499 matches
-
obiectează împotriva samavolniciei autorităților maghiare prin care i-a fost transformată în cenușă întreaga sa comoară sufletească, strînsă cu atâta sârg, efort și sacrificii. - «Excelență, ce purtare-i aceea, să-mi ieie mie jendarii dumneavoastră, patru cară de cărți, patrusprezece zloți de argint și să mă ducă ferecat în temnița Brașăului ?... De-ar arde ei toate cărțile românești din Ardeal, gândiți dumneavoastră c-om rămâne pe întuneric ? Ne dă ea drăguța Românie, câte vrem și câte om mai cere !» Ai ! cum
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
fi mobilizată organizațional în scopuri politice. Apoi, dolarul nu era ilegal în Polonia. Polonezii aflați la muncă în străinătate trimiteau regulat dolari acasă, ceea ce s-a tradus prin transformarea dolarului în mita uzuală a societății poloneze și devalorizarea drastică a zlotului. Leul nu a cunoscut o astfel de evoluție deoarece valuta era interzisă în RSR și deci inutilizabilă. Articolele prin intermediul cărora cetățenii români cumpărau și vindeau favoruri erau "țigări[le], whiskey[-ul]" și "casetofoanele" (Sampson: 1983, 139-141). Nu în ultimul rând
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
lira egipteană EGP 6.899 1 euro EUR 27.881 1 lira sterlină GBP 45.776 1 forint maghiar HUF 113 100 yeni japonezi JPY 24.055 1 leu moldovenesc MDL 2.415 1 coroana norvegiană NOK 3.499 1 zlot polonez PLN 7.976 1 coroana suedeză SEK 2.982 1.000 lire turcești TRL 22 1 dolar S.U.A. USD 31.597 1 gram aur (preț în lei) XAO 282.004 1 DST XDR 39.637 1 siling austriac ATS
PRECIZ��RI din 28 decembrie 2001 privind unele măsuri referitoare la încheierea exerciţiului financiar pe anul 2001 la persoanele juridice care, potrivit prevederilor Legii contabilităţii nr. 82/1991 , republicată, modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului nr. 61/2001 , au obligaţia să întocmească situaţii financiare anuale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139481_a_140810]
-
motivele locale o vor cere. 3. Trecerea frontierei, cu drumul de fier, se va putea face la orice oră, în conformitate cu orarul trenurilor. Articolul 10 Taxele percepute pentru permisele de trecere nu vor putea depăși: a) 10 lei sau 0,50 zloți pentru un permis valabil pentru o singură trecere; ... b) 60 lei sau 3 zloți pentru un permis de trecere permanent; ... c) 40 lei sau 2 zloți pentru un permis eliberat pentru motive economice; ... Suma taxelor poate fi modificată, de comun
CONVENŢIE din 7 decembrie 1929 între REGATUL ROMÂNIEI şi REPUBLICA POLONIA PRIVITOARE LA ÎNLESNIREA TRAFICULUI DE FRONTIERA LOCAL ROMÂNO-POLON. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136716_a_138045]
-
putea face la orice oră, în conformitate cu orarul trenurilor. Articolul 10 Taxele percepute pentru permisele de trecere nu vor putea depăși: a) 10 lei sau 0,50 zloți pentru un permis valabil pentru o singură trecere; ... b) 60 lei sau 3 zloți pentru un permis de trecere permanent; ... c) 40 lei sau 2 zloți pentru un permis eliberat pentru motive economice; ... Suma taxelor poate fi modificată, de comun acord, de către Guvernele celor două Părți Contractante. Nici o altă taxa nu va putea fi
CONVENŢIE din 7 decembrie 1929 între REGATUL ROMÂNIEI şi REPUBLICA POLONIA PRIVITOARE LA ÎNLESNIREA TRAFICULUI DE FRONTIERA LOCAL ROMÂNO-POLON. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136716_a_138045]
-
pentru permisele de trecere nu vor putea depăși: a) 10 lei sau 0,50 zloți pentru un permis valabil pentru o singură trecere; ... b) 60 lei sau 3 zloți pentru un permis de trecere permanent; ... c) 40 lei sau 2 zloți pentru un permis eliberat pentru motive economice; ... Suma taxelor poate fi modificată, de comun acord, de către Guvernele celor două Părți Contractante. Nici o altă taxa nu va putea fi percepută pentru aceste permise. Articolul 11 Pompierii în formație constituită pot, pentru
CONVENŢIE din 7 decembrie 1929 între REGATUL ROMÂNIEI şi REPUBLICA POLONIA PRIVITOARE LA ÎNLESNIREA TRAFICULUI DE FRONTIERA LOCAL ROMÂNO-POLON. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136716_a_138045]
-
cheltuielilor de sejur în suma de minimum 700 lei. 2. Cetățenii Republicii Socialiste România care călătoresc în interes particular pe teritoriul Republicii Populare Polone vor posedă mijloacele financiare necesare pentru acoperirea cheltuielilor de sejur în suma de minimum 1.300 zloți. 3. Minorii în vîrstă de pînă la 14 ani, care călătoresc sub supravegherea persoanelor majore și care sînt înscriși în actele de călătorie ale acestora, trebuie sa posede minimum 50% din mijloacele financiare prevăzute la punctele 1 și 2. 4
CONVENŢIE din 28 iunie 1971 între Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Populare Polone privind desfiinţarea vizelor pentru călătoriile în interes de serviciu şi particular. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135246_a_136575]
-
valută ale personalului român trimis în misiune permanentă în Polonia și Republică Socialistă Vietnam se stabilesc pentru funcția de portar, luată ca bază de calcul, astfel: - 192 dolari S.U.A. pentru misiunea diplomatică română din Polonia; plata se va face în zloți, la cursul zilei; - 197 dolari S.U.A. pentru misiunea diplomatică română din Republică Socialistă Vietnam, plata urmînd a se face în proporție de 40% în dolari S.U.A. și 60% în dongi, la cursul zilei. Articolul 2 Salariile tarifare în valută corespunzătoare
HOTĂRÎRE nr. 386 din 9 aprilie 1990 privind stabilirea salariilor tarifare în valută ale personalului român trimis în misiune permanenta în Polonia şi Republica Socialistă Vietnam. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107086_a_108415]
-
Ștefan cel Mare cumpără de la oamenii noștri săraci din târgul Hârlăului anume Carlac al lui Laslo și Tot Iștfan și Stașco și Sebiștian și Fasechiș și Imbriv 9 fălci și 4 pași de vie, în hotarul târgului, cu 544 de zloți tăt ărești. Incontestabil, Ștefan cel Mare deținea vii la Cotnari . Nicolae Iorga atestează și el în Istoria românilor prin călători, București 1981: ʺDe la Hârlău, coborând puțin mai la sud, e Cotnarul. Bandini află că vierii cei mai vechi veniseră
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Petre La rău canon pe-un biet creștin! Când cer să beau, zice: ,,Cumetre, Noi n-avem cimpoieri și vin. Și totuși domn fusesem darnic Și bun de inimă cu toți. De câte ori l-al meu păharnic Umplut-am cupa numai zloți! Că ce sunt recile mademuri, Ce aur, pietre și sidef Pe lângă vinul copt de vremuri, Pe lâng-un haz, pe lâng-un chef. împresurat-am eu și Beciul Cu oaste bună și strânsuri; Soroca, Vrancea și Tigheciul Trimis-au mii viteze guri
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
automat ne erau prieteni pentru că-și aduceau aminte de salvarea tezaurului lor și de sprijinul din timpul războiului pentru refugiații polonezi. Eram ,,priateli” dar nu prea cumpărau de la noi (de la mine, miere cu care m-am întors acasă, fără vreun zlot în pungă). Sub semnul crucii arătat de Papa Ioan Paul al II-lea, ca și din alte ocazii, am priceput cât de apropiate sunt religiile catolică și ortodoxă și nici acum nu înțeleg marea schismă și nici de ce nu are
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
ale țării și cu atribuțiuni judecătorești. Funcționar în administrația comunelor rurale care chema oamenii la adunări și anunța știrile oficiale. Zapis - dovadă scrisă, document, înscris. Zdelcă - contract, act de vânzare, prin extensie orice chitanță sau act oficial. Zet, zăt - ginere. Zlot - unitate monetară din Polonia. Monedă veche de aur de valoarea unui galben. Zolire - spălarea rufelor prin frecare și apoi clătirea lor cu apă. Tipărirea acestei lucrări s-a făcut cu contribuția financiară a domnului dr. inginer agronom GHEORGHE ANTOCHI, deputat
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
martie 1487. Ștefan Vodă confirmă lui Toader Tansea o “bucată de pământ ce era a șasea parte din hotarul Petreștilor: de jos de pârăul Cornilor și din jos de casa lui Lazăr, cumpărate de la Toader, fiul lui Bălăș cu 60 zloți țărănești, ca să-și facă sat „pe ea”(Documentele lui Ștefan cel Mare, vol I, pag 296 de I. Bogdan). Din negura vremurilor se desprind faptele scrise mai jos, cele știute meritând a fi cunoscute, iar cele neștiute meritând a fi
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
martie 1487. Ștefan Vodă confirmă lui Toader Tansea o “bucată de pământ ce era a șasea parte din hotarul Petreștilor: de jos de pârăul Cornilor și din jos de casa lui Lazăr, cumpărate de la Toader, fiul lui Bălăș cu 60 zloți țărănești, ca să-și facă sat „pe ea”(Documentele lui Ștefan cel Mare, vol I, pag 296 de I. Bogdan). Din negura vremurilor se desprind faptele scrise mai jos, cele știute meritând a fi cunoscute, iar cele neștiute meritând a fi
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
cu vocea lui armonioasă, a cântat Santa Maria de Fauré cât și Unde ești?, versuri de Șerbănescu, muzica de Cavadia, cât și Epistola de Grigore Ventura. Apoi teatrul: După Kleftul de Abraham Dreyfus s-a jucat Un leu și un zlot, comedie localizată după Les 37 sous de Monsieur Montodoin. Piesele au fost jucate de amatori. Un leu și un zlot a fost jucată, în mijlocul râsetelor nebune, de către Grigore Paleologu, mai târziu înalt magistrat, d-na Ana Marian, mama talentatului nostru
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
cât și Epistola de Grigore Ventura. Apoi teatrul: După Kleftul de Abraham Dreyfus s-a jucat Un leu și un zlot, comedie localizată după Les 37 sous de Monsieur Montodoin. Piesele au fost jucate de amatori. Un leu și un zlot a fost jucată, în mijlocul râsetelor nebune, de către Grigore Paleologu, mai târziu înalt magistrat, d-na Ana Marian, mama talentatului nostru artist diletant Lică Marianu, A. de Lenș, Alexandru Brăiloiu, Constantin Grant, domnișoarele Burelly și, în sfârșit, d-nii Docan și Alexandru
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
vorbitori de limbă rusă. În cimitirul bisericii s-ar fi păstrat o piatră de mormânt din 1404 (sic). În anul 1490, Între ianuarie și Înainte de 9 martie, Ștefan cel Mare (1457-1504) Întărește lui Lazor Micșun , cumpărate cu o sută de zloți tătărești, de la Singur și sora sa Stana, nepoții lui Ivan Frenciuc . Pentru truda slujbei efectuate În timpul domnilor Ștefan cel Mare (1457-1504) și Bogdan cel Orb (1504-1517), spătarului Clanău și soției sale Dragna, li se confirmă la 2 martie 1508, În
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
confirmă la 2 martie 1508, În curtea domnească de la Huși, de către Bogdan cel Orb (1504-1517), stăpânirea peste satele Rusii, Buciumii și Bârgăoanii, de pe râul Bârlad, cumpărate de la frații Mihul și Ion, și de , nepoții stolnicului Radul Gârbovăț, cu 300 de zloți tătărăști, precum și <citation author="unknown">„un sat În gura Strajnicei, anume Radoslăvești, unde au fostu Radoslav, ce-au fost cumpărat acel sat luminatul și răpousat părintele domniea meale Ștefan vodă, dela Singura și dela sora ei, Stanca, feciorii Anușcăi, nepoții
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Simion din Mogoșăști și Vasile Poiană de Frenciuci sunt martori la tranzacția din 26 septembrie 1642 prin care Vărvara, fiica lui Văscană din Sacaluș, ținutul Vaslui, soția Pelei din Grauri, și cu fiul său Dumitrașco, vând a lor , cu cinci zloți . Simion din Frenciuci apare ca martor În zapisul de vânzare din 15 octombrie 1642, prin care Gligore Țapul și frații săi vând părțile lor din Drăgușeni. La 4 octombrie 1643 Andronic din Frenciugi și Vasile, feciorul Rusoi, vând lui Andoca
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
patima pentru gotic. 23 iunie, vineri VASILE GÂRNEȚ: Ne trezim la 9 dimineața. Micul dejun la restaurantul hotelului - foarte gustos. Schimbăm bani peste drum (de fapt, e o mică piațetă în reconstrucție), în sediul unei bănci. 1 dolar = 4,32 zloți. Pornim pe jos, sub umbrele, spre castel. Atmosfera încărcată de astă-noapte a erupt, iată, într-o ploaie măruntă, sâcâitoare. Castelul e situat pe malul drept al râului Nogat, iar peisajul deschis din împrejurimi îi pune și mai mult în valoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
de amănunțită, pentru că e făcută spre uzul unor turiști din Indochina, reușesc să prind câteva crâmpeie. Acum, întreaga clădire e „populată postmodern”: muzee, săli de concert și de cinema, teatre, centre de agrement, cluburi de noapte și cazinouri. Plătesc 10 zloți și urc cu un lift rapid la platforma de la etajul 30, de unde se deschide, așa cum scrie în prospectul pe care îl primesc odată cu tichetul, „cea mai frumoasă perspectivă asupra Varșoviei”. Pe platformă îl întâlnesc pe italianul Nicola Lecca, el este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
spun cuvinte vesele, nimene nu-i cumpără nimic. E adevărat că fata nu-i tocmai frumușică. Cunoscuții ei sunt destul de galanți și foarte economi. Ori marfa ei e pentru călători ce trec. Przemysl dejun în vagon restaurant 300 lei în zloți polonezi, 28 lei zlotul. La Przemysl a ajuns cu oștile sale Ștefan Vodă ș-a luat de-aici mazuri și rusnaci pe care i-a dus în Moldova. De ce n-ași nota lucrurile frumoase? Un drum pe subt mesteceni vechi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
nu-i cumpără nimic. E adevărat că fata nu-i tocmai frumușică. Cunoscuții ei sunt destul de galanți și foarte economi. Ori marfa ei e pentru călători ce trec. Przemysl dejun în vagon restaurant 300 lei în zloți polonezi, 28 lei zlotul. La Przemysl a ajuns cu oștile sale Ștefan Vodă ș-a luat de-aici mazuri și rusnaci pe care i-a dus în Moldova. De ce n-ași nota lucrurile frumoase? Un drum pe subt mesteceni vechi. Nu poți însă să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
sans laisser de trace, comme des mots vides. ...ils boivent jusqu'à la fièvre blanche, jusqu'au delirium tremens. (Ossendowsky) piastru turc = curuș După pravila lui Vasile Lupu, 12 aspri valorau 2 potronici iar doi potronici = 1 florin de argint. zlot tătărăsc vechiu veac 16 = galbăn genovez monedă aur o dare în veac 16 se chema zloți de unde zlotași. uchi = florin unguresc ugri zloti. ughi se confunda cu galbenu ungari d'oro galbeni ungurești, la 1658 un ughiu valora 1 leu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
au delirium tremens. (Ossendowsky) piastru turc = curuș După pravila lui Vasile Lupu, 12 aspri valorau 2 potronici iar doi potronici = 1 florin de argint. zlot tătărăsc vechiu veac 16 = galbăn genovez monedă aur o dare în veac 16 se chema zloți de unde zlotași. uchi = florin unguresc ugri zloti. ughi se confunda cu galbenu ungari d'oro galbeni ungurești, la 1658 un ughiu valora 1 leu 73 bani. galben în 1616, 1 galben = 1 taler 8 potronici taler = 12 potronici 1690 galbenul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]