1,014 matches
-
filă ! Admiră cerul, de-i senin ori înnorat, Spre el drapelul țării mele-i înălțat. Urcă pe munți, coboară spre câmpii Și prinde-te în jocuri de copii. Mănâncă borșul românesc cu cimbru, Și calcă rar pe urme vechi de zimbru. Intră să vezi o veche mănăstire Și sufletul ți-l umple de iubire. Prietene, de vii în țara mea, Aș vrea să afli multe despre ea; Te voi primi cu pâine și cu sare, Venirea ta va fi o sărbătoare
INVITAȚIE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371773_a_373102]
-
e, firește, supraponderal. Amîndoi moldoveni, unul taciturn, cu gabaritul propriei opere, celălalt, suplu și molcom-verbios, au trăit prosper în toate timpurile. Bustul lui Sadoveanu e masiv-abundent, orice amănunt vestimentar capătă dimensiuni baladești. Lavaliera e o perche enormă de testicule de zimbru, pe care stă Ceahlăul capului. Mai are-acum cineva, ceva, ca-n '90, cu papionul lui Ion Rațiu? Nici minerii, cred. Ținuta" căreia nici cel mai misogin cîrcotaș nu i-ar putea găsi o minusculă hibă e cea, edenic-frustă, a frumoaselor
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
domeniu au fost solicitate date despre: > măsurile care să asigure că prezența sau prezența suspectă a unei boli este notificată obligatoriu și imediat autorității competente; > programele naționale de supraveghere; > sistemul de monitorizare și situația febrei clasice porcine, în special în ceea ce privește zimbrul sălbatic; > pregătirile pentru procedurile de notificare comunitare și sistemul ADNS; > stadiul pregătirii în ceea ce privește planurile de contingențe; > stabilirea laboratoarelor naționale de referință și proiectele pentru folosirea laboratoarelor în alte țări UE. UE considera că ar fi bine ca România să adere
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
de poet. El însuși se socotea, de altfel, un bard al națiunii. A colaborat (semnând, rar, și cu pseudonime ca Vlad Moraru, Ștefan Molna, V. Cotnariu) la publicații ca „Albina românească”, „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, „Dacia literară”, „Bucovina”, „Zimbrul”, „Steaua Dunării”, „Concordia”, „Ilustrațiunea”, „Revista română”, „Convorbiri literare” (începând din 1867), „Foaia Soțietății pentru literatura și cultura română în Bucovina”, „Literatorul” ș.a. Poezia populară îl impresionează, smulgându-i exclamația, luată de mulți în serios, că „românul e născut poet”. În
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
pentru suflet și trup) și „clipelor de-o viață”, ce răsfrâng eternitatea ca „veșnic tablou al contradicțiilor”. A mai publicat plachetele de poezii pentru copii Bună dimineața, ziuă! (1986), Garderoba veselă (1988) și culegerea de nuvele cu tematică istorică Zodia Zimbrului (1991). SCRIERI: Vamă pentru speranță, pref. Gh. Vodă, Chișinău, 1983; Dincolo de formule, Chișinău, 1984; Bună dimineața, ziuă!, Chișinău, 1986; Garderoba veselă, Chișinău, 1988; Zodia Zimbrului, Chișinău, 1991; Viitorul ca moștenire, Chișinău, 1992; Rondelurile călătorului, Chișinău, 1997. Repere bibliografice: Mihai Cimpoi
ANTON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285385_a_286714]
-
Bună dimineața, ziuă! (1986), Garderoba veselă (1988) și culegerea de nuvele cu tematică istorică Zodia Zimbrului (1991). SCRIERI: Vamă pentru speranță, pref. Gh. Vodă, Chișinău, 1983; Dincolo de formule, Chișinău, 1984; Bună dimineața, ziuă!, Chișinău, 1986; Garderoba veselă, Chișinău, 1988; Zodia Zimbrului, Chișinău, 1991; Viitorul ca moștenire, Chișinău, 1992; Rondelurile călătorului, Chișinău, 1997. Repere bibliografice: Mihai Cimpoi, Timpul real și cel probabil la debutanți: Ion Anton, „Vamă pentru speranță”, LA, 1983, 15 decembrie; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 235. M.C.
ANTON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285385_a_286714]
-
de ani de muncă silnică. Trece prin penitenciarele Jilava, Pitești, Aiud, unde îi cunoaște pe Petre Țuțea și pe Petre Pandrea; în „academia” subterană de la Jilava se nasc povestirile din Amintirile peregrinului apter, la Aiud concepe mental poemele dramatice Steaua Zimbrului și Meșterul Manole. Este eliberat în 1964, prin decret general de grațiere. În 1965 pleacă din țară, la Detroit, ca preot al Episcopiei Misionare Ortodoxe Române din America. La întoarcere, în 1976, este numit director al Institutului Biblic din București
ANANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
sub titlul Greul Pământului. O pentalogie a mitului românesc (Premiul Uniunii Scriitorilor), oferă o fascinantă experiență de întoarcere a mitului, înțeleasă ca retrăire-reinventare a acestuia. Cinci poeme dramatice, Miorița, Du-te vreme, vino vreme, Meșterul Manole, Greul Pământului și Steaua Zimbrului, delimitează simbolic o vatră a spiritualității românești, un spațiu al „genezelor”, alcătuind un sistem poetico-filosofic articulat, ale cărui axe de referință sunt folclorul și istoria. În articolul Mitologia românească, inclus în volumul Din spumele mării. A. subscrie la interpretarea pe
ANANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
răstălmăcite în traducerile anterioare. SCRIERI: Miorița, cu o Predoslovie de Tudor Arghezi, București, 1966; ed. pref. Liviu Petrescu, Cluj-Napoca, 1999; Meșterul Manole, București, 1968; Du-te vreme, vino vreme!, București, 1969; Păhărelul cu nectar, București, 1969; Geneze, București, 1971; Steaua Zimbrului, București, 1971; Poeme cu măști. Du-te vreme, vino vreme! Miorița. Steaua Zimbrului. Meșterul Manole, București, 1972; File de acatist, Detroit, 1976; Istorii agrippine, București, 1976; Străinii din Kipukua, București, 1979; Greul pământului. O pentalogie a mitului românesc, I-II
ANANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
1966; ed. pref. Liviu Petrescu, Cluj-Napoca, 1999; Meșterul Manole, București, 1968; Du-te vreme, vino vreme!, București, 1969; Păhărelul cu nectar, București, 1969; Geneze, București, 1971; Steaua Zimbrului, București, 1971; Poeme cu măști. Du-te vreme, vino vreme! Miorița. Steaua Zimbrului. Meșterul Manole, București, 1972; File de acatist, Detroit, 1976; Istorii agrippine, București, 1976; Străinii din Kipukua, București, 1979; Greul pământului. O pentalogie a mitului românesc, I-II, București, 1982; Rotonda plopilor aprinși, București, 1983; Anamneze, București, 1984; Amintirile peregrinului apter
ANANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
pământ, mirosuri fragede. Un aer de Maramureș adie uneori printre versurile, altminteri reci, artificiale. O neliniște înghețată, cu ceva tonuri de Ioan Alexandru și nostalgii expresionist-rurale: „Aș fi putut să rămân fiu nebun de arcași prin păduri / Între coarne de zimbru ca într-un mare amurg fumegând. / Aș fi putut să rămân fiul domnilor mei, voievozi / Între Iza și Mara, lângă tatăl și mama, frumoși și cărunți.” Privire liberă (1980) aduce un plus considerabil de insurgență; textul se abstractizează, meditează asupra
DOHOTARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286809_a_288138]
-
munci agricole: a îmblăti, a pologi, snop, căpiță, stog. Păstorit (animale): bivol, bivoliță, ogar, cocoș, gâscă, cireadă, izlaz, dobitoc (animal), stână. Animale sălbatice-moștenirea slavă este bogată: dihor, gușter, cristei, cârtiță, lăstun, lebădă, molie, nevăstuică, paing, rac, sobol, stârc, vrabie, veveriță, zimbru. Pescuitul: caras, crap, lin, morun, mreană, știucă, plătică, cegă, clean, lostriță, păstrăv, undiță, mreje, năvod, izvor, iaz, iezer, val, baltă, mlaștină, ostrov, dumbravă, lunc, prund. Pământul și vegetația: deal, grădină, livadă, movilă, peșteră, prăpastie, nisip, pajiște, poiană, tină, vârtop. Casa
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
limba slavonă (Letopisețul de la Bistrița, Letopisețul de la Putna și Cronica anonimă) este pe deplin confirmată de textele contemoporane și anume, cronicele angevine ungare și diplomele regelui Ludovic din 1349 și 1365. Se face numai deosebirea între elementul legendar, adică vânătoarea zimbrului, și faptul istoric, real, al "descălecării" Țării Moldovei de voievozi români din Maramureș, Dragoș și Bogdan, pe care nimeni nu-l contestă. Toți istoricii de seamă români sunt de acord în această privință. Astfel, N. Iorga, în Istoria Românilor, în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
au trecut papa Formos de la pravoslăvie la lătinie". După alte peripeții, în cele din urmă, Vladislav, craiul unguresc, îi cheamă pe toți la luptă împotriva tătarilor. Dintre urmașii lor, se ridică apoi Dragoș și însoțitorii săi, care pornesc pe urmele zimbrului, peste munți, pentru a descăleca țara Moldovei" (cf. și I. Bogdan, Cronici inedite și Cronici moldovenești). D. Onciul, în studiul Papa Formosus în tradiția noastră istorică (București, 1900), a analizat episodul "Craiului Laslău": "în fond, tradiția noastră, influențată de legendele
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
lui Dragoș au hotărât să se stabilească în acel loc. Cu permisiunea craiului Vladislav, însoțitorii lui Dragoș s-au mutat cu familiile lor dincolo de munți și l-au ales pe conducătorul lor voievod. Pe un alt plan, legenda urmăririi bourului (zimbrului) se integrează în tema "vânătorii rituale", cu o origine foarte îndepărtată, făcând parte din șirul miturilor referitoare la geneza unui neam, oraș sau stat. Anumite asemănări cu legenda strămoșilor eponimi ai hunilor și maghiarilor, Hunor și Magor, au dus la
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în străinătate studii de pedagogie este respinsă. Se căsătorește în 1859 cu profesorul G. Hrisoscoleu. A fost profesoară la Târgu Neamț și Vaslui. În anii premergători Unirii Principatelor a colaborat la cele mai însemnate gazete unioniste: „Tribuna”, „Reforma”, „Gazeta poporului”, „Zimbrul”, „Foiletonul Zimbrului”, „Românul”, „Dacia”, „Steaua Dunării”, precum și la „Gazeta de Moldavia” a lui Gh. Asachi. La treisprezece ani (1852), C. traduce romanul Palmira și Flaminia sau Secretul de M-me de Genlis și tot din limba franceză, drama Maria sau Mustrările
COCEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286309_a_287638]
-
studii de pedagogie este respinsă. Se căsătorește în 1859 cu profesorul G. Hrisoscoleu. A fost profesoară la Târgu Neamț și Vaslui. În anii premergători Unirii Principatelor a colaborat la cele mai însemnate gazete unioniste: „Tribuna”, „Reforma”, „Gazeta poporului”, „Zimbrul”, „Foiletonul Zimbrului”, „Românul”, „Dacia”, „Steaua Dunării”, precum și la „Gazeta de Moldavia” a lui Gh. Asachi. La treisprezece ani (1852), C. traduce romanul Palmira și Flaminia sau Secretul de M-me de Genlis și tot din limba franceză, drama Maria sau Mustrările de cuget
COCEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286309_a_287638]
-
membru corespondent al Academiei Române în 1886. Tot sub îngrijirea lui au apărut diverse culegeri de acte oficiale referitoare la politica externă a Principatelor Române. Avându-l pe C. redactor, au apărut și câteva ziare, printre cele mai bune ale timpului: „Zimbrul” (1850), „Foiletonul Zimbrului” (1855) și „Buciumul român” (1875). Jurnalist priceput, abil în a se strecura printre opreliștile puse de stăpânire, C. s-a priceput să atragă unii scriitori de valoare și să-și anime publicațiile prin câteva principii democratice. În
CODRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286316_a_287645]
-
Academiei Române în 1886. Tot sub îngrijirea lui au apărut diverse culegeri de acte oficiale referitoare la politica externă a Principatelor Române. Avându-l pe C. redactor, au apărut și câteva ziare, printre cele mai bune ale timpului: „Zimbrul” (1850), „Foiletonul Zimbrului” (1855) și „Buciumul român” (1875). Jurnalist priceput, abil în a se strecura printre opreliștile puse de stăpânire, C. s-a priceput să atragă unii scriitori de valoare și să-și anime publicațiile prin câteva principii democratice. În „Buciumul român” a
CODRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286316_a_287645]
-
ori în „România viitoare” și „Republica rumână”, reviste scoase la Paris de emigrația română. Are un rol însemnat în înființarea societății „Junimea română” și a revistei cu același nume, editată tot la Paris, în 1851. Mai publică la „Patria”, „Foiletonul Zimbrului”, în revistele unioniste „România literară” și „Steaua Dunării”, este redactor la „Concordia”, „România”, „Revista română”, „Revista contimporană”, „Revista literară și științifică”, va colabora la „Românul”, „Revista Carpaților”, „Trompeta Carpaților”, „Pressa”, dar și la „Convorbiri literare”. C. și-a adunat versurile
CREŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286484_a_287813]
-
autoexilului, detașându-se de contingent în creație și transfigurând poetic evaziunea. SCRIERI: Realismul literaturii fantastice, Craiova, 1975; Imaginația scriitorilor romantici, Craiova, 1978; Alexandru Macedonski și complexul modernității, Craiova, 1984; Tudor Arghezi, poet religios, București, 1999. Ediții: V. Voiculescu, Capul de zimbru, pref. edit., Craiova, 1988; Alexandru Macedonski, Cartea de aur, introd. edit., Craiova, 1995; Poezia simbolistă românească, pref. edit., Craiova, 2001. Repere bibliografice: Serafim Duicu, „Realismul literaturii fantastice”, VTRA, 1975, 9; Mihai Dinu, „Realismul literaturii fantastice”, CL, 1975, 10; Crăciun Bejan
BESTELIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285713_a_287042]
-
EBAL] Auziți, auziți, cum inima d-oțel A Daciei se zbate cu putere! În van mă-nvingeți, în zadar înfipt-ați Vulturul de aur în pământul negru Și sânt al Daciei vechi... Victoria voastră Din ce în ce mai mari puteri îmi dă! O, zimbru al Moldovei, capul crunt În noapte[a]-istoriei îl ridici cu fală Și-nfricoșat îl scuturi. Vie! Vie! Este serbare, domnii mei, serbare! Victoria dentîi după cădere, Ziua dentîi după adânca noapte. Azi oastea noastră a învins iazigii... Astăzi amicii
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
purtat de vânturi zbura pe valuri veșted. Atunci... în codrul vecinic [eu] cornu-mi las să sune, Sălbăteciuni mulțime încep să se adune, Din negrele ponoară prin valurile ierbii Cu coarne rămuroase venea în cârduri cerbii, Iar caii cei sălbateci și zimbrii zânei Dochii Întind spre apă gâtul, la cer înalță ochii... Ea asculta... deodată se repezi-n ietac... De dragă ce îmi este nu știu ce să mă fac. (sare * în brațele lui Roman) [ROMAN] (apart) N-am spus-o eu? Castelul? Vo
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
la cer înalță ochii... Ea asculta... deodată se repezi-n ietac... De dragă ce îmi este nu știu ce să mă fac. (sare * în brațele lui Roman) [ROMAN] (apart) N-am spus-o eu? Castelul? Vo moară cu guzani, Iar cerbii, caii *, zimbrii *, vro turmă de cârlani. Lacul? O [fi] vro bahnă ce mai n-a ai cunoaște, Din care toată noaptea îți cântă... mii de broaște. Și totuși ce castele, ce cîntece-ndrăznețe De inimă albastră... Ce foc! Of! tinerețe! [(lui Bogdan)] Ascultă
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de aur și împle noaptea clară Cu chipuri rătăcite din lumea solitară A codrilor... în cârduri veniți, genii șagalnici, Ce-acum împleți pământul cu sunetele jalnici, Acum ascunși în umbră sau tupilați sub foaie Pișcați picioarele-albe a fetelor bălaie. Și zimbrii zânei Dochii pe frunți cu stemă mare Și voi, cai albi ai mării cu coame de ninsoare... Învie codru! Duhuri cu suflet de miresme Zburați pin crenge negre ca străvezie iesme. Cu sunetul de pasuri s-aducă pasul numa, Pe
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]