1,442 matches
-
cu ei. M-a înghiontit cîțiva pași în față. Cîrligele grumazului mi-au scîrțîit rezervat. Stătea în umbră, cu pistolul întins. N-ar fi fost nevoie. Dirijat de el, am zvîcnit din pădure înspre lumină, în plin cîmp. M-am zgîriat în lanul de ierburi. Mi-am netezit cămașa pe piepți, pantalonii pe șolduri. Se înnoptase și abia acum am văzut cît eram de murdar și eu. Nu asta mă interesa pe moment. Am făcut un semn în eter. Da, voi
Răpitor și ostatic by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/3578_a_4903]
-
e convins artistul, că a dat peste un prost care n-a înțeles nimic. În cartea tradusă de T, un evreu reușește să-i trimită nepoatei lui, din lagărul de tranzit de la Drancy, o farfurie de cositor cu un Mickey zgâriat cu un cui. „Nu poți să privești această farfurie. Are o putere infinită. O scoți din dulap și plângi.” Și, într-adevăr, plâng. Ce naivitate, să scrii o biografie conducându-te după mărturiile despre tinerețea ori copilăria proprie depuse de
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3781_a_5106]
-
la poze, nu au trecut nepăsători pe lângă descrierea cu tentă politică a uneia dintre fotografii: "cu pisicutzu". Așa i-a spus, în urmă cu ceva timp, Traian Băsescu lui Victor Ponta- "pisicuț". Premierul i-a răspuns atunci că "pisica blândă zgârie rău". Drept dovadă că președintele se gândește la premier stă și declarația: "Când vine Ponta aici, să-i cereți locuri de muncă, că el vă dă". Cei care au observat "înțepătura" președintelui au scris: "l-a prins pe Felix...motanul
Băsescu, pe Muntele Găina. Poze și comentarii cu tentă politică by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/36289_a_37614]
-
caut locul în spațiu, vasăzică). Pentru această „păpușă slinoasă locuită de zeu”, dreptatea va veni tîrziu, chiar dacă nu și tardiv. Deocamdată, este timpul provocării, al gesturilor violente, avangardiste, făcute (ca și la Geo Bogza, în interbelic) cu dorința de a zgîria fardul de pe obrazul social. Paradoxal, pe tînărul histrion și scamator al cuvintelor îl irită tocmai măștile ce ascund chipurile concetățenilor, onorabilitatea rigid-burgheză, frazele impermeabile, bune de învelit carnea realității. Și atunci el va deveni „un cuțit ascuțit” și se va
De la Eminescu la Eminem by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2877_a_4202]
-
ușoare. Scrie procedimentul (p. 55) pentru procedare. E printre extrem de rarii folositori ai termenului de extracție franceză mutonier cu înțelesul adverbial-proverbial „de turmă”: „urmam, în spirit mutonier, o programă analitică” (p. 239), iată una dintre săgețile otrăvite, antipedagogice. Nu-l zgârie mintal nici adverbe nu tocmai în spiritul și natura limbii, de felul sentimentalicește (Pro libertate, p. 134). Liber, mai cu seamă față de sine, nu fără a întâmpina eternele obstacole ale gândirii interesate în fel și chip, el scrie acum „pe
(De)limitări ale scrisului lui Alexandru George by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/3366_a_4691]
-
afară. Să-l avem pe Dumnezeu În noi tot timpul. Strâns la pieptul lui, Îi simțeam căldura... Eram copleșit.” Pentru bădia Ilie Tudor, din Craiova, poezia lui Radu Gyr era o scară către cer pentru obidiții veacului: „Pereții celulei erau zgâriați cu poemele lui Radu Gyr. Rugăciunea a fost secretul salvării noastre la Aiud și, lângă rugăciune, poezia lui Gyr a legat inimă de inimă și suflet de suflet. Versul lui se trăia. Îl trăiam. Era pentru noi haină și hrană
Vulturul albastru -Fragment-. In: Editura Destine Literare by Ioan barbu () [Corola-journal/Journalistic/99_a_387]
-
raiul fin destrămat De pofte? Zărești încă-n fructe Dragi îngeri culcați pe un pat Miezos și-acrișor? Auzi iarăși în tine fîntîni, și grădini, Și garduri, și hălți, și marfare? Din nou strîngi în brațe dulci spini Să-ți zgîrie pînă la sînge Toți sînii închiși sub lăcat? Mai simți cum ți-așează, lumina Pe șold raiul fin destrămat?
Patru întrebări, repetînd prima, degeaba by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/15626_a_16951]
-
au fost venit cu el aice, și le-au dat și moșii pentru locuința lor, iar apoi mai sus s-au rădicat de pe vremea domniei lui Estrate vodă Dabija." Bîrfitor din fire sau, să zicem, iubitor de adevăruri crude, Sion zgîrie banii de aur pînă le iese arama: "Varlaam. Moldoveni de la ținutul Botoșani, de vreo 80 de ani rădicați la boierie; dar dreapta lor poreclă este Bostan, însă rușinîndu-se de ea s-au poreclit așa. Cu toate că în țară mai cunoscuți sînt
Neam de neamul lor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10659_a_11984]
-
Angelei Marinescu și sictirul (anti)naționalist din poemele ,patriotice" ale lui Mihail Gălățanu. Ca mai toți congenerii săi, Elena Vlădăreanu vede condiția umană în toată precaritatea ei. Corpul omenesc este un biet mecanism alcătuit din sînge, mațe, unghii menite să zgîrie zidurile, organe interne și diverse secreții. Altfel spus, idealul frumuseții feminine nu mai constă, așa cum știm din antichitate în armonia corpului, nu se mai află la vedere, s-a mutat sub crusta de piele. Ființele umane arată în viziunea poetei
Viața în negru by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10734_a_12059]
-
făcut fărâme pe pământ. **Leonetti a observat zgârieturi pe exteriorul unui geam de la blocul lui Langham, la etajul opt. Arăta ca o mână care și-a înfipt ghearele în geam. „A fost destul de tulburător, dat fiind că păpușa Annabelle își zgâria victimele”, ne atrage atenția regizorul. „Toți au făcut poze, poate pentru că s-au gândit că n-o să-i creadă nimeni, sau poate pentru că, cred eu, i-a cutremurat atât de tare încât nu voiau nici ei să creadă. Eu știu
etst [Corola-blog/BlogPost/96612_a_97904]
-
sârmă printre cămăși una mai păstrează mirosul tău/ de carne crudă albă salivez pînă mi se lipește limba de calorifer/ îmi scobesc cu lingura uterul în cavitatea asta pot intra cu tot cu cap/ în crupa asta tu te ghemuiești și-mi zgîrii pereții pînă la sînge/ interiorul grunjos e uns cu slănină apa și uleiul nu se amestecă/ tu te umfli ca o meduză printre porozitățile mărului meu coajă tare gust/ dulce-acrișor infinitele tale membre îmi caută inima pe dinăuntru/ o inimă
Apocalipsul acum by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10754_a_12079]
-
Cât capul ăstui trup schilod n-o fi Înconjurat de gloria coroanei. Dar nu știu încă în ce fel s-o iau, Căci multe vieți stau între ea și mine. Pierdut sunt ca un om într-o pădure De mărăcini, zgâriat de ei, rupându-i, Făcându-mi cale și pierzând-o iar, Fără a ști să ies la luminiș, Zbătându-mă din greu să îl găsesc: Tot chinu-i pentru-a Angliei coroană. Și o să scap de chin, ori voi croi Un
William Shakespeare Henric al VI-lea – Partea a treia by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/3061_a_4386]
-
fiecare dată face referire la «motanul Felix», când vine vorba de mine face referire doar la «pisic». Nu m-a ridicat la nivelul cel mai înalt. Vreau să îi amintesc ce i-am spus mai demult cu pisicul blând care zgârie rău, o să îl doară tot mai rău. O să o doară și pe doamna cu blugi și cu pantofii de 1000 de euro", a afirmat, ironic, premierul Ponta, în aplauzele audienței. El a mai declarat participanților că ține foarte mult ca
Motiv surprinzător pentru care Ponta îl invidiază pe Voiculescu by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/30842_a_32167]
-
deloc trandafiriu al așa-zisei Republici Moldova. Vitalitatea are drept corolar aspirația spre libertate. Deziderat pe care Leo Butnaru și-l asumă explicit. Aflîndu-se într-un hotel, după ce deambulase „în căutarea minunățiilor Parisului”: „în/ zidul acestei camere îți vine să zgîrii adînc cu ceva ascuțit/ un singur cuvînt: poezie - cum/ în zidul celulei întemnițații scrijelesc apăsat: libertate” (Rezidență pariziană). Dar poezia înseamnă disciplină, nu-i așa? În universul acesteia, afectul libertății se cuvine transpus în limbaj imanent, contras în metaforă. Drept care
Poezia lui Leo Butnaru by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3096_a_4421]
-
declarat, marți seara, după intervenția lui Traian Băsescu la B1 TV, că gestul șefului statului îl amuză, pentru că "simte" că mai e puțin până la alegerile din 9 decembrie. Despre apelativul "pisicuț" folosit de președintele Băsescu, Ponta a răspuns: "pisica blândă zgârie rău". "Știu. Traian Băsescu s-a dus la B1 și m-a făcut în toate felurile. Ce să fac eu? Mă amuză domnul Băsescu. E clar că simte că mai e puțin până pe 9 decembrie și - cum să vă spun
Ponta către Băsescu: "Pisica blândă zgârie rău" () [Corola-journal/Journalistic/40906_a_42231]
-
nimeni nu mă obligă să dorm/ nici un bici/ nici o adiere de vânt/ fantasme sunt gândurile, ele atârnă/ în spânzurători ofilite și caută odihna/ din nimic"(V ). Lupta e - clasic - cu eul (amintind de versurile Sylviei Plath, Între mine și mine/ zgârii ca o pisică), dar și cu copilăria, cu "vocile" (unei umanități agresive prin chiar existența ei), cu cuvintele... Nu aș fi de acord cu afirmația Elisabethei Schawerda, că e vorba de o descriere a procesului creației; aceasta nu se întrevede
LECTURI LA ZI by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Imaginative/13654_a_14979]
-
Nora Iuga Se încheie un ciclu din trecut se întorc acasă proiecte neconsumate și-ți zgîrie ușa l’eternel retour cum se gudură creierul la auzul acestor cuvinte credulitatea ta păstrată în coșulețul de cusut al mamei și cele douăsprezece rotiri ale limbilor pe cadran minute rătăcite în spațiu dîndu-se cu capul de pereți la moartea
cînd nu înțeleg mă joc by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/13459_a_14784]
-
care se strîng în jurul lor ca o cămașă de forță bucuria unor emisiuni stupid de omenești la televizor mama își întîlnește fiica părăsită acum treizeci de ani și lacrimile nu am să mai scap niciodată doamnă nora și unghiile care zgîrie tăblia mesei ca pe o ușă care nu se deschide eu trăiesc pe o altă planetă doamne ce venin atroce ai pus în mine ca să mă distingi de surorile mele ca să mă ridici la tine și să-mi dai acest
cînd nu înțeleg mă joc by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/13459_a_14784]
-
aici: a) spui ce făceai în momentul ăla, concret: “Uite, tocmai am fost la WC, am făcut caca și acuma mă spălam pe mâini și voiam să m-apuc să îmi tai unghiile, că am una la piciorul drept care mă zgârie. Aia din mijloc, știi?...” b) spui ce faci, în general, la scară mare: “Uite, m-au promovat ăștia la birou și mi-au mărit salariul și sunt foarte mulțumită. Mai nasol e pe partea personală, că am un amant și
“Ce faci?”. “Uite, tocmai am făcut caca”. by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19181_a_20506]
-
nici o descriere, însă... este monstruos, dragă Horia, ce au ajuns să difuzeze televiziunile românești... este odios, dragul meu prieten, este... oh... este mai mult decât trecerea mea prin această lume poate îndura. Cele câteva imagini mute care mi s-au zgâriat aseară pe retină au înfipt, dragă Horia, un pumnal veninos în creierul meu inocent. Au înfipt în creierul meu... adevărul. Iar adevărul, dragul meu, este că această țară este pierdută definitiv, iremediabil, ireparabil și ire... HORIA Și irefutabil, dragă Gabriel
Carnea roz a sufletului lui Gabriel şi zgâlţâirile fiinţei lui Horia by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19420_a_20745]
-
sunt aruncați în curte. Prin flăcări dracii joacă și dansează în dezmăț și chiote de veselie. Un împielițat se apropie de Buha care urlă disperată de usturime. Cu ghearele lungi și ascuțite îi sfâșie zdrențele aprinse de foc și îi zgârie pieptul din care abia se prelinge un firicel firav de sânge. - Păcătoaso, nici sânge nu mai ai în tine! - se amuză necuratul. - Un vampir moare de foame dacă-i cazi în brațe! - o batjocori un altul. Vrăjitoarea țopăie îngrozită de
VIII. CALEA SPRE TALPA IADULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360205_a_361534]
-
Cameluța a dat o fugă până acasă de ne-a adus o sticlă cu apă, în care, după fiecare gândac, coboram carameaua suspendată pe ață. La prânz borcanele erau aproape jumătate cu gândaci. Genunchii erau murdari de pământ, iar coatele zgâriate de atâta stat în iarbă așteptând la gaură, gâmdacii nefericiți. -Am furat pălăria de iarnă a lui tata degeaba? m-a întrebat Nuța supărată. -Astazi gândaci, mâine fluturi! i-am răspuns mulțumită de norocul pe care îl aveam la gândaci
GLORIE COPILĂRIEI V de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357079_a_358408]
-
ceasul pentru a mia oară, își șterse pe laturile pantalonilor (din galantar) palmele umezite și se îndrepta spre biroul directorului. Secretara îl întreba dacă e anunțat, verifică o listă, îl bifa și îl pofti să aștepte. Marcu își lăsă nervii zgâriați de scârțâitul scaunului, electrocutați de soneria telefoanelor, striviți de pașii funcționarilor. Pauză de ceai tocmai se termină când pe biroul secretarei se aprinse un beculeț roșu și femeia îi făcu semn că poate intra. Of, Doamne! Directorul avea sprâncenele foarte
ATATA PAGUBA de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1651 din 09 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384483_a_385812]
-
că sonetele sale - tocmai prin perfecțiunea tehnică a lor, inumană! - pot stârni o reacție inversă, pornind de la impresia de sațietate, sufocare, până la respingerea acestei mașinării prea bine puse la punct, în care nimic nu scârțâie, nu tremură și nu-ți zgârie urechea. Geniul de versificator al George Coșbuc - cel mai tehnic poet, la modul superior, din toată literatura noastră -, virtuozitatea unor Ștefan-Augustin Doinaș, Mircea Ciobanu și Nicolae-Paul Mihail (care a resuscitat pantumul, glosa, balada, vilanela, lapalissada, versul cu ecou interior, hexametrul
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
început. Nu se cade să începi Politehnica și apoi să renunți. Te pregăteai vreo doi ani înainte de examen și trebuia să iei o decizie pentru o viață întreagă la 15-16 ani. Insane! Why would you want that? Chestia asta mă zgârie pe creier. Cred că sunt idei ale unui sistem de Ev Mediu“, crede Iosup. Rezultatele nu au întârziat să apară. Rata de promovabilitate a crescut de la 60% la 80% la cursul lui Iosup. Românul nu vede nimic complicat în tehnicile
Românul care a devenit profesorul anului în Olanda: „Am fost un etern nemulţumit de sistemul de educaţie“ [Corola-blog/BlogPost/92848_a_94140]