2,211 matches
-
pe marginea drumurilor. Își aruncă pălăria din pai pe patul din polatră, lângă cămașa scorojită de transpirația din timpul zilei și se duse să se răcorească la uluc. Îi era foame și simțea nevoia să golească o strachină cu o zeamă caldă, apoi să se întindă un pic pe pat, poate adoarme, știind că la ora patru dimineața trebuia să se întoarcă să lege în snopi, grâul ce l-a secerat astăzi. - Ai terminat de legat și secerat? îl întrebă Jeni
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
ciorbă de pasăre și pâinea de casă și le așeză pe masa din polatră. Victor luă cuțitul și își tăie o felie zdravănă din pâinea cu coaja groasă și arsă de vatră, se închină și începu să înfulece grăbit din zeama grasă și gustoasă ce aburea în strachina smălțuită din lut ars. - Ai tăiat cocoșul porumbac? o întrebă Victor pe soție. - Da, că se bătea tot timpul cu cel roșcat și nici nu lăsa găinile în pace. Mai mereu sărea gardul
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
ea ca un butoiaș cu castraveciori. I-am lins respectoși cazmaua, o labă grăsuță cu degete scurte și unghii patrate. Apoi ne-a prezentat la cele doua fete ale lor, cred ca erau gemene că semănau ca doua picături de zeamă de varză acră. Cocoana și progeniturile nu s-au mai sculat de pe scaune ci ne-au întins grațios niște mânuțe dolofane, care după cum am mai spus, le-am pupat cu zgomot... doar era în joc haleala care se vedea că
AM FOST LA BAL LA ABRUD ... de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351912_a_353241]
-
structurare sau, măcar, vreun punct de vedere pertinent și convingător asupra unuia dintre aspectele reale ale literaturii de astăzi și ale criteriilor valorice măcar la modă, dacă nu cele impuse obiectiv de evoluția fenomenului literar. Sau, dimpotrivă, rezultă numai o zeamă de laude deșănțate, o terminologie pastișând doar uneori limbajul critic, o confuzie generală aparținând categoric și provenind din obsesiile publicitare cu care este drogat în permanență cumpărătorul biciuit de puterile oculte ale societății consumiste?!... Bine înțeles, cu toate superficialitățile și
FALSE ETICHETE DE GENIALITATE LITERARĂ ŞI AFIŞE CU MINCIUNI ELECTORALE POATE LIPI ORICINE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350495_a_351824]
-
întră în suflet semințele rodesc în noi arzătoare dorințe. Blestemăm mărul Evei nu pentru păcatele aduse ce pentru gustul dulce al fericirii la care nu putem ajunge decât prin sacrificiu. Merele Evei Mușc din pulpa crudă a mărului îmi curge zeama dulceagă pe bărbie. Mă simt de parcă aș mușca buzele unei femei care nu dorește să mi se dăruie. Alb Atât de albă zăpada de astăzi încât mi se pare că tăcerea toată izvorăște din ea . Femeia aceasta când râde deschide
MERELE EVEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 338 din 04 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351376_a_352705]
-
Erik Satie - a prilejuit cu siguranta multe ore de dezbatere despre Socrate, învățăturile și discipolii săi, încât Satie compune Oratoriul închinat morții lui Socrate iar Brâncuși ”culege Cocosul de pe buzele învinețite de cucuta ale lui Socrate după ce sorbise din cauc zeama dătătoare de moarte” Așadar, Brâncuși era în bună cunoaștere a misterelor antice, recte Misterele eleusine - atât cât au traversat vremurile până la finele sec al XIX-lea. Inițierea -așa cum este cunoscut- constă într-un ritual care presupune : muză, somnul mistic
CONSTANTIN BRANCUŞI – INIŢIAT ŞI SCULPTOR AL GÂNDULUI ŞI SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351425_a_352754]
-
vrednică de cei mai originali africani; colea niște baieți de la o circiumă toacă fel de fel de cărnuri pentru cârnați, un vârtej de muște roiește împrejur; dincoace niște hârdaie cu struguri borșiti din cari un zaplan cu mâinile pline de zeama dulce și de praf își umple mereu teascul, pentru must, un fel de sirop ingrosat cu tarina: aci un alt vârtej de muște clocotește fără astâmpar; pe jos e noroi de struguri, de prune și de spălături de tingiri. Pe
CARTEA CU PRIETENI XXIX- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351452_a_352781]
-
observații, hai, să le spunem, numai foarte indecente. Silvia își spuse că, lichidul, fiind cald, îi prindea chiar bine, simțindu-se pândită de o răceală groaznică. Prin urmare, sorbi cu hotărâre din cană. Compoziția, ceva între oțet cu insecticid și zeamă de ardei iute cu naftalină, îi coborî pe gâtlej, o făcu să tușească și îi bulbucă ochii. Doamnele râdeau de se prăpădeau, văzând-o cum se chinuie. Mde, ca ființă sălbatică nu avea de unde să cunoască rafinamentele vieții de la curte
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
hoinărea cu Vlahuță. Ajungând în piața mare, Caragiale zice: - Hai să luăm câte o portocală. Era primăvară. - Hai! - răspunde dl. Vlahuță. Și luarăm fiecare câte o portocală. Vlahuță o desfăcu tacticos pe-a lui: era coaptă bine și plină de zeamă gustoasă. A lui Caragiale era seacă. Marele scriitor nu zicea nimic. Se uita numai la portocala lui, se uita și la a lui Vlahuță, se uita și la negustor și dădea cu amărăciune din cap. Negustorul, foarte necăjit de întâmplarea
NONE de ION C. HIRU în ediţia nr. 411 din 15 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346561_a_347890]
-
intrând în imobil direct prin balcon. Prima greșeală. A călcat cu piciorul stâng într-un bidon cu varză acră.**** Spintecând cu raza lanternei bezna de la locul ispravei, constată cu groază că a nimerit prost. Într-adevăr, piciorul stâng era. Scutură zeama puturoasă prin zvâcniri de picior și intră în imobil înjurând cu mâna la nas. A doua greșeală. A uitat să deschidă ușa la balcon. Stinse rapid lanterna pentru a nu fi descoperit când va urla de ... Citește mai mult ... ... .. Cine
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/346598_a_347927]
-
intrând în imobil direct prin balcon.Prima greșeală. A călcat cu piciorul stâng într-un bidon cu varză acră.**** Spintecând cu raza lanternei bezna de la locul ispravei, constată cu groază că a nimerit prost. Într-adevăr, piciorul stâng era. Scutură zeama puturoasă prin zvâcniri de picior și intră în imobil înjurând cu mâna la nas.A doua greșeală. A uitat să deschidă ușa la balcon. Stinse rapid lanterna pentru a nu fi descoperit când va urla de ... XIV. LICĂ BARBU, de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/346598_a_347927]
-
exterminare. Nu avea mobilier, nu avea pat. Nimic. Doar o tinetă. Fereastra era spartă, astfel că pe timpul iernii zăpada intra în celulă, iar apa îi îngheța în cană. În celulă era un frig cumplit, iar hainele îi erau numai zdrențe. Zeama pe care o primea ca mâncare era neîndestulătoare. Bacilul TBC-ist i-a atacat plămânii, dar asta nu-l împiedica pe căpitanul Avădanei să-i aplice “banditului” amprenta pumnilor și a cizmelor sale. Deținutul se retrăgea, fără să blesteme, ca
RECENZIE – NICOLAE PURCĂREA, “URLĂ HAITA”, EDITURA FUNDAŢIA “SFINŢII ÎNCHISORILOR”, BUCUREŞTI, 2012, 287 PAGINI. ISBN: 978-973-0-13962-4 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 797 din 07 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345609_a_346938]
-
ergrea spre sud, Nagâț pletos, purtat de or. Dar o balenă coaptă-n streche, Venind, atrasă de atarg, Lovi aporu-n burta veche, Făcându-l irgulă în arg. Și uite-așa, o lume sacră, Ce-nvinse timpu oroziv, Traduse zeii-n zeamă acră, Din nu se știe ce otiv. La fel, poetul - snop de zel - Lutește-ncolo și încoace, Dar vine riticul rebel și-l face iorbă de potroace. La naiba ersul și poetul! Trăiască ururea tăcerea, Ce, gângurindu-și alfabetul, Ațâță ângele
OEM ÂNCAT DE REME de JANET NICĂ în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356437_a_357766]
-
zile-n șir! Dar ne scula cu-o vorbă blândă Tata: - Hai copii la treabă Că vine foamea și ne-ntreabă Burta: cu ce-o umplem, că-i flămândă? Și foamea asta ca un dinozaur O mințeam cu câte-o zeamă lungă Mai mult cu mămăligă, să ne-ajungă Dar visele erau de aur! M-aș întoarce azi să cer azil În propria-mi copilărie Și nimenea să nu mă știe Când intru sau când ies, tiptil Referință Bibliografică: Mi-e
MI-E DOR de ION UNTARU în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355778_a_357107]
-
Mă rog, acesta-i dreptul ei Îndreptățite-n câte piepturi Nemulțumiri se strâng temei Greve, mitinguri, zaveră Incitàții, incitații Peste tot, o filieră Zeii soma beau. Somații, Nimeni nu mai ține seama De la Cotroceni în jos Dacă teama sau doar zeama Ne-a-ntors mințile pe dos! Peste tot e câte-un clinci Când se-ocupă o uzină Cu pancarte și lozinci Și canistre cu benzină! Geme țara de avarii Spor în nici un fel de fel Dacă noi vrem doar salarii Și la
SE DĂ LUMEA ÎN SCRÂNCIOB de ION UNTARU în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355547_a_356876]
-
LUI DUMNEZEU Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 299 din 26 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului POEM DE AL.FLORIN ȚENE În căutarea lui Dumnezeu Soarele crăpase cu lama razelor usturător de luminoase Piersica dimineții ce-și scurgea zeama galbenă peste mine, Eu îmi luasem picioarele în cârcă să-L caut în orele rămase Pe Dumnezeul meu ce-L simt aproape, dar nu vine. Se lăsase o tăcere adâncă în juru-mi ca zeama de struguri Jucată în lin pe
ÎN CĂUTAREA LUI DUMNEZEU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356779_a_358108]
-
luminoase Piersica dimineții ce-și scurgea zeama galbenă peste mine, Eu îmi luasem picioarele în cârcă să-L caut în orele rămase Pe Dumnezeul meu ce-L simt aproape, dar nu vine. Se lăsase o tăcere adâncă în juru-mi ca zeama de struguri Jucată în lin pe rit de sârbă de picioare tinere, frumoase, Undeva spre apus înaltul cerului aprinsese ruguri Când eu îl căutam pe Domnul cu neodihna în oase. Urcam pe-o scara împletită cu lumină tot mai sus
ÎN CĂUTAREA LUI DUMNEZEU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356779_a_358108]
-
aflătura-i prea rîvnitoare, Mai cat și eu, că prea mă doare... Madam Jorjet se închina de zor, uimită de năstrușniciile chioretelui ei, da' dom' colonel își vedea de inspirația lui și îi arăta ciuciu: Hai acu, la opinteală, să dea zeama chiară-n oală, că e lată, măi băieți, cîrcotași și precupeți; să intrăm în na-ț-o-acu', cu cu ru cu cu cu cu, și-n latrino, că-i la modă, precum bine zis-a vodă! da' și noi ne-om alungi
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 70-73 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356727_a_358056]
-
GAROAFEI Autor: Ion Mârzac Publicat în: Ediția nr. 246 din 03 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului ELOGIU GAROAFEI Lui Nicolae Labiș Fusese vie și albă că perla din salba risipită-n abis la ceas nepermis - fusese vie și galbenă că zeama din strachina risipita de vreme în nisipuri perene - fusese vie și roșie că sângele de moșie risipita de soarta într-o zodie moartă - fusese ruptă din soare că orice floare risipita de vânt într-un duh revolut. Referință Bibliografica: ELOGIU
ELOGIU GAROAFEI de ION MARZAC în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356156_a_357485]
-
Vasilica stătea așezată pe bordura de piatră a gardului din apropierea terasei, trăgând în piept fumul care se înălța de pe grătarul încins. Îi putea vedea pe cei câțiva clienți cum învârteau micii prin muștarul auriu, lăbărțat pe cartoanele ondulate înmuiate de zeama fierbinte scursă din carnea rumenă. Înghiți în sec, întorcând privirea către bărbatul tânăr care ducea leneș la buze o halbă aburită cu bere. Nu-l mai văzuse prin zonă. Când asistenta apăru pe terasă și se așeză la masa lui
VASILICA de MIHAELA RAŞCU în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370971_a_372300]
-
Prin aerul umed se simțea miros picant de carne pe grătar. Se îndreptă încet spre chioșcul din colț. - Hei, ce faci? E ziua ta liberă! Costi rostogolea micii, împingându-i cu furculița lungă, cu coada de lemn arsă, atent la zeama care curgea pe cărbuni. - Dă-mi cinci bucăți! Strânse pachetul cald la piept și o luă încet spre casă. I se păru că vede apropiindu-se de stație un tramvai galben condus de un Nicu țanțoș și plin de sine
VASILICA de MIHAELA RAŞCU în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370971_a_372300]
-
de care nu mai dorea să aibe grijă. Apoi am început să fac cunoștință cu umilința. Vedeam pe geam cum Clara mângâia drăgăstos un cățeluș de rasă și-l îndopa cu bunătăți și ciolane de friptură. Eu primeam doar o zeamă lungă și niște resturi , probabil de-ale lor. Dar cine eram eu? Un individ total necunoscut ! Nici măcar un suflet ... Într-o seară am auzit-o pe Clara certându-se cu „hombre„ al ei.Nu întelegeam ce zic dar era cu
NEGRUL STRĂLUCITOR AL AURULUI de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369831_a_371160]
-
pentru mațe, șunca, etc.. Pentru Crăciun, din porc, gospodinele pregătesc mațele și trandafirii. Mațele se umplu cu un amestec de tocătură din ficat boșogi ( plămân ), splină, slănină, fierte în prealabil, cu orez undit, ceapă tocată, boia de ardei și cimbru. Zeama în care s-au fiert mațele este păstrată pentru a se consuma cu turtă. Trandafirii - cârnați în altă parte - sunt pregătiți din carnea trandafirilor ( mușchii burții ) și slănină tocate la bardă și condimentate cu usturoi. Cu acest amestec se umplu
OBICEIURI ŞI TRADIȚII DE CRĂCIUN – de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369490_a_370819]
-
pe viață bietul om și față de cârciumar, de parcă nu era suficient biciul boierului.. În Ardeal, breslele organizaseră o clasă de meseriași liberi atrăgând și muncitorii agricoli car nu mai lucrau cu paiele din gura porcului în rol de meteorolog și zeama de varză în loc de medic. Banul crea locuri de muncă în Ardeal încă din secolul XVII atestat documentar. În restul țării nici astăzi nu există o tradiție de investitor. Cei avuți își beau la propriu tot avutul în neîncetate chefuri. În
BANI MULŢI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370620_a_371949]
-
ceapa, varza, usturoiul... că, vor face roade bune. Bătrânii toarnă puțin vin la rădăcină de viță, ca-n noul an să dea rod bun, cu speranțe noi de viață. Femei fertile și bunici mânjesc pomi în semn de cruce, cu zeama de la mucenici. Rod bogat în flori să lege. Iar copiii-n bătătură, bat pământul cu ciomege. Din el să iasă căldură, și frigul iernii s-alunge. Cei ce simt povara vremii, vrând necazuri să dispară, fac patruzeci de mătănii la
TRADIȚII DE PRIMĂVARĂ -POEME- I de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369612_a_370941]