3,844 matches
-
și lacăte vechi de priponit cai,/ și lacăte simple și lacăte duble,/ tot felul de broaște/ care stau de strajă la uși/sau se târăsc în întunericul nopții,/ tot felul de yale, de valize,/ de seifuri și lăzi vechi de zestre,/ pe bază de chei/ sau de cifru, apelând la firul de păr/ la firul de iarbă/ sau la cel de păianjen." Altă dată traseul urmat - destul de neatent - este cel al parabolelor zen. Numai că fără concizie, fără simplitate și - în
Carmina Burana by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9810_a_11135]
-
urmă Zoe, un amor antiromantic, în care lui Negruzzi îi izbutește un personaj care, chit că "părintele" lui nu se abține să-l critice și să-l categorisească - "nesimțitul amorez", scoate o dramă perfect romantică - nepotrivirea de clasă și de zestre, pe tejghea, trecînd peste onoarea înstăpînită în familia soților lui literari: "Deșănțată pretenție! zicea conașul răsucindu-și mustățile. Zice că i-am jurat s-o iau, ca și cînd astfel de jurăminte să mai țin vreodată!". Iubirile Zoei, care țin
Români vechi şi noi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9883_a_11208]
-
pare-se, toți bărbații urbei: "însă noua Calipso se mîngăi lesne de purcederea lui Zimbolici. Ea găsi că păcatul este plăcut, și că are vreme să se pocăiască; de aceea nici voi a înlocui pre postelnicul, deși mulți aspiranți la zestrea sa îi făgăduiau că ochi au și nu vor vedea, urechi au și nu vor auzi." Niște români emancipați, în stare să cadă la pace. Gata cu romanticele indignări! O poveste în stilul lui Creangă este Toderică, despre un poznaș
Români vechi şi noi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9883_a_11208]
-
individuală. Ontogeneza repetă (adică plagiază) filogeneza. Istoria culturii evidențiază reveniri și repetări de stiluri și etape. Ucenicii îi copiază pe maeștri. Iar maeștrii - zic scepticii distructivi - îi copiază pe alți maeștri, într-un mod imperceptibil pentru profani. Dar unde-i zestrea inalienabilă și indiscutabilă de originalitate, unde ne oprim cu aceste veșnice întoarceri înapoi la un model ireductibil și nedeductibil din altceva? În istoria culturii lucrurile sunt sau par mai complicate decât în istoria politică, socială, economică, pentru că inflația de bunuri
Plagiatul universal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9140_a_10465]
-
Pe tabliță zgâriam cu condeiul linioare paralele - pe cât cu putință - ușor aplecate spre dreapta. Colegul de bancă, Vică, scrâșnea și vorbea pentru sine: Nu se mai inventează odată pixul, să scăpăm de scârțâitul ăsta de condei." Pe la jumătatea anului la zestrea mea școlară s-a mai adăugat o sticluță de cerneală albastră marca Günther Wagner, prin care, spontan, se creă o distanță între mine și ceilalți colegi, găieșteni de baștină, care foloseau cristale violete de amestecat cu apă, în vederea obținerii unei
Old merry school by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9265_a_10590]
-
ești silit să completezi singur, cu mintea ta, golurile de informație, și astfel te implici și construiești singur mesajul pe care îl primești. Din acest motiv, mesajul nu ți-e dat de-a gata, ci îl faci singur după cîtă zestre culturală ai adunat în tine. Cînd însă mesajul e doldora de informație, atunci golurile de conținut lipsesc iar nevoia de a te implica spre a întregi mesajul dispare. Concluzia? Mijloacele fierbinți resping receptorul, cele reci îl atrag, adică primele nu
Tribul electric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9266_a_10591]
-
curioși să-ți cunoască (pre)numele/ și dacă ai, eventual, un mesaj de închis într-o sticlă." Ceea ce face diferența între lumea lui Caragiale - cîtuși de puțin necunoscută lui Foarță, și lumea lui Bacovia e felul de-a interveni în zestrea de absurd pe care o aduni, vrei nu vrei, numai cît ai căsca bine gura. Ne ajută, în a înțelege cum procedează unul, și cum altul, o distincție - culmea! - a lui Hasdeu care, vorbind despre istorie, spune că există în
Literatura sugativă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9412_a_10737]
-
pe cei ce iubesc legenda, istoria și frumosul. Fiecare pas făcut ̀ n afara Iașului te duce ̀într-o lume mirifică...” Vasile Ilucă vorbește despre Iași Iașul lui și al nostru cu gravitate încercând să ne atragă atenția asupra zestrei pe care ne-au lăsat-o ̀înaintașii monumente, clădiri importante, biserici și mănăstiri. Toate acestea și-au așteptat cu răbdare, un cronicar al lor și se pare că acesta a apărut în persoana lui Vasile Ilucă, cunoscut până acum
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
către Orient. Sub conducerea lui Baiazid, turcii pun mâna pe Târnovo și Nicopol, în anul 1393, lansându-se într-o campanie de amploare împotriva Țării Românești. Va fi cucerită întreaga Asie Mică, cu excepția Ciliciei și a Trapezuntului. Pentru a completa zestrea cuceririlor, Baiazid va cuceri și Thessalonicul, asediind în același timp și Constantinopolul, dar fără succes. Pentru a cucerii unele cetăți din Asia Mică, turcii au avut ca aliați chiar pe despoții bizantini. Așa s-a întâmplat în 1390, când Baiazid
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
tradus în limba romană, titulatura ar fi „8 avuții”. Mehmed al II-lea a avut și un dezvoltat simț arhitectonic, deși nu era de specialitate. În Istanbul a ridicat numeroase monumente, care se vor adăuga celor creștine și vor înmulți zestrea arhitectonică a capitalei otomane. Toleranța sa față de ortodoxism este ilustrată prin menținerea în orașul cucerit, devenit capitală a Imperiului Otoman, a patriarhului grec, precum și a celui armean și chiar a marelui rabin. Iată, în Istanbul vor coabita trei religii distincte
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
altceva, și mai important: neîmplinirea - condiție riguroasă a discernământului. * Prea multă seninătate, de la o vreme. Îmi consumă viața fără să lase în urmă dâra eșecului. Timpul devine astfel insuportabil. În general, nu-l poți duce în cârcă decât alcătuindu-i zestrea de discursuri ale ratării controlate. * Orice individ confortabil instalat în prejudecată, în certitudinea de sine, este o creatură a panicii, care își pune credința mai degrabă în Leviathan decât în daimonul personal; el și numai el, acest daimon discret, ar
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
ce nu e aidoma lui - viața însăși, adică. * Mitul Facerii debutează cu manifestările singurătății: divine, mai întâi, umane, mai apoi. Adam și Eva - o dragoste minimală care începe cu sfârșitul. * Ne îndrăgostim fără să fim conștienți că o facem cu zestrea de vicii și de apucături pe care o purtăm în noi pretex tând tot felul de „bucurii“ debile. Ajungem apoi să posedăm trupul râvnit și să-i descoperim înfometați cotloanele, care nu ascund extazuri cu mult diferite de ungherele altui
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
psihică și deficit de voință. Strălucire Demnitatea și cinstea sunt stâlpii de susținere a caracterului și dau strălucire personalității. Educator Nu poți fi educator de calitate Dacă ești lipsit de moralitate. Frână În toate cazurile, voința frânează alunecarea spre viciu. Zestre Între zestrea spirituală a omului și structura sa caracterială nu există relație de dependență. Rezistență Numai caracterele puternice rezistă furtunilor dezastruoase ale vieții. Zădărnicie Zadarnic bați la ușa ferecată a unui suflet împietrit. Suflet În sufletul deschis, inocent și imaculat
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
deficit de voință. Strălucire Demnitatea și cinstea sunt stâlpii de susținere a caracterului și dau strălucire personalității. Educator Nu poți fi educator de calitate Dacă ești lipsit de moralitate. Frână În toate cazurile, voința frânează alunecarea spre viciu. Zestre Între zestrea spirituală a omului și structura sa caracterială nu există relație de dependență. Rezistență Numai caracterele puternice rezistă furtunilor dezastruoase ale vieții. Zădărnicie Zadarnic bați la ușa ferecată a unui suflet împietrit. Suflet În sufletul deschis, inocent și imaculat de copil
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
Cine se cunoaște temeinic pe sine poate descifra o bună parte dintre enigmele universului uman. Realism Stăpânirea de sine în situații dramatice evidențiază puterea voinței și înțelegerea corectă a realității. Înzestrare Inteligența (istețimea, agerimea minții) se dobândește genetic iar deșteptăciunea (zestrea intelectuală) prin învățătură. Înfumurare Nu-ți atribui calități și merite închipuite. Lasă-i pe alții să facă acest lucru, dacă e cazul. Sfat Nu e bine să te subapreciezi. Fii sigur că au grijă dușmanii să o facă. Zâmbete Nu
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
este puțin probabil să rezulte urmași cu potențialități intelectuale deosebite. Armonie Se pare că armonia și tihna sufletească în viața de familie se întâlnește mai rar la trăitorii în belșug și mai adesea la cei ce viețuiesc în condiții obișnuite. Zestre biologică Zestrea ereditară nu este drămuită în mod egal tuturor descendenților aceluiași cuplu. Dimensiunile și natura dotărilor native depind de hazardul biologic al fiecărui urmaș. Moștenitori Bătrânii luptă să-și apere sănătatea și să-și prelungească viața, în timp ce urmașii ard
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
probabil să rezulte urmași cu potențialități intelectuale deosebite. Armonie Se pare că armonia și tihna sufletească în viața de familie se întâlnește mai rar la trăitorii în belșug și mai adesea la cei ce viețuiesc în condiții obișnuite. Zestre biologică Zestrea ereditară nu este drămuită în mod egal tuturor descendenților aceluiași cuplu. Dimensiunile și natura dotărilor native depind de hazardul biologic al fiecărui urmaș. Moștenitori Bătrânii luptă să-și apere sănătatea și să-și prelungească viața, în timp ce urmașii ard de nerăbdare
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
unor personalizări ritmice ori armonice, când mierea lor, jam-session-ul mijlocit de ele și, astfel, să constat împlinirea și nu destrămarea ascultătorului. În general, trupele de jazz-rock americane dezvoltă traiecte analoge: intră în viața muzicală "mușcând", nu din potențialul ci din zestrea ei, ca dintr-un bun ce e musai să fie consumat, se așază apoi temeinic la ospățul oferit de către moda vremii, facilitată de un orizont îngust de așteptare al unui public mai mult ori mai puțin gregar, urcă înspre zenitul
Dincolo de lojă by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9592_a_10917]
-
camarad cu orice căzătură care vedea în cămașa verde un deghizament ca să poată bate și jecmăni pe cine avea poftă? Bucureștiul tolera ca un fost cîrciumar urmărit de judecătorul de instrucție pentru afaceri murdare să folosească partidul pentru răzbunările sale. Zestrea pe care o adusese Stelian Legiunii erau băieții lui de prăvălie și doi ofițeri din regimentul lui Scipion care sperau că, dacă aderă pe ascuns la Legiune, vor scăpa de aici și vor fi ridicați în grad mai repede. Caraeni
Steaua din frunte by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8042_a_9367]
-
aș îndrăzni să spun paradigmatic, este oferit tot de Elena care îi povestește nepoatei sale ceea ce în termeni de specialitate am putea numi un mit. Mitul, povestea se află înscrisă într-un covor acoperit de flori, probabil un obiect de zestre. Fata întreabă cum se numesc o serie de flori, numele le-a uitat, iar răspunsul vine în versuri, unde bunica explică nu numai numele fiecărui flori, dar și locul și rostul ei în tabloul din covor citit de la dreapta la stânga
Constantin și Elena by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7716_a_9041]
-
acela de a reflecta nu doar lumea lui Constantin și Elena, doi octogenari dintr-un sat din preajma orașului Piatra-Neamț, ci lumea lui Constantin și Elena ca lume ancestrală a satului, cu valori și semnificații pe care încearcă să le transmită, zestrea lor. Nu doar memoria bunicilor se află în joc, ci memoria tribului și a unei lumi redată fără emfază, cu o extraodinară sensibilitate care transpare în simplul gest cotdian, în cântecul care acompaniază frământatul aluatului de cozonac sau al poveștii
Constantin și Elena by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7716_a_9041]
-
fără margine. Campionul absolut al momentului este, dincolo de orice dubiu, Mircea Geoană. Din cloroticul ambasador la Washington n-au mai rămas decât zdrențele fluturânde ale unei vulgarități incontrolabile și ura fără limite a unui prost strateg și prost administrator al zestrei partidului. În cazul lui Geoană nu e vorba - cum ar părea - de-o bruscă defectare a mecanismelor bunului-simț. Individul e unul din cei mai mari obsedați de putere apăruți în România după 1990. Spre deosebire de alți politicieni aduși cu pluta în
Țânțăriada politică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9673_a_10998]
-
cartofori de soi), buni, își face Chirița socoteala, să-și înzestreze fetele cu ei: "Un spatar ș-un agă! Încet și răpide fetelor:) }îneți-vă mai drept și zîmbiți nurliu." Ceilalți doi, între ei: Ce zîci de fete, măi? PUNGESCU: Au zestre oare? BONDICI: Așa-mi miroasă..." Chirița, neînstare, se vede, să dibuiască nici înșelătoriile cu ochi și cu sprîncene, este răpusă de ironiile Luluței și ale mamei, văduva Afin, care-i pomenește, ei, venită să-și căpătuiască fetele, nici mai mult
Școala femeilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9694_a_11019]
-
fiicei a dat un alt sens proiectului inițial. La început, această proză era un exercițiu de supraviețuire, în vremi siluitoare. După nașterea fiicei, s-a mai adăugat un sens: l-am simțit ca pe o poveste pentru ea, jucăria ei, zestrea ei. Romanul acesta are subiect, intrigă, are personaje, întâmplări. Este vorba de pățaniile unui om ajuns în "țara hazardului", în țara dresajului total, în țara dictaturii perfecte, a dictaturii desăvârșite - la concurență cu Dumnezeu! aș zice. În această "țară" (la
Vasile Andru "Vedetele sunt mașini de făcut bani" by Angela Baciu-Moise () [Corola-journal/Journalistic/9730_a_11055]
-
căci nu reuși nici măcar să-și miște limba în gură. — Poate că o să trebuiască să mă duc în târg la Brinac să caut un bărbat, adăugă ea. Am auzit că, dacă ești bogată, se găsesc tot felul de vânători de zestre. Dar pe-aici nu văd nici unul. El își începu din nou propoziția în mod formal: —Thérèse... Ce-a fost asta? întrebă după o pauză. —E mama. Ce să fie? —Thérèse! Thérèse! se auzi din nou din capul scărilor. —Va trebui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]