369 matches
-
alege orice! Vânătorul lui Rembrandt, Degas sau Monet. Clar? ― Sînteți generoasă... ― Practică! Te vor ajuta doi oameni. ― Doi gentlemeni, bănuiesc! Cine sînt? ― O vei afla la timpul cuvenit. Să ne întoarcem la muzeu... ― Aveți cumva cheile? ― Ascultă! Nici bancurile, nici zicătorile dumitale de familie nu mi se par de spirit! Inginerul ridică din umeri. ― Simțul umorului e o floare rară. ― în schimb, prostia crește pe toate drumurile. Trage fermoarul, băiete! ― În regulă! Nu știu nimic despre Muzeul Chiusbaian, dar îmi pot
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
umeri și spuse aiurea: ― Moarte naturală! Bătrânul dădu din cap edificat. ― Orientalii au un proverb: Decât un filozof mort, mai bine un măgar viu. ― Adică? ― Se înșală! Se înșală lamentabil! ― Aha! înțelese sculptorul. Dar despre măgari bătrâni nu știi nici o zicătoare? ― Nu are rost să vă certați, interveni Melania Lupu. Avem atât de puțin timp la dispoziție. Grigore Popa scoase o mână de sub pled: ― Hai s-o luăm altfel! Presupunem că am găsit formula să ne... În fine, să ne descotorosim
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
le-mpreună. Te - apuc-o jale nebună, Jale lungă și întinsă, Ca și țara toată ninsă, Codri tremur ca o vargă Cât îi zarea ta de largă, Lupii peste culmi aleargă, Străbătând ninsorile Pâlcuri sboară ciorile, De mai zici cu [zicătoarea]: Albă-i lumea, neagră-i cioara. În temeiu de codri deși Nu e pârtie să ieși, Nu-i cărare, nici răzor, Nici urmă de vânător. Vicolind, troienele Au umplut poienele, S-au lăsat pe crengi uscate, Peste frunze scuturate, 93
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
mai mult pentru că așa a fost să fie. Cîteodată ea este atunci cînd nimeni nu mai credea că poate să fie. „La Dumnezeu și la români totul e posibil”, zice o vorbă culeasă de Zane printre miile de proverbe și zicători ale neamului. „Românii pot mai ales atunci cînd nu se mai poate”, explică Mircea Vulcănescu. De aceea, isprava este totdeauna surprinzătoare, ea îi ia pe toți prin surprindere, căci nu se așteptau ca X să facă așa ceva taman aici și
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
printre oi - dar un lup care se poate dovedi util și ca atare poate fi primit în sat. Cu o condiție : să nu uiți niciodată că lupul își schimbă părul, dar năravul ba ! Un repertoriu divers de rituri, reprezentări și zicători înconjoară acești meșteșugari - fierari, morari, cîrciumari etc. -, semnalînd riscul pe care îl reprezintă dincolo de aparențele benefice. De multe ori, ei sînt străini : fierarii sînt țigani, cîrciumarii sînt evrei... Să însemne deci că țăranii români sînt xenofobi de la mama lor, că
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
mai mult sau mai puțin ritualizate a ospitalității și ostilității decît al unei uri apriorice. Dar și în această privință, țăranii erau foarte reticenți chiar și între ei : „Cel cu masa să poftească/ Cel chemat să nu-ndrăznească !”, avertizează o zicătoare culeasă de Zane. Și tot în culegerea sa putem găsi și alte avertismente împotriva ospitalității nesăbuite : „Cînd ești chemat la masă, mai bine te duci cu burta plină” ; „Cheltuielile ospitalității te lasă cu buzunarul gol” etc. Existau, în consecință, nenumărate
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
cu copacii și plantele de aici. Am învățat că livada are suflet și trebuie să o îngrijim și să o protejăm. Mereu îmi voi aminti de întâmplările din livada bunicului, care mi au luminat copilăria cu frumusețea lor. Proverbe și zicători Mănâncă merele așa cum le găsești în livadă! Cade pară mălăiață în gura lui Nătăfleață! Pomul cât e mic se îndreaptă. Îndreaptă copacul cât e mic; învață copilul până n-a crescut mare. Copacul cu rădăcini adânci nu se teme de
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
cu intervenții aproape chirurgicale pe... sus..., mă înțelegeți, rotițe și gâturi unse... De fapt, ce să mai spunem, dragii mei! O mână spală pe alta și amândouă fața... de când lumea... Știa el foarte bine ce știa când includea în replici, zicători, proverbe, pentru că, după cum îmi spunea Valy, niciodată nu se afla în reparație Casa de Cultură și el, directorul, să nu profite de aceasta, adică să-l pună pe Valy să care material de construcție de-aici, ca să-și repare lui
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
stele din nopțile liniștite erau, probabil, cele care îl ajutau să continue să fie mereu la datorie după o lungă zi de căldură, plictiseală și disperare. „Tuaregii înfig stelele în suliță ca să-și lumineze drumul cu ele...“ Era o frumoasă zicătoare din deșert, dar cine o născocise cunoștea bine acele nopți și acele stele și știa ce înseamnă să le admiri ceasuri întregi de atât de aproape. Trei lucruri îl fascinaseră pe când era copil: focul, marea spărgându-și valurile în stâncile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
călcâie, a luat-o din loc și de atunci nu l-am mai văzut niciodată. Așa era pe atunci: dacă plecai departe, mureai pentru cei ce te știau - unii dintre ai tăi Încă mai spun chestia asta, așa, ca o zicătoare. Am luat-o pe potecile bine cunoscute, am urcat prin valea În care Îmi doborâsem primul urs, copil fiind Încă și, după ce soarele mai urcă pe cer de-o palmă, am ajuns sus, pe tăpșanul de deasupra peșterii iernii. I-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
Ceea ce duse însă surpriza la apogeu, a fost faptul că zona cu pricina se dovedi o cascadă de energii albe, pozitive. Radiesteziștii avansați descoperiră cu neastâmpăratele lor nuielușe de alun sumedenie de izvoare cristaline (probabil că de atunci datează și zicătoarea „frumos clipocește buna dimineață”). Finalmente, pentru Jean totul deveni limpede: ceea ce demarase el nu era o afacere, ci o misiune. Imediat după această Iluminare, au fost achiziționate două garsoniere alăturate. De acum încolo se putea vorbi, în plus, de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
amănunte, acesta fiind un element catalizator în alternarea lor pentru a crea efectul comic. De asemenea, operele sale abundă de notări onomatopeice, care, venite din partea unor personaje aparent serioase, stârnesc amuzament. În fragmentele dialogate sunt utilizate exclamații, interjecții, proverbe și zicători, rime, juxtapuneri și anacolute, ce conturează un stil impregnat cu mult umor și care își are un scop bine precis: cel de a pune într-o lumină favorabilă orice element marcant al textului, indiferent de menirea sa reală. Această manieră
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
fiindcă rațiunea literară cere ca eroii țărani să vorbească țărănește”. Aparenta oralitate a poveștilor se naște, în primul rând, din predominanța acestui vocabular țărănesc. O altă sursă a presupusei oralități a lui Creangă ar putea fi multitudinea de proverbe și zicători care apar la fiecare pagină. Autenticitatea vorbirii pe care o susține această încărcătură paremiologică nu trebuie confundată însă cu naturalețea. E greu de crezut că un țăran adevărat ar putea vorbi astfel, presărând în fiecare frază câte o vorbă de
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
frază câte o vorbă de duh. Introducerea la tot pasul a acestor „ziceri” cu sens aforistic este specifică nu țăranului, ci scriitorului Creangă care dă dovadă de un real rafinament erudit. Formula prin care sunt introduse în text proverbele și zicătorile („vorba ceea”), devenită ea însăși proverbială, stârnește râsul și întreține mereu vie atenția cititorului anunțând intențiile ironice ale autorului. De fapt, efectul de ansamblu pe care îl vizează Creangă prin „înțelepciunea” construită de zicerile tipice este umorul. Inepuizabila dorință de
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
esența romantică a structurii sale și considerabila capacitate de asimilarea limbii în pas cu progresul culturii”. În clasa a IV-a, îndeosebi sub îndrumarea învățătorului, la orele de compunere sau lectură pot fi consultate „dicționare ale înțelepciunii” cuprinzând maxime, proverbe, zicători, expresii și citate celebre. Ele conțin un „fond valoros al spiritualității românești, dovada observației și sensibilității poporului român”. În funcție de lecții, de nivelul de cunoștințe al elevilor, de tipul de activitate prestat, elevii au la îndemână o varietate de dicționare ce
Caleidoscop by Marlena Cristiana Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93492]
-
pe un lucru străin.) Două mâțe Într-un singur sac nu Încap. (Când, de exemplu, orgoliile sunt la fel de mari, colaborarea, coexistența devin imposibile, deoarece fiecare Își supraevaluează calitățile sau părerile.) Se vede c-a venit, de n-a mai venit. (Zicătoare culeasă din popor și consemnată de Ion Creangă. Iată cum explică filosoful C. Noica paradoxul din această zicătoare, care are, la prima vedere, aspect de glumă sau de Înțelepciune resemnată: „Ceea ce aștepți să vină - care poate fi fericirea ta de
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
mari, colaborarea, coexistența devin imposibile, deoarece fiecare Își supraevaluează calitățile sau părerile.) Se vede c-a venit, de n-a mai venit. (Zicătoare culeasă din popor și consemnată de Ion Creangă. Iată cum explică filosoful C. Noica paradoxul din această zicătoare, care are, la prima vedere, aspect de glumă sau de Înțelepciune resemnată: „Ceea ce aștepți să vină - care poate fi fericirea ta de om, sau bună dezlegare pentru tine și lumea ta, sau ce va mai fi fiind - nu poate avea
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
București, 1958. *** Dicționar de cuvinte, expresii, citate celebre, Editura științifică, București, 1969. *** Dicționar de proverbe german-român, Editura Albatros, București, 1978. *** Dicționar de proverbe român-francez, Editura Albatros, București, 1978. *** Dicționar de proverbe spaniol-portughez-român, Editura Albatros, București, 1980. *** Dicționar de proverbe și zicători românești, ed. a II-a, Litera Internațional, București-Chișinău, 2003. *** Din Înțelepciunea poporului. Proverbe, zicători, ghicitori, Editura de stat pentru imprimate și publicații, București, 1957. *** Înțelepciunea arabă În poezia și proza secolelor V-XIV, Editura Univers, București, 1988. *** Mai bine o
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
proverbe german-român, Editura Albatros, București, 1978. *** Dicționar de proverbe român-francez, Editura Albatros, București, 1978. *** Dicționar de proverbe spaniol-portughez-român, Editura Albatros, București, 1980. *** Dicționar de proverbe și zicători românești, ed. a II-a, Litera Internațional, București-Chișinău, 2003. *** Din Înțelepciunea poporului. Proverbe, zicători, ghicitori, Editura de stat pentru imprimate și publicații, București, 1957. *** Înțelepciunea arabă În poezia și proza secolelor V-XIV, Editura Univers, București, 1988. *** Mai bine o zi om, decât o mie de ani umbra lui (Proverbe și zicători chinezești), Editura
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
poporului. Proverbe, zicători, ghicitori, Editura de stat pentru imprimate și publicații, București, 1957. *** Înțelepciunea arabă În poezia și proza secolelor V-XIV, Editura Univers, București, 1988. *** Mai bine o zi om, decât o mie de ani umbra lui (Proverbe și zicători chinezești), Editura Univers, București, 1974. *** Maxime, sentințe și aforisme din Egiptul antic, Editura Albatros, București, 1975. *** Maxime și cugetări din folclorul și literatura rusă și sovietică, Editura Albatros, București, 1974. *** Munca reflectată În moravurile lumii, Editura Albatros, București, 1972. *** Panciatantra
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Institutul European, Iași, 1992. Bhose, Amita, Proverbe și cugetări bengaleze, Editura Albatros, București, 1975. Blaga, Lucian, Trilogia culturii, Editura pentru Literatură Universală, București, 1969. Blaga, Lucian, Zări și etape, Editura Minerva, București, 1990. Bratu, Ion, Înțelepciunea dâmbovițeană. Dicționar de proverbe, zicători, sfaturi Înțelepte, FB, Târgoviște, 1999. Candrea, Aurelian, Dicționar de proverbe și zicători, Editura Librăriei Leon Alcalay, București, 1912. Cioran, Emil, Cartea amăgirilor, Editura Humanitas, București, 1991. Cioran, Emil, Exerciții de admirație, Editura Humanitas, București, 1993. Cioran, Emil, Pe culmile disperării
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
București, 1975. Blaga, Lucian, Trilogia culturii, Editura pentru Literatură Universală, București, 1969. Blaga, Lucian, Zări și etape, Editura Minerva, București, 1990. Bratu, Ion, Înțelepciunea dâmbovițeană. Dicționar de proverbe, zicători, sfaturi Înțelepte, FB, Târgoviște, 1999. Candrea, Aurelian, Dicționar de proverbe și zicători, Editura Librăriei Leon Alcalay, București, 1912. Cioran, Emil, Cartea amăgirilor, Editura Humanitas, București, 1991. Cioran, Emil, Exerciții de admirație, Editura Humanitas, București, 1993. Cioran, Emil, Pe culmile disperării, Editura Humanitas, București, 1993. Cioran, Emil, Singurătate și destin, Editura Humanitas, București
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
si al figurilor de stil 1. Lirica orală(populară) cu speciile: * Doina : de dor, de jale, de voinicie, de cătănie, de înstăinare etc * Cântecul: haiducesc, de leagăn, ritual, de muncă, al obiceiurilor (colinde), al miresei, bocetul etc * Ghicitoarea, strigătura, proverbul, zicătoarea 2. Lirica scrisă(cultă) cu speciile: * Elegia * Oda * Pastelul * Idila * Cântecul * Meditația * Imnul * Satira * Pamfletul * Epigrama Poezii cu formă fixă: sonetul, rondelul, madrigalul, glosa, gazelul. II. Genul epic 1. Oral * în versuri: balada, legenda * în proză: legenda, basmul, snoav 2
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
simplu, care nu se ocupase toată viața lui decît de comerț. El nu citea decît ziarele, nu l-am văzut niciodată cu o carte în mînă. Cînd și cînd, într-un calendar vechi, scria scurte versuri în stil popular ori zicători și cimilituri, uneori cam licențioase. Cînd a căzut bolnav, în 1923, înspre iarnă, mama (Elena Vasiliu - n. m.) i-a dus să citească « Sonata Kreutzer» de Tolstoi! A citit ceva din roman și după o săptămînă i-a spus că
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
oamenilor/ darmite de cel al obiectelor/ de uz casnic/ (...)/ Dar noi trebuie să avem mare încredere/ în serviciile meteorologice/ în oficiile farmaceutice/ și în buletinele de identitate/ trebuie să transmitem/ Urmașilor mei Văcărești/ cotele apelor Dunării/ minunatele noastre proverbe și zicători/ și alte comori/ Lupul își schimbă părul/ fiindcă nu cunoaște adevărul/ Ceasurile latră/ în cușca de piatră/ Ziua bună/ e de două ori pe lună/ Cine se scoală de dimineață/ trece prin piață/ Prin Piața Unirii/ să se pupe mirii
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]