361 matches
-
În caftan, bărbos, cu obrajii fricționați de aer aspru, sub pălăria de pluș coclit a căruia apare, când vă salută, un copăl [= kippa] nedezlipit ca un cucui negru” <endnote id="(791, p. 69)"/>. Astfel de imagini atipice contrazic stereotipul și zicătoarea care Îi dă formă : „Jidan călare și grec verde dracul a mai văzut” <endnote id="(80, p. 139)"/>. Se pare că unii termeni arhaici și populari care denumeau „crescătorul/ negustorul de cai” (precum șefar) au intrat În limba română din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
suveranii : „Evreii au pacea cumpărată de la rege”, sună un vechi proverb german. „Evreul trebuie să cumpere acel drept la viață - notează Léon Poliakov - pe care societatea creștină Îl acordă ultimului bădăran” <endnote id="(455, I, p. 78)"/>. Alte proverbe și zicători populare culese În centrul și estul Europei completează imaginea evreului fricos : „Evreul poartă cizme cu pinteni ca să nu-l muște iepurele”, „Pe zece evrei cu nasul mare Îi vânezi ca pe iepuri” (proverbe germane) ; „Are evrei” [= Îi e frică] (expresie
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
capitolul „Xenocid ritual ?”"/ Spaima de care sufereau călătorii evrei era deci perfect justificată. „Ai văzut tu vreodată jidan să tragă cu pușca !”, spune un personaj din proza lui Panait Istrati <endnote id="(723, p. 584)"/>. O seamă de proverbe și zicători probează imaginea- stereotip a evreului fricos și, ca atare, lipsit de aptitudini războinice : „Cal verde, armean cuminte și jidan pușcaș nu se poate”, „Jidan călare și grec verde dracul a mai văzut”, „E un erou, măcar că e ovrei” (proverbe românești
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id="(765, p. 226)"/>. Tendința de care aminteam - de demonizare a evreului - poate fi ușor demonstrată prin faptul că „evreul real” (și nu doar ipostaza sa legendară) este asociat În mod explicit Diavolului, printr-o mulțime de credințe, apelative și zicători populare românești : „Jidu-i sfredelul Dracului” <endnote id="(13, pp. 90 și 323)"/>, „Ovreiul e al Dracului” <endnote id="(3, p. 61)"/>, „Neamul jidovesc,/ Îndrăcit și diavolesc” <endnote id="(16, p. 1462)"/>, iar „piele de drac” este denumirea populară a stofei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
au căutat să-l Înrudească unii” <endnote id="(773)"/>. Demonizarea evreului nu este un sindrom specific mentalității populare românești, ci un fenomen de psihologie colectivă, uzual atât În Europa Occidentală, cât și Orientală <endnote id=" (40)"/>. Iată câteva proverbe și zicători, culese În zona Europei Centrale, care se alătură celor românești amintite mai sus : „Dacă un evreu se botează, Diavolul Îi este naș” - proverb șvab <endnote id="(83, p. 96)"/> ; „Evreul și Diavolul dorm În același pat” - proverb șvab <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
un etnonim de origine slavă, care nu avea, În sine, o conotație peiorativă. În unele legende populare românești se spunea că Însuși „Domnul Hristos a fost tot jidov” <endnote id="(17)"/>. Acuzația de deicid adusă evreului generic apare și În zicători atestate În centrul Europei - În Polonia, de exemplu : „Mă chinuiești ca evreii pe Isus” și „Toți sunt Împotriva mea ca evreii Împotriva lui Isus” <endnote id="(70, p. 177)"/>. Mai multe legende populare românești au parazitat povestea evanghelică a uciderii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sârbul e bleod [= prost]”, iar darurile primite de el de la Dumnezeu sunt „tăria și prostia”. Studiind Psichologia poporului român (1907), D. Drăghicescu a ajuns la concluzii similare : „Românul și azi râde de sârb, pe care-l crede prost, de unde și zicătoarea : «cal verde și sârb cu minte [nu există]»” (326, p. 409). „Tăria” cu care e dăruit sârbul se referă probabil la forța lui și la faptul că este aprig la luptă. O caracteristică pe care a observat-o și Ion
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
făcuse rost de bani. Îi dăduse moș Alexandru dar și moș Tache, bunicul lui, ba și mătușa Floarea, mătușă-sa. E bine să ai neamuri care să te și știe. Eu aveam ceva parale puse deoparte dar ținând seama de zicătoarea că la pomul lăudat să nu te-aștepți la prea mult, am vândut bicicleta unui învățător din Țigănești. Mi-a dat a zecea parte din preț ca arvună și arvunită a rămas pe vecie. Câte odată îl visez, că se
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
tu te duci ca valul mării! Peste tine se așterne zilnic pulberea uităriiă Luca Guțaga n-a fost cu noi. Plecase să facă Anul Nou și toată vacanța la Pocrovca Nouă unde se afla mama sa, văduvă . Dar după cum spune zicătoarea "sărace bine, mult rău te mai așteaptă", iată c-a venit și timpul suferințelor. După cum am spus nici eu și nici Luca nu aveam examenul de capacitate, deci nu aveam diploma de învățător așa că puteam fi înlocuiți oricând de un
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
frați religioși; d) în timpul vacanțelor de vară, la Velo Veronese, a rămas ca superior un frate; e) spiritul de abandonare la Divina Providență a fost încălcat în Casele din Negrar și Costozza, și în conducerea atelierelor. Circula printre ei o zicătoare, puțin respectuoasă față de fondator: «Don Calabria è attorniato da persone che gli fanno fare quello che lui non pensa». Ca și cum ar fi o marionetă în mâinile unor șmecheri intriganți. Don Calabria încearcă în toate modurile să împace sufletele și să
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
a ieșit Mai bine să fi tușit. Arta e clasică, îndreptată spre observația morală, de altfel cu mari îndemînări tehnice (rime interioare, armonizare a colorilor țipătoare). O galerie de "caractere" este alcătuită numai dintr-o combinație obiectivă de proverbe și zicători, plină de nuanțe invizibile, de o truculență genială. Iată tipul sintetic al indolentului: Când umblă prin poticele Umblarea-i e-ncovoiată Parcă e luat din iele. Ca la pisica plouată. Te uiți la dânsul și parcă La o treabă când
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sa. Chiar comentarea pierderii frânghiei pare a fi făcută după un program de vorbire în cazuri de accident. Ca și Anton Pann, însă cu mai multă spontaneitate, Creangă aduce în scrierile lui mult lexic țărănesc, dar mai cu seamă proverbe, zicători, ce alcătuiesc așa-zisele lui "țărănii". Plăcerea stârnită de audiția scrierilor lui Creangă e de rafinament erudit și nicidecum de ordin folcloristic, și compararea cu Rabelais, Sterne și Anatole France, oricât ar părea de paradoxală, apare legitimă. Erudiția unui Rabelais
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
m-a găsit." O dată priceput mecanismul povestitorului, suntem luați de veselia lui și enunțarea goalei formule: vorba ceea trezește râsul. Mai este și o erudiție strict lexicală de cuvinte cu sonuri năstrușnice, mai degrabă cacofonice, precum una de cimilituri și zicători, produse, ca la Anton Pann, pentru aspectul lor bufon: "Lată - peste lată, peste lată - îmbujorată, peste îmbujorată - crăcănată, peste crăcănată - măciulie, peste măciulie - limpezeală, peste limpezeală - gălbeneală și peste gălbeneală - huduleț". Scriitori ca Creangă presupun o civilizație de vârstă asiatică
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
si al figurilor de stil 1. Lirica orală(populară) cu speciile: * Doina : de dor, de jale, de voinicie, de cătănie, de înstăinare etc * Cântecul: haiducesc, de leagăn, ritual, de muncă, al obiceiurilor (colinde), al miresei, bocetul etc * Ghicitoarea, strigătura, proverbul, zicătoarea 2. Lirica scrisă(cultă) cu speciile: * Elegia * Oda * Pastelul * Idila * Cântecul * Meditația * Imnul * Satira * Pamfletul * Epigrama Poezii cu formă fixă: sonetul, rondelul, madrigalul, glosa, gazelul. II. Genul epic 1. Oral * în versuri: balada, legenda * în proză: legenda, basmul, snoav 2
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
și Caragiale, editează în 1894 „Vatra”, revistă care susține întoarcerea la tradiție. Doina, Noi vrem pământ!, In opressores, Pașa Hassan, Dragoste învrăjbită, Scara, Iarna pe uliță, Lupta vieții sunt tipărite aici, iar la rubrica „Vorba ăluia” C. explică originea unor zicători și expresii populare. În 1895 se căsătorește cu Elena Sfetea și i se naște unicul fiu, Alexandru. În 1896, publică al doilea volum de versuri, Fire de tort, traducerea Eneidei lui Vergiliu (pentru care primește Premiul „Năsturel-Herescu” al Academiei) și
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
48). Traian Herseni (1962, 1963, 1966, 1980) s-a aplecat pios asupra „culturii psihologice românești” - termen pe care l-a creat pentru a exprima ansamblul reflecțiilor despre stările sufletești ale oamenilor și grupurilor umane, așa cum sunt ele încifrate în proverbele, zicătorile și în întreg folclorul românesc. A sondat adânc în scrierile cronicarilor Miron Costin (1633-1691) și Ion Neculce (1672-1745), dar s-a oprit mai ales asupra celei mai vechi scrieri în limba română din Moldova, Letopisețul Țării Moldovei al lui Grigore
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
de poezie și proză, „constituind o adevărată istorie a literaturii și culturii naționale pe baza textelor însoțite de note lămuritoare și documentare”, o revistă a principalelor evenimente din ultimii ani „alcătuind o mică istorie contemporană a României”, o colecție de zicători și proverbe, un repertoriu de adrese și informații privind „îndeletnicirile ideale și practice, nevoile și nădejdile pribegilor români de pretutindeni”. Chiar dacă structurarea materiei nu este întotdeauna delimitată strict în rubricile respective, iar ponderea textelor literare variază de la un număr la
ALMANAHUL PRIBEGILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285290_a_286619]
-
ars în praguri, dă trei ciocane în tacheți și curăță platinele până îl strigă nevasta să urce în casă, să bea ceva și s-o rupă iar cu bătaia!”(Academia Cațavencu, nr. 12, 26 martie 1 aprilie 2008) Sunt exemplificatoare zicătorile românești, chintesență a înțelepciunii populare, pentru starea lucrurilor. Cu toții am auzit că „dacă nu știi de ce îți bați nevasta, lasă că știe ea!”. Mentalitatea cu privire la violență se reflectă atât în opinia individului, membru al unei comunități, cât și a „specialistului
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
indivizii, familiile, întreaga comunitate face eforturi pentru a depăși trăirile emoționale specifice traumei; în condițiile rezilienței, aceste eforturi se fac în comun, ceea ce le sporește eficiența); culturale (sunt dezvoltate anumite practici culturale, norme, reguli, obiceiuri, tradiții, momente comemorative, proverbe și zicători, servicii religioase etc.). în The Resilient City” (Walisser, Mueller, McLean, 2004) sunt conturate câteva „lecții”învățate de comunitățile reziliente în urma unor dezastre. Le enumerăm mai jos: 1. Poveștile de reziliență ale oamenilor și comunităților sunt o necesitate politică: „Chiar și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
e. Compuneri cu propoziții de sprijin f. Compuneri pe baza observațiilor și impresiilor elevilor g. Compuneri după desene proprii h. Compuneri prin analogie i. Compuneri pe baza unui text literar cunoscut (povestire, descriere, caracterizare) j. Compuneri pe baza unor proverbe, zicători și ghicitori B. Compuneri libere C. Compuneri corespondență și cu destinație specială D. Compuneri gramaticale A. Compuneri pe baza unor materiale de sprijin Pentru ca fiecare elev să-și manifeste personalitatea în activitatea de elaborare a compunerii, este bine să se
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
Compuneri pe baza unor materiale de sprijin Pentru ca fiecare elev să-și manifeste personalitatea în activitatea de elaborare a compunerii, este bine să se insiste asupra folosirii în mai mare măsură a materialelor de sprijin: ilustrații, tablouri, diapozitive, texte, proverbe, zicători, ghicitori, obiecte, în sensul larg, pentru observare, cât și începutul, sfârșitul, cuvintele și propozițiile date. a. Compuneri pe baza unor ilustrații, tablouri și diapozitive Ilustrațiile și tablourile prezentate trebuie să îndeplinească o serie de condiții: * să fie realizate corespunzător din
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
în situația de a căuta acțiuni diferite care să conducă la același sfârșit. Partea finală a compunerii trebuie aleasă cu grijă, astfel încât să sugereze acțiuni cunoscute de elevi, din experiență proprie, din textele literare. “Sfârșitul” compunerii îmbracă diferite forme: proverb, zicătoare, un enunț de întindere mai mare sau mai mică. În primele activități de acest fel se urmărește orientarea elevilor în alegerea acțiunii și înlănțuirea logică a faptelor. Ei pot fi sprijiniți cu o serie de întrebări care sunt scrise din
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
de aceea se insistă cu precădere asupra semnalării unor caracteristici și legarea acestora de o serie de manifestări ale personajului. În primele încercări de caracterizări se folosesc lecturi în care însușirile personajelor sunt evidente. j. Compuneri pe baza unor proverbe, zicători, ghicitori În școala primară se pot elabora cu elevii compuneri care să pornească de la un proverb, zicătoare sau ghicitoare. Acestea sugerează doar tema compunerii și de aceea acest gen de activitate de creație este destul de greu pentru elevii claselor I
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
manifestări ale personajului. În primele încercări de caracterizări se folosesc lecturi în care însușirile personajelor sunt evidente. j. Compuneri pe baza unor proverbe, zicători, ghicitori În școala primară se pot elabora cu elevii compuneri care să pornească de la un proverb, zicătoare sau ghicitoare. Acestea sugerează doar tema compunerii și de aceea acest gen de activitate de creație este destul de greu pentru elevii claselor I - IV. Etapele de elaborare a compunerii pot fi: * alegerea proverbului dintr-un grup de proverbe; * discuții pentru
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
pot ilustra cel mai bine proverbul dat; * alegerea celor care sunt mai aproape de conținutul proverbului; * stabilirea locului proverbului: ca titlu, la începutul sau la sfârșitul compunerii; * redactarea, în scris, a compunerii; * autocontrolul; * controlul și aprecierea lucrărilor . Prin conținutul proverbelor și zicătorilor, al ghicitorilor, prin atitudinile pe care le iau elevii în compunerile ce le realizează față de anumite manifestări negative, aceste compuneri contribuie atât la dezvoltarea exprimării orale și scrise, a puterii de creație, cât și la educarea acestora. B. Compuneri libere
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]