1,495 matches
-
repede. Nu-i plac lucrurile previzibile (ori de câte ori pare că lucrurile se leagă și că viața lui ar putea intra pe un făgaș „normal”, face o boacănă, fură, se bate sau fuge), nu-i place curățenia corporală, căreia îi preferă jegul, zdrențele, excrementele, împuțiciunea. Crescut în medii pestilente, lipsite de o minimă intimitate, unde totul se trăiește la vedere, duhoarea și exhibiționismul devin parte a ființei lui, dovadă că Rey se simte foarte bine într-un container de la groapa de gunoi a
Sex și moarte la groapa de gunoi a Havanei by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/4810_a_6135]
-
fine, tăifăsuind despre propria-i creație: poeme, romane, jurnale, chiar și despre proiectul de carte-epistolă la care lucrează (aici nu insist, Nora trebuie citită, nu explicată; cu un singur vers vă incit, cel ce atinge trecerea timpului: Uite cum zboară zdrențe negre la orizont, nu cumva arde timpul?). Cartea-interviu are viață și prin didascalii. Interesant mod de a conversa cu poeta și-a ales doamna Gîrmacea; în timp ce răspunde întrebărilor puse, autoarea o privește, se înnegurează ori explodează admirativ și toate detaliile
O conversație încântătoare by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/4709_a_6034]
-
vs. poezia dintre cele două războaie mondiale, memorabil este Pier Paolo Pasolini, ce va promova o poetică socială a dezmoșteniților, a umiliților și obidiților de pe șantiere, a proletariatului emigrat din sudul subdezvoltării în orașele boom-ului economic, înălțând „roșia lor zdreanță de nădejde”. Este vorba de volumul apărut în 1967, intitulat Cenușa lui Gramsci. Chiar și în plan stilistic Pasolini încearcă o cale neconvențională, ba chiar provocatoare în contra campaniei de inducere de către puterea neocapitalistă, mimetică și dezlănțuită, în rândul celor mulți
Repere critice în poezia italiană contemporană by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/4592_a_5917]
-
dornic să-mi spună ceva. Nu băuse destul încât să se prăbușească în fața mea înainte să deschidă gura, dar din experiența mea cu oamenii beți, credeam că o am probleme în a înțelege ce vrea să spună. Era îmbrăcat în zdrențe și mirosea puternic a alcool. S-a uitat în ochii mei și fără să clipească a spus: ”Astăzi e sărbătoare. Uită-te la noi, azi mâncăm în oraș”. Apoi și-a continuat drumul legănat până la cea mai apropiată bancă, unde
1 Decembrie 2013, ziua în care românii au mâncat în oraș by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/58832_a_60157]
-
format spiritul. La Caracal m-a dus Lia Manțoc, scenografa care, poate, a lucrat cel mai mult cu Ștefan Iordache. Și cel mai subtil. Vă amintiți celebrul fular al lui Grotti din „Să îmbrăcăm pe cei goi”, de la Mic? Dar zdrențele Generalului Cearnota din „Fuga”, de la Comedia? La Mic au fost și „Maestrul și Margareta”, acolo au fost Cătălina Buzoianu, scenografii Lia Manțoc, Andrei Both, actorii Valeria Seciu, Carmen Galin, Dan Condurache... Acolo s-a întîlnit prima oară cu Silviu Purcărete
Promisiunea (I) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5524_a_6849]
-
să zic? Mișto ! Agricultorul milionar în euro, azi locuitor la palat, poate rîde cu poftă, satisfăcut". Ulterior, în emisiunea "La ordinea zilei", Radu Tudor a spus despre Eugen Nicolicea că "timp de patru ani de zile mi-a făcut creierii zdrențe, aici, la Antenă 3, pupându-l în fund pe Traian Băsescu". Vezi și: Nicolicea conduce anchetă privind ”moșia lui Băsescu”
Radu Tudor: Nicolicea l-a pupat în fund pe Băsescu 4 ani by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/58054_a_59379]
-
Gigi Becali mai primește o lovitură în închisoare. Curtea de Apel București a decis ca Becali să-i plătească lui Pavel Coruț daune morale de 10.000 de euro pentru că l-a numit "diavol", "tâlhar", "nenorocit" și "cea mai mare zdreanță de om", instanța notând, în motivare, că suma reprezintă "o satisfacție echitabilă" acordată scriitorului. Decizia nu este definitivă, ea putând fi atacată, cu recurs, la instanța supremă. În 16 aprilie, la mai bine de trei ani de la primul termen al
Gigi Becali trebuie să-i achite lui Pavel Coruț daune de 10.000 de euro by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/37126_a_38451]
-
la postul OTV la care a participat apelantul reclamant (Pavel Coruț) în 24 ianuarie 2010, că reclamantul ar fi un "diavol", un "tâlhar", un "nenorocit" ("cel mai mare nenorocit al neamului românesc"), "cea mai mare jigodie și cea mai mare zdreanță de om", care, în opinia Curții, au depășit limitele libertății de exprimare, ținta afirmațiilor sale fiind persoana apelantului reclamant. Instanța consideră că acordarea daunelor morale se justifică atâta vreme cât Coruț a probat că Becali a făcut, în public, afirmații calomnioase și
Gigi Becali trebuie să-i achite lui Pavel Coruț daune de 10.000 de euro by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/37126_a_38451]
-
moment în care Pepe și Connect-R nu au putut sta deoparte și au venit să-i ajute pe cei mici. Văzând felul în care arată Dan Negru, Maria Cârneci nu s-a putut abține de la comentarii:„Dane, te-au făcut zdrențe", s-a amuzant artista. Marea surpriză a fost reacția lui Negru, care va putea fi urmărită la „Next Star" joi, de la 20:30, la Antena 1.
Dan Negru, făcut "zdrențe" în emisiunea sa by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/33981_a_35306]
-
a-i pregăti, în a doua, apoteoza. E, în fond, o chestiune de ritm. Iar la Sorin Mărculescu, ritmurile se dovedesc de o importanță incalculabilă, fiind, ele, forma cea mai adeseori utilizată pentru a reglementa cât de cât invazia discursului: „(zdrențe în vânt fluturând cu pocnet iar hexametri dactilici/ fragede leșuri zorite spre viața de clopot a umbrei)/ oricât aș crede că nu știu nimic știu mai mult/ decât mine numai fiind și știu mai mult decât dat mi-e/ să
Originalitatea vintage by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3414_a_4739]
-
istoriei atmosferei ce o respir... E/ prea serios. Încotro? Că mă distruge destinul./ Poate încep să mă dizolv fizic. «Ninge din mine»... Ninge,/ iată fulgii Binelui, Frumosului și/ Adevărului - pentru cine ninge? Trec pe/ lîngă mine grupuri de oameni în zdrențe, grăbiți și tăcuți,/ cu copii în cîrcă, avînd cu toții ochii larg/ deschiși și privind fix, cu o uitătură demențială, unde se/ duc? Să mă iau după ei? Au ajuns/ atît de sus. Știu, viitorul se deteriorează. Nu e aici o
Etnobotanicele lui LIS by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/3141_a_4466]
-
meserie de dobitoc). Ridicîndu-și privirea, acest damnat vede o omenire tarată, nietzschean derizorie: „Trăim din fragmente din resturi sîntem așchii schije anemice/ ale unui Big- Bang de care azi rîdem în tîrg/ (atunci la ce bun cărțile, înțelepților?)/ sîntem petice zdrențe ale curcubeului” (Generației). Blamează timpul și spațiul d-sale, dar alonja apocaliptică a discursului trimite la condiția umană în sine, ca o cămașă prea strîmtă a unui ideal compromis, care plesnește. Nu e vorba de ceea ce s-ar putea numi
O partidă de șah cu imposibilul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2921_a_4246]
-
forme de genocid. Presupunem că, evocîndule, romancierul a avut senzația unui fakir care se culcă, public, pe un pat de cuie. În drumul de coșmar către Deir-ez-Zor, masele de armeni trăiau un Auschwitz în avans: „Mii de corturi făcute din zdrențe. Femei și copii goi, atît de slăbiți de foame, încît stomacul lor nu mai primea mîncarea. Groparii aruncau în căruțe, laolaltă, morții și muribunzii, ca să nu mai piardă vremea”. Doar zece la sută din deportați au ajuns la numita țintă
Un soi de epopee by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3377_a_4702]
-
zic de cea de acuma, când n-am făcut o iotă din ceea ce mă îngrijea: că completez cu ultimul act Béllérophon, cu ultimele 2 acte, Traian, să revizuiesc partea vocală și instrumentația din Soria, să pun la punct zeci de zdrențe din care ar fi putut ieși ceva fără să mă compromită. Învățământul de tras din orice situație și întâmplare, ar fi să nu ne lăsăm încătușați de preocupări ca de vârstă, de viitor, ci „să-i dăm înainte” cu toate
Un biograf de sorginte lansoniană – Ion Bârsan by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4672_a_5997]
-
te port stînd în fotoliu, pîndind conturul tău ars în fereastră farul fosforescent, marea umflîndu-și cearceafele. vînturi pîndind umbra șalupei salvatoare tac. tu taci. glasuri biciuind pînă cînd țîșnește moartă dorința. 3. privește în jos, o, tu lună bălaie aceste zdrențe, aceste oase, acest marș care nu se mai termină pămîntul crăpat, nămolul roșu țîșnind și picioarele noastre afundîndu-se pînă la genunchi în sînge proptindu-ne de-aceste cruci, de-aceste morminte cum ne-am propti de propriile noastre oase, cum
Poem de Judith Meszáros by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Imaginative/15294_a_16619]
-
încercat să fugă, a încercat să țipe precis cavalerul a fost, cel fără cap, zic copiii și pîndesc pînă noaptea tîrziu podul de peste ape o, tu lună bălaie privește și vezi cînd pornește alaiul cel nesfîrșit, marșul de oase și zdrențe copiii albesc, vara devine tîrzie în cer se trezesc fulgere, marșul va fi ne-ntrerupt șobolani uriași se înalță pe labele din-napoi și înalță urale carnea a fost proaspătă, ochii lăptarului privesc decupați din borcan o fată-șobolancă ia borcanul și
Poem de Judith Meszáros by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Imaginative/15294_a_16619]
-
vadă lumina stă aplecat peste catapeteasma cerului cu mîinile răsfirate așteptînd evanescența. Uneori citesc pe pereții albi ai Absenței: în caz de fericire dați buzna în voi și deblocați toate ușile! O altă Via carrisma. Mîngîi dimineața ca pe-o zdreanță de tine atinsă. Cu picioarele-n noroiul tău, Doamne, total inapt să renunț la pămînteștile daruri. Pentru atîta moarte Poetului Cezar Ivănescu Nașterea mea n-a întrebat dacă e bine sau nu și m-am trezit între voi împovărat de parcă
Poezie by Daniel Corbu () [Corola-journal/Imaginative/15587_a_16912]
-
la fumigații bune să alunge și gripa și spaimă. Valuri de ofrande fetide în acest orizont seminal, în timp ce lumina zilei își scoate cutițele prin fisuri și retează trena prolificei noastre umbre... Fumigații și pentru spasmele memoriei ce sughițe cîrpind laolaltă zdrențe de insomnie. De presupus că am fi fost și ceva mai bravi unde? cînd? sau mai treji în baia cu aburi a somnolentei colective... Ah dacă!... pe cînd locuiam în trecutul imprevizibil mai confortabil decît în prezentul mereu amînat iar
Poezii by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/16449_a_17774]
-
stânci, pălării pentru țeste de împrumut. Lupii au ros copacii scoarța lor hrănește iepuri și bursuci, urmele învingătorilor se pierd ca niște labe de ciori în deșertul clisos al pădurii. Apoi a venit vântul și taurii lui purtând în coarne zdrențe dintr-un trecut nebulos. Pe jumătate de țară odihnesc măștile de împrumut ale vacilor negre pe cealaltă, o lună fără de cer cu cornul implântat în argilă și ger. CORN ENGLEZ Cimbrișor strivit în palmă sânul strugur încă verde dulce cuib
Poezie by Vasile Iancu () [Corola-journal/Imaginative/17213_a_18538]
-
voce mică „viața mănâncă viață” - își vorbea-n coșul pieptului cu vocea mică pe care spaima și-o găsește atunci când tace îi rămăsese zumzetul nopții-n urechi ca un șuierat de cuțite se trezise cu mila de sine în pumn - zdreanță din cămașa celui prins dar apoi scăpat pe dunga prăpastiei regretându-se deja spre a-și locui cu o neașteptată jubilație propria absență dar cum nu știa ce fel de responsabilitate urma să-și asume moartea în ceea ce-l privește
Poezie by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/3506_a_4831]
-
lor din viața reală. Transformarea reproducerilor în obiectele reproduse dă naștere la situații complet absurde și declanșează dialoguri perfect inteligibile la nivelul expresiei, dar ilogice în privința conținutului. ,Se repezi la șifonier, aproape că-i smulse ușa, își decoji de pe ea zdrențele cămășii de noapte, pe care le aruncă înăuntru odată cu chiloțașii cu tetragrame și își trase repede pe ea halatul de casă, cu trandafiri naturali, dar fără țepi (reușise mama ei să-l găsească, după îndelungi căutări, la un magazin de
Un alt fel de roman by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11065_a_12390]
-
ceea ce s-a întîmplat pînă acum în istoria filozofiei. Dacă acolo cuvîntul, ridicat la rang de concept, deținea supremația, aici în lumea noastră nefilozofică, cuvîntul a devenit cea mai de plîns dimensiune a ființei noastre. L-am aruncat ca o zdreanță în umbra lăsată de strălucirea imaginilor în vogă, eclipsîndu-l și denaturîndu-l fără putință de revenire. Urmarea eclipsării cuvîntului este neglijarea felului în care folosim cuvintele: vorbim urît și fantasmăm frumos. Reveriile noastre sînt mirabile, de o frumusețe nespusă, atîta doar
Bietul Gutenberg by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11077_a_12402]
-
și totul culminează cu uciderea unui cîine flămînd care-i fură stăpînului său nu doar o bucată de brînză, ci chiar porcul de Crăciun. Mai orășeni sînt cîinii poeților în fruntea cărora se găsesc Fox, pomenit de Ion Barbu, și Zdreanță al lui Arghezi. Ambii or fi avut blana stufoasă, iar primul o coadă de vulpe. Zdreanță este un mare hoț de ouă, în timp ce trăsătura principală a lui Fox este ura față de pisici. Grivei vine de la griv (pestriț alb-negru), dar Azor
Personaje patrupede by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10717_a_12042]
-
bucată de brînză, ci chiar porcul de Crăciun. Mai orășeni sînt cîinii poeților în fruntea cărora se găsesc Fox, pomenit de Ion Barbu, și Zdreanță al lui Arghezi. Ambii or fi avut blana stufoasă, iar primul o coadă de vulpe. Zdreanță este un mare hoț de ouă, în timp ce trăsătura principală a lui Fox este ura față de pisici. Grivei vine de la griv (pestriț alb-negru), dar Azor de unde-o veni? Tot Arghezi atribuie cîinilor, în Cimitirul Buna-Vestire, capacitatea de a-și recunoaște stăpînul
Personaje patrupede by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10717_a_12042]
-
Cristian Teodorescu Mascarada de la CNSAS compromite și mai mult această prăvălie pe care Gheorghe Onișoru a transformat-o în spălătorie de zdrențe. Joaca de-a uite Ticu, nu e Ticu l-a umilit, pînă la un punct, pe aprigul fost deținut politic. Cu o mîndrie inițială, exprimată patetic, Ticu Dumitrescu anunță că demisionează. Apoi se răzgîndește. Vrea să discute cu Băsescu, din partea
Cnsas - spălătorie și circ by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10749_a_12074]