616 matches
-
consăteanul meu, este invitat la o dezbatere privind cultura și presa bârlădeană la nivel înalt cu personalități culturale de prestigiu din Iași și București. Mă bucur pentru solicitarea ce i se face, ca o recunoaștere a scrisului său privind activitatea ziaristică locală și regională. Mi-a telefonat și dl. V. Fetescu anunțându-mă despre lansarea volumului de versuri „Testament”, deja primit de subsemnatul cu autograf special. Lansarea a avut loc într-un cadru festiv, că au participat multe personalități ale literaturii
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
precizată. Pornind de la o serie de anchete din presa occidentală (ziarele L’Italie, Le Temps etc.) despre „cum poate fi cineva în același timp ziarist și mare scriitor”, autorul - direct implicat - consideră, apelînd la o prestigioasă tradiție, că „Frontiera dintre ziaristica efemeră și eseul durabil este foarte neprecisă. Pornind de la Voltaire pînă la Rémy de Gourmont, această literatură țesută pe evenimentul zilei a dăruit din belșug prozei franceze pagini distinse. Despărțind însă reportajul de literatură, nu limpezim și nu simplificăm nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
De cealaltă parte - mirii, „scriitori de la diverse reviste, cu pas de înmormîntare și lungi bucle lustruite”, îi provoacă autorului speculații privind originea unor clișee ziaristice despre opțiunile militare ale României: „evoluția multor fecunde peruci de foburguri, îmi zic, e înspre ziaristică și nu Poezie. Din foburguri, de pildă, au fost transplantate în presa cotidiană cuvintele pe cari se patinează atît, de sentimente și interes. E drept, unii știu, vag, franțuzește. Ba citesc și explicația pozelor din Petit Parisien illustré”. Textul continuă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
sentimente și interes. E drept, unii știu, vag, franțuzește. Ba citesc și explicația pozelor din Petit Parisien illustré”. Textul continuă printr-o incursiune în istoria recentă, cu referire specială la războiul balcanic. Pentru Vinea, „rațiunea” și „sentimentul” sînt (ca și ziaristica, și poezia...) inseparabile, iar angajarea României în război nu servește nici sentimentele, nici interesele naționale: „Război stupid cerut de cei ce-și închipuiau că vorbesc pentru rațiunea liberă și rece, pentru interesul pur; respins de cei cari respiră prin toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
la care reducea sfera «prozei literare»”, pledînd totodată (pe urmele unui Mihail Dragomirescu, dar nu în spiritul lui) pentru lărgirea domeniului literarului prin includerea în categoria prozei a unor specii paraliterare: „Nimic din celelalte specii ale prozei literare, critică, memorialistică, ziaristică, oratorie, nu figurează între limitele acestui volum, și nici între zările, destul de larg deschise, dealtminteri, ale celor 6 volume” (Mențiuni critice II, ed. cit., p. 339). Împotriva concepției lui Lovinescu privind necesitatea emancipării prozei românești prin evoluția de la „subiectivismul” liric
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
de stagiu militar. Doamna Florica Onaca, văduva lui Dan, căreia-i solicitai asemenea date biografice, nu putu să mi le ofere deoarece ea Însăși este grav bolnavă. În 1953, Dan a devenit, prin concurs de admitere, student al Facultății de Ziaristică (a Universității din București), care, În toamna anului 1956, avea să se transforme În secție a Facultății de Filosofie. Ordonat, meticulos și conștiincios În tot ce făcea, Dan s-a afirmat ca student fruntaș la Învățătură. Era și bun camarad
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
agricolă colectivă (corespondentul românesc al colhozului din Rusia bolșevică). În august 1953 având o „sănătoasă” origine socială (prin deschiaburirea părinților săi și prin intrarea acestora În gospodăria agricolă colectivă din satul Caugagia), Mihai susține examen și intră În Facultatea de Ziaristică a Universității din București (devenită, În 1956, secție În cadrul Facultății de Filosofie de la aceeași Universitate). Între anii 1956 și 1961, Mihai execută o condamnare politică de 5 (cinci) ani de Închisoare pentru tentativa de organizare a unei manifestații studențești anticomuniste
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
1952, să susțină examenul de admitere la Facultatea de Științe Juridice a Universității din București. Apoi, se Înrolează ca brigadier voluntar la șantierul Tunel-Ieșire (al Hidrocentralei Stejaru Bicaz) și, În 1953, devine, prin concurs de admitere, student al Facultății de Ziaristică (transformată, după 3 ani, În secție a Facultății de Filosofie) a Universității din București. Se afirmă ca student eminent. În timpul studiilor liceale a fost, În două rânduri, bătut de securiști, iar pe parcursul stagiului de brigadier voluntar devine ținta unei tentative
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
insuportabil, anii aceia trebuia să-i trăiești, nu să Îi Îngropi crescînd mormoloci. Ce mai, Thomas Își privea odrasla, care tocmai intrase; era atent, mult prea atent, și-a da seama, trebuia să pară doar un musafir civilizat, nici curiozitate ziaristică nu trebuia să arate excesiv, chiar așa s-a străduit să se poarte. Ann arăta bine - cum altfel? Era urmarea unei selecții, se ocupaseră mulți oameni de asta; era produsul unui grup, iar totul pornise de la un genitor arătos, Thomas
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
istorisirii are o lungă tradiție. Ziare, televiziune., telefoane mobile, puzderie, dar avem chiar atâtea lucruri de spus? Nu. Emisia sonoră compactă maschează un enorm vid de sens (citându-l pe A. Pleșu). "Etiologia" zvonurilor nu este străină de aceste defecte. Ziaristica pare la îndemâna oricui; de fapt, este vorba de o puzderie de impostori zeloși, agresivi și inși ce maculează profesia de gazetar mizând de multe ori pe zvon. Atâtea zvonuri s-au trezit pe la ferești, Că nu mai știi de unde vin
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
în plină apostazie culturală și nu mai puteam jertfi nici o părticică din mine pe altarele vechilor zei. Adevărul era că lumea în care trăiam "după revoluție" evacuase panteonul clasic și pusese în locul lui dezmățul unui elenism obosit. Preoții vulgari ai ziaristicii și televiziunii ocupaseră piața publică și din vechile temple ale culturii zeii fugiseră. Nu mai știam prea bine cine ne sânt credincioșii. S-ar fi cuvenit, în răspărul acestei alte lumi, să intrăm din nou în sihăstrie și să transformăm
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
militari poloni: astfel Mustafa Geladdin Pașa (recte Borzecki), șeful ștabului general în tabăra de la Niș, și Handi Pașa (recte Freund), șeful ștabului lui Mukhtar Pașa. [25 iunie 1876] {EminescuOpIX 136} AUSTRO-UNGARIA ["PE LÎNGĂ AGITAȚIUNILE... "] Pe lângă agitațiunile slave din sudul Ungariei, ziaristica ungurească pare a se mai teme și de mișcările românilor din Transilvania. Astfel Pesti-Naplo relatează că mai mulți notabili români, cari au ținut o conferință la Alba-Iulia (Karlsburg), ar fi hotărât a aștepta dezvoltarea împrejurărilor, siguri fiind că România va
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de-a promite cu tonul cel mai natural din lume toate minunile posibile. Într-adevăr, ce sunt jurnalele vechi demagogice cu frazele lor urlătoare, cu aerul de șarlatan comun de uliță față cu democratul înmănușat ce ni se prezintă. Toată ziaristica din România liberă nu plătește doi bani tocmai din cauza tonului de șarlatanerie și impertinență care le caracterizează pe toate, fie ele din orice partid ar fi. Căci scopul lor e banul și mijlocul minciuna". Dar, cum zic, această jurnalistică și-
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
2003, Editura TIPOMOLDOVA,Iași 2004. ● Bucovina în presa vremii I (Cernăuți 1811‐ 2004). ● Bucovina pământ românesc II - Presa din Rădăuți - 1892 - 2004. ● Cu capul pe umărul meu... Jurnalistică împreună cu cititorii, cuprinzând parte din publicistica au torului. ● Mălin, vestitorul revoluției - antologie ziaristico‐ scriitoricească dedicată poetului Alexandru Mălin Tacu, obiectiv informativ al securității din România într‐un fel de proces al postcomunismului. ● Vaslui - Capitala „Țării de Jos” în presa vremii ‐ 1875‐ 2005. ● Dorohoi - Capitala „Țării de Sus” în presa vremii 1874‐ 2006. ● Hușul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
șipot Sub bolți de pădure. Și‐n ochi i se‐ aprinde Noian de‐ nțelesuri Ca vraja ce‐așterne Amurgul pe șesuri. (Din „O vizită la Natalia Negru” de C.D. Zeletin: Bârladul odinioară și astăzi - 1984). Prin 1993 - 1994, când făceam ziaristică la Monitorul de Iași, maestrul Aurel Leon a scris un cursiv la „Cafeaua de dimineață” despre Natalia Negru. La câteva zile , la rubrica pe care o redactam „Din scrisorile și telefoanele zilei” am adus o anumită corectare spuselor magistrului... A
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
pe redacție, tovarășul Steinberg, iar la secția culturală Iancu Emil ca șef, redactori Aurel Stanciu, poetul redacți ei, și Ion N. Oprea, angajat în luna noiembrie 1954, după lăsarea la vatră. Dădeau culoare și prospețime ziarului nu numai absolvenții de la ziaristică și filozofie sosiți în redacție - Gh. Ghindă, C. Stoicescu ori Ion Codreanu dar și studenții care veneau în practică: Octavia Gheorghișor, Viorica Porumb, Natalia Dănăilă, Maria Călmățuianu, tinerii reporteri Ionel Nistor și Aurelian Axinte - sosiți de la ziarul Calea nouă - Focșani
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Dar iată și fotografiile câtorva funcționari financiari ai anului 1916: Mai întâi Emil Costinescu, născut la Iași în 1844, ministru de finanțe în 1916, autor al tarifului vamal dar și a Legii Băncilor Populare. Încă de tânăr a intrat în ziaristică și a servit mult timp ca prim redactor la ziarul Românul a lui C.A. Roseti. Multă vreme a ocupat postul de director al Băncii Naționale. În dreapta George Anastasiu, șef de secție la Administrația financiară Tutova. Licențiat în drept, a
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
fără i este sferă, curs și carte , în i amprent tate ca Va rea cu Pa prefectur rale și, p voluție la foarte ani ea la c m-am co t. Import iu Porumb e viață tra ozitiv ci oluționar. ziaristicii a socială, slui. ul Muntea ă" am vru ână la urm Vaslui. mată. Cât omentarii mportat antă răm oiu a intu nspus arti reprezenta încearcă iar nu, t o ă, am și ca âne it-o stic tiv să 116
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
SPAȚIUL pentru IUBIRE>>". - 25 august 2003. 10. Corneliu Bichineț - Valea Tutovei - Valea Plîngerii - "D-lui Dumitru Marin, un semn al prețuirii autorului acestor proze. Cu prietenie, Corneliu Bichineț" - 12.12.2003 11. Constantin Jomir - Zbor ucis - "Unui specialist în tainele ziaristicii și unui autor de cărți e greu 357 să-i faci daruri. Cu modestie, îndrăznesc să-i ofer distinsului coleg o carte despre Revoluție și ziaristică. Cu prietenie". - decembrie 2004 12. Ioan Mâcnea - Vetrișoaia - Un veac într-un vis - "în
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Corneliu Bichineț" - 12.12.2003 11. Constantin Jomir - Zbor ucis - "Unui specialist în tainele ziaristicii și unui autor de cărți e greu 357 să-i faci daruri. Cu modestie, îndrăznesc să-i ofer distinsului coleg o carte despre Revoluție și ziaristică. Cu prietenie". - decembrie 2004 12. Ioan Mâcnea - Vetrișoaia - Un veac într-un vis - "în traducerea șoptită la ureche, la simpozionul de la Văleni - Vaslui. D-lui prof. dr. MARIN V. DUMITRU, mare om de omenie cu sufletul mare și bun, un
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
revistele Cronica (Iași), Ateneu (Bacău). A întemeiat și îndrumat revista LYSP a Liceului Industrial. JOMIR, Constantin, 6 februarie 1944, Vaslui (comuna Oltenești:, publicist și eseist. A urmat Liceul "Dimitrie Cantemir" din Breaza, Facultatea de Filologie din Bacău și Facultatea de Ziaristică. A fost profesor, apoi director la Școala Vinețești, comuna Oltenești, director de cămin cultural, iar din 1973 redactor la ziarul Piatra Neamț. Din 1998 membru al Uniunii 364 Vremea nouă din Vaslui. Din 1990, a fost redactor șef adjunct și redactor
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Vaslui și reviste de specialitate. Este președintele Asociației Revoluționarilor. NECULA, Petru, n., 7 decembrie 1937 , Vaslui (Schineni, comuna Murgeni): profesor, scriitor, publicist. A urmat Facultatea de Litere a Universității "Al. I. Cuza" din Iași și apoi un curs postuniversitar de ziaristică la București, în 1980. A funcționat ca profesor și director de școală. A debutat în Iașul literar (1962). A fost peste două decenii redactor la rubricile culturale ale ziarelor Vremea nouă din Vaslui, Scânteia din capitală, Adevărul și revista Ethos
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Filologie Ia și. Colaborează la Ateneu, Amfiteatru, Opinia Studențească, Tomis, Ramuri, Cronica, Luceafărul, Meridianul, ș.a. Tip. Eternitate fragilă, 2003 367 OGRINJI, Mihai n. 1954, Vaslui (Brodoc): publicist și scriitor. A urmat Liceul "Mihail Kogălniceanu" din Vaslui și apoi Facultatea de Ziaristică din București. Debut literar în 1970. Ziarist la Vremea nouă din Vaslui și revista România pitorească din capitală, unde este de mai mulți ani și redactor șef adjunct. Colaborează la antologiile literare editate de Casa Creației Populare Vaslui, la Cronica
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
din Iași, promoția 1972. Funcționează ca profesor la Școala din Fălciu (1967-1973), redactor, redactor principal, redactor șef adjunct al ziarului județean Vremea nouă (1973-1989), redactor șef al ziarului Adevărul din Vaslui (1990 1992). Inspector școlar; face un curs postuniversitar de ziaristică la București, în 1975. Debutează publicistic în 1969 în Vremea nouă. Prezențe în România literară, Cronica, Orizont, Convorbiri literare, Tribuna învățământului, Ethos, Apollo, Clepsidra, Meridianul, TV.V, Unison Radio. Prezență activă și autoritară în cultura jud. Vaslui. Tip. Măștile lui
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Intelectualul ca diversiune VASILE GÂRNEȚ sa născut în 1958 în satul Hănăsenii Noi, județul Lăpușna, Basarabia. A absolvit Facultatea de Ziaristică a Universității din Chișinău (1983). Este membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova și România și membru al PEN Club. Pentru volumul de versuri Personaj în grădina uitată a primit Premiul Uniunii Scriitorilor din România (1992). Pentru volumul de versuri Câmpia
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]