar, în față, într-o postură clar combativă, s-a înțepenit pe toate
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
un soi de șurub ornamental năstrușnic, cu partea terminală expusă, teșită ingenios într-o matriță rar recognoscibilă, închipuind un menorah. Drept policandru, o roată de alamă de mărimea naturală a uneia de la car, cu douăsprezece spițe, suspendată cu trei lanțuri zdravene de tavan, pe a cărei circumferință ardea o duzină de becuri electrice țuguiate, precum flăcările înghețate ale lumânărilor și care trimiteau mănunchiuri de răsfrângeri reci și tainice, în unda eterică a cristalului neguros, venețian. Fapt remarcabil, pe peretele din stânga se
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Din doi pași, Mânecuță este la intrare, cu pistolul în mână, zdruncinând capsat clanța ușii, ca să se convingă în mod direct și nemijlocit, de respectarea cutumei. Atunci, pe unde naiba o fi pătruns arătarea asta?! În secunda doi, o pălitură zdravănă, ca de trovant sau ca de bolovan de râu, zgîlțâie din balamale ușa groasă, ranforsată cu șipci transversale, din platbandă de oțel! Poooc...! O altă izbitură viguroasă, berbecească, strașnică, zăngăne în fereastra dublă, de termopan. De asemenea, bine asigurată și
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
mă afecteze și pe mine până la urmă. Sigur nu e ăla din Spitalul de Urgență? spuse Bridget dând Încă un pahar de șampanie pe gât. Aaaa, ia uite, aia e Madonna? Ha ha, dacă are cineva nevoie de o bătaie zdravănă, e curviștina aia nerușinată. Vă Întreb și pe voi, ce fată catolică de treabă se mai dă În spectacol Îmbrăcată În corsete și sutiene? O să ajungă să ardă În focurile Gheenei, fiți sigure, dar asta nu Înainte să facă o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
și nu-l mai Îmbie; unii se păcălesc În continuare. Într-o zi cu ploaie mocănească, după un mutat de stupi din pădurea de salcâmi de pe deal În lanurile de floarea-soarelui din Balta secată de comuniști, picaserăm vreo cinci inși zdraveni, pe nepregătite - tractorul care trăgea remorca de albine furioase se Împotmolise Într-o băltoacă - În casa stuparului. Femeia tăiase la repezeală un pui cam slăbănog și azvârlise În tigaie cele câteva ouă pe care le găsise În cuibare. Eram mulți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
dădea numai dreptul să mâni turisme: căpătai patalama și pentru camioane și autobuze. De aceea, militarii cu petlițe negre de la Auto erau disprețuiți, invidiați, dar și nițel temuți de către ceilalți: se presupunea - pe drept cuvânt - că era nevoie de proptele zdravene ca să faci școala de șoferi pe cheltuiala statului. Câteodată, pe la câte o aplicație de noapte, infanteriștii cu petlițe roșii nu se mai cotonogeau, după tradiție, cu „negrii” de la Artilerie și Tancuri: făceau armistițiu și săreau, cu toții, la grămadă, să le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
tocmai la iarnă, când nu mai putea fi ascunsă lipsa limbilor. Ucigașă și fioroasă era arma celuilalt. Zgârciul galben era tăiat dintr-o mănușă de crep furată de la un electrician; patul era centrat ca lumea și ața care-l ținea - zdravănă. Tare se mai bucurase când văzuse pe nevolnicul de văru-său cu ce gioarsă venise. Întâi că n-avea cum să fie Întrecut la vânat: așa cum arăta amărăciunea de praștie, nimeni n-ar fi izbutit În veci să nimerească nici de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
să ne mai ascundem după deget...” „Hă-hă!” se bucurase unul care Își permitea să se bată pe burtă cu Urmașul, „adică vrei să spui c-o să mă iei la tine În sat vreun anotimp-două ca să le fac femeilor voastre odrasle zdravene?” - și Își frecase, libidinos, claia de lână de sub buric. „Păi să știi, vericule, că dacă mă vrei În deplină putere, nu-ți face socoteala c-o să-mi umpli burta cu buruieni și rădăcini: băiatu’ are nevoie de fripturică În sânge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
fusese ucis și ros până la ultimul oscior de o haită de câini sălbăticiți care vâna În Împrejurimile Satului cu Sfinți și sălășluia Într-un afund de pădure. Nicu Fieraru, ultimul prieten În viață al Însinguratului Nae, Îi făcuse o cruce zdravănă din fier, o Înfipsese Într-un soclu de beton și sub ea Îngropase o valiză de lemn - cu care Nae plecase În multele sale călătorii la pușcărie - În care așezase frumos o pereche de pantofi, una de nădragi, o cămașă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
diegetal al textului, un element de coerență și unitate. Elementele de portret. Vânzătorii ambulanți nu au putu fi stârpiți. Murdari, flămânzi, rupți, plini de hotărâre disperată. Peste ei se turnase în aceeași retortă, între aceleași trotuare, corpul gardienilor municipali. Vlăjgani zdraveni, bine îmbrăcați, obtuzi, fără nici un fel de înțelegere pentru suferința omenească. Era serul menită să anihileze invazia microbiană a vânzătorilor ambulanți. Strâmbi, pociți, dezbrăcați, roși de mizerie, ei au fost,ai tari, au rezistat la toate asepticele societății [...]. La capătul
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
multe, mergeai la infirmerie, la madam Georgescu, infirmiera, ce semăna cu un butoiaș ștrangulat la mijloc, prevăzut cu două picioare scurte, și care avea cunoștințe de medicină cam câte aveam eu despre zborurile cosmice. Pe loc îți administra o doză zdravănă de purgativ, acesta fiind singurul leac pe care madam Georgescu îl dădea, fără excepție pentru orice suferință, considerându-l, probabil, un fel de panaceu universal. La drept vorbind nu prea se merita să înghiți o lingură de sare amară pentru
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
tuspatru copitele cerbului, apoi tropotul care-l ajungea din urmă, apoi fuga-i ușoară alături de el. Cerbul își azvârlise capul pe spate, își răsfrânsese buza; râdea și vântul îi șuiera printre dinții verzi. Fata avea fusta largă. Alerga iute, cu zdravenele-i picioare desculțe. Sui pe malul șanțului de udat, coborî de cealaltă parte și se făcu nevăzută. Bobi ajunse drept în vârf. Dar înaintea lui nu mai era decât platoul pustiu, cu două-trei fumegări de pâclă. Cerbul, ridicat pe picioarele
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
în actele ei de trădare, stârnind nu blamarea, ci compătimirea. Ultima nuvelă a zilei a cincea ne înfățișează tot un soț neputincios, de data aceasta homosexual, pe care consoarta sa nu poate decât să-l apostrofeze, căci era „tânără și zdravănă, o roșcovană plină de draci, căreia doi bărbați i-ar fi trebuit, nu unul”875 și se vede privată, pe bună dreptate, de complexitatea trăirilor unei căsnicii normale. O bătrână, ce trecea drept evlavioasă în comunitate, ascultând nemulțumirea femeii, vine
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]