466 matches
-
fîntînă, că văduvește. Miriște Pe cine-l doare mijlocul de secere, să puie un șumuiag de miriște sub brîu sau sub curea. Mînă Se crede că acel copil mic care totdeauna ține mînile strînse pumni, acela crescînd mare va fi zgîrcit; iară dacă ține mînile des chise, va fi împrăștietor. Cine doarme strîns cu mînile între picioare trage a sărăcie. Moașa, cînd înfașă întîi copilul, să-i lase mîna dreaptă afară, căci așa e bine. Omul se cunoaște de-i harnic
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
semnele revelației și ale "trezirii" la conștiință. Momentelor de cutremur interior le corespund întotdeauna reacții fizice, brutale. Devastarea lui Bologa în urma dialogurilor de la popotă este mai grăitoare decît orice recunoaștere, prefigurînd o înțelegere dramatică: "se clătina pe scaun, cu fața zgîrcită de o înfiorare nestăpînită." Tezele exprimate în interiorul discursului romanesc alcătuiesc o rețea mai mult decît perceptibilă. Conținutul "ideologiei" care provoacă sau justifică manifestarea personajelor apare nu doar în expuneri de "teorii", cum sînt "concepția de viață" juvenilă, imatură a tînărului
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
te simți vulnerabil în fața acelei persoane. Iată două motive pentru ca, văzându-te zâmbind, acea persoană să se apropie de tine. Cum vorbesc buzele Se spune că persoanele cu gura mică sunt rele, că cele cu buza de sus cutată sunt zgârcite, că acelea cu buzele groase sunt naive etc. De fapt, nu dimensiunile buzelor contează, ci tonusul lor. Dacă ele sunt întinse și au colțurile pătrate, sugerează repulsie; dacă au colțurile trase în jos, exprimă tristețe sau dezamăgire; colțurile asimetrice arată
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
După cum probabil știi, în virtutea instinctului de conser vare care predomină la vârstele înaintate, bătrânul ur mă reș te recunoașterea reușitelor sale - poate de aceea preferă ca podoabă decorațiile -, conservarea resurselor proprii, motiv pentru care se spune despre el că e zgârcit, dar și obținerea statutului de prioritate pentru nevoile sale. Din cauza acestui ultim aspect, satirul nu va căuta la o femeie plăcerea, ci legitimitatea. Astfel, plăcerea lui va fi scurtă, în schimb re fuzul îi va fi greu de suportat. Mai
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
au putut în multă vré me să lu cre ze, nici un lucru de al casei, nici să-și caute de bărbat“. Și Ilinca de la Slănic sud Muscel a fost atinsă de aceeași boală care devine cumpită. Iată ce povestește femeia: „zgârcindu-mi-se mâinile și picerile, la care din ceas în ceas și din zi în zi, aș tep tând că doar își va face Dumnezeu milă cu mine de a mă îndrepta“, dar „au început a mi se dezliga și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și grupul izvorît din social-democrație rămîn sub drapelul IC. Pentru a cîștiga asupra celuilalt grup la congresul de la Anvers din 1928, imortalizat de Charles Plisnier în "Pașapoarte false", ce va cîștiga premiul Goncourt în 1937, delegații IC nu se vor zgîrci în mijloace de măsluire. Făcînd multiple presiuni asupra delegaților, ei au modificat structura CC pentru a-i face pe străini să voteze. O treime din membri l-au părăsit, partidul rămînînd vlăguit. El nu va progresa mai mult la alegerile
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
nici mănăstiri, nici ceramică, nici specific culinar). Despre acele origini va vorbi deschis în Lexiconul figurilor căjvănare (Opera Omnia, 2015), scriere încheind periplul său în lumea compunerii de semne. Între timp, după cum va constata (și semnala) un coleg-purtător-de-cuvânt-sub-acoperire, "este extrem de zgârcit cu informații despre propria persoană" (notă din 20.01.1977, vezi DAGI, 283). Greu de abordat "între noi bărbații" practicanți ai sportului privind meciurile la televizor 40 -, nefiind înregistrat la clubul de halberofili 41 de la Casa Universitarilor singura amorsă interesantă
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
includ și pe cea a lui Damasio în același paradox) pe care le-am citit, mărturisesc deschis, cu mare plăcere. Ce poate face medical neurologia pentru niște oameni, în ultimă instanță, bolnavi (atît Sacks, cît și Damasio sînt mai degrabă zgîrciți cu descrierile reabilitărilor pacienților lor)? Cultural, am văzut ea poate face enorm, mergînd de la deconstrucția unor mituri filozofice și pînă la reconstrucția conceptului de identitate umană. Să admitem totuși că beneficiile, în acest plan, sînt ale noastre autori și cititori
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
concentrat asupra experimentului său patologic, ca și descrierea detașată, cvasi-clinică a reacțiilor sale: "Zibal urmărise cu nesațiu toate contorsiunile, toate crispațiile stranii ale degetelor, apoi amorțeala cuprinzându-le încet pe unul câte unul erau parcă labele unui gândac, care se zgârcesc și se întind". Țipetele Surei, care-și strigă, repetat, soțul pe nume, rămân fără răspuns din partea acestuia. De-abia când sătenii, întorși de la biserică, năvălesc în curte, hangiul are o reacție, încă mai terifiantă prin calmul aparent cu care este
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
soții și care jucase rolul unei mame adoptive pentru tânărul Brumă. De altfel, ea este cea care descoperă cadavrul, după cum își informează Costache mătușa: "îl găsise în fotoliu la birou, cu capul căzut pe-o coală de hârtie, cu degetele zgârcite pe condei. Tocmai începuse să scrie ceva...". Semințele intrigii terifiante acum se sădesc. Natalia devine, brusc, curioasă: "Ai văzut hârtia?". Fiul lui Manole pare liniștit: Nu. trebuie să fi rămas pe birou. N-am avut vreme s-o caut". Bătrâna
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
mai mici fapte, uneori parcă făr' să-și dea seama" notează N. Petrașcu iar D. Suchianu îl credea cu adevărat pe Caragiale om sucit, "aci bun să-l pui la rană, aci mai rău decît un cîine de stînă [...], foarte zgîrcit și foarte risipitor. S-a certat cu cei mai buni prieteni ai lui [...] fiindcă s-a împrumutat de la ei cu bani și nu și-a plătit datorii de felul acestora decît cu mare greutate." Anumite discrepanțe ale personalitații surprinde și
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
domn, dar să o facă așa cum se cuvine. Să ai grijă ca tot omul, boier sau prostime, să-și primească lumânarea, colăcelul, băsmăluța și paraua. Să fie ca la maica mare, pomană din toată inima. Dacă egumenul și doamna se zgârcesc să spui că ce lipsește împlinești matale. — Eu? Vine vorba, știi bine că or să sară toți Cantacuzinii să-și arate rangul. Și dacă simți nevoia să plângi, fă-o, că doamna nu prea are lacrimi. Are doar grija domniei
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
VII Pentru că așa este corect" Americanii se cred generoși și, într-adevăr, gazda unor organizații caritabile internaționale s-ar baza pe noi pentru a obține donațiile de care acestea au nevoie pentru a-și desfășura activitatea. Dar guvernul american este zgârcit, situându-se aproape pe ultimul loc în clasamentul celor mai industrializate douăzeci și două de țări care contribuie din punct de vedere financiar la dezvoltarea internațională. În 2002, în cadrul unei întâlniri la nivel înalt pe tema sărăciei globale, președintele Bush
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
de a pune capăt delapidărilor din prezent, un obstacol spolierilor viitoare. Obiceiurile de furt organizat trebuiau înlocuite cu un regim cinstit. Toți își întoarseră privirea spre Franța; i se cerură reguli și oameni care să le aplice. Franța nu e zgârcită cu inteligența sa; "e un soldat, se spune, dar un soldat care ține sus flacăra civilizației." Cererea fu împlinită. Dar metodele franceze sunt oare aplicabile peste tot, de manieră absolută? " Ce e o crimă de această parte a Pirineilor e
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
altă parte, când găsea câte o femeie care merita, pe gustul lui, se Întâmpla ca aceasta să nu Îl placă pentru că, În afara faptului că era sașiu, nu avea gusturi la Îmbrăcăminte, era cam slinos, nu umbla Îngrijit și, bineînțeles, era zgârcit. Acasă, la fel: casa neîngrijită, lucrurile vraiște, păcat de lucrurile de valoare pe care le avea În casă: mobilă stil, tablouri ale unor pictori consacrați, covoare manuale etc. Una, mai Îndrăzneață, trecută de 50 de ani, i-a ținut un
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
au trimes la stână în dumbrava Agapiei, lângă podul Cărăgiței, unde erau și oile noastre, să șăd acolo până s-a mai potoli boliștea. Însă peste noapte a și dat holera peste mine și m-a frământat și m-a zgârcit cârcel; și-mi ardea sufletul în mine de sete, și ciobanii și baciul habar n-aveau de asta, numai se întorceau pe ceea parte în țipetele mele și horăiau mereu. Iară eu mă târâiam cum puteam până la fântână în dosul
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
-l mai interesează pe Marcel. Ajunsese să creadă că adevărata lui pasiune este banul, și lucrul acesta nu-i plăcea, nici ea nu știa prea bine de ce. La drept vorbind trăgea și ea foloase de pe urma acestei patimi. Marcel nu era zgârcit; dimpotrivă, era darnic, mai cu seamă cu ea. Dacă mi s-ar întâmpla vreo nenorocire, vreau să te știu la adăpost", îi spunea el. Și într-adevăr, oamenii trebuie să se pună la adăpost de griji. Dar unde să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
trei ore... Plecară toți trei împreună și în urma lor rămase o dâră grea de tăcere. Căpitanul Klapka începu într-un târziu să tambureze ușor cu degetele pe masă, uitîndu-se pe sub sprâncene spre Bologa care se clătina pe scaun, cu fața zgârcită de o înfiorare nestăpânită. La masă nu mai rămăsese decât un sublocotenent de infanterie, foarte tânăr și posomorât, care nu scosese nici o vorbă și băuse câteva sticle de vin cu o lăcomie de bețiv precoce, și doctorul Meyer, un ursuz
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
ai fi adevărat român, n-ai trage în frați, răspunse repede sublocotenentul cu atâta dispreț, încît i se schimbă deodată înfățișarea. Locul d-tale ar fi dincolo, nu aici, domnule... Dar români ca d-ta... Bologa păli. Brațul i se zgârci și pumnii se încleștară. Lumea întreagă parcă se rostogolea vertiginos într-o prăpastie. Îi fulgeră prin gând să se arunce asupra sublocotenentului, să-i smulgă din inimă disprețul. Dar, în aceeași miime de secundă, își mai zise că prizonierul îl
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
lui Gicu și nu se lăsă cu una cu două. Declanșează un nou asediu. Conașule, fercheș ești, să mor dacă te mințesc, du-te la cocoana cu bochetul, să se bucure și inima ei de prințesă din povești, nu te zgârci la bani, că la mine trandafirii e și buni, și mirositori și ieftini. La Carolina nu e criză, sunt făcută numa’ din suflet! Gicu ia o mină serioasă și spune ducând halba către gură: Carolino, oi avea tu suflet mare
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
vorbesc despre cele întâlnite în drumurile mele, scrieri la care am adăugat și imagini pictate ale frumuseților descoperite. Norocul meu că te-am urmat acuma în hoinăreala asta, că altfel... Și bine ai făcut, dragule. Ca să nu zici că sunt zgârcit peste măsură, am să-ți spun câte ceva despre mănăstirea Zotei (Hlincea), care parcă încearcă să-și ridice capul ca să poată vedea peste crestele dealurilor care o înconjoară... Am să ascult ca un „școler” cuminte, vere. Istoria consemnează că Maria, fiica
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
însemna “o ogradă”, mai ales că acolo era și o casă. Să n-o iei ca pe o laudă, ci ca pe o revenire cu picioarele pe pământ, dragă ieșene. Observația de mai sus se impunea de la sine. Ești cam zgârcit cu aprecierile, vere. Data viitoare - dar asta nu știu când - voi fi mai darnic... Când în afaceri este implicat un slujbaș precum Iordache logofăt al Mitropoliei, apare și mitropolitul. De această dată, este vorba de Iacov mitropolit al Moldovei, care
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
cuvânt înainte de a-l așeza într-o teorie. Dar a-și suge degetul cel mic și a răsufla sisteme metafizice, precum le poate întocmi oricare ciubotar, înseamnă a abuza de cele 50 de dramuri de creier pe care natura, cam zgârcită în această privință, le-a dat omului ca să se hrănească printr-un meșteșug cinstit. Adevărații avocați* ai bisericei sunt artele. Un dom gotic, o arie de Palestrina, un tablou de-a lui Rafael sau o statuă de-a lui Michel
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
pat, poate doar pentru faptul că n-am avut-o. Mai era ceva. Am trăit o falsa poveste de dragoste când o rugai pe Nuțișor să-i spună cât de mult o iubesc, iar pe vremea aia i eram deloc zgârcit cu expresia asta, lansam "te iubesc "-uri prostie, nu întîlneam bine o fată, că de a doua zi o și salutam "te iubesc." Nu-mi revin, câte seri am stat să aștept să-mi faci legătura și ce drăguț era
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
stele sub tălpi și stele la tâmplă și în creștet. "De ce am plecat? - se mustra, însă tot el își dădea răspuns: Cum puteam să mor iară să mai sărut pământul care mi-a fost și mamă și tată? A fost zgârcit cu mine, dar oamenii lui îmi sunt frați..." Își îndreptă umerii obosiți. Unde era Maat cu razele ei nevăzute care l-ar fi înzdrăvenit în câteva clipe! Adapă cînta: După un ceas îndoit De zbor încordat Vulturul zise: " Te uită
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]