838 matches
-
să-l poată aduce într-adevăr pe Takenaka Hanbei din Muntele Kurihara. Cu toată elocvența lui. Nu, chiar dacă treaba ieșea prost și Hanbei se hotăra să-și părăsească refugiul de la munte, era posibil să aleagă clanul Saito, nu Oda. Se zvonea pe-atunci că Hanbei, retrăgându-se la Muntele Kurihara, ducea o viață liniștită, rustică, desăvârșindu-se ca eremit, departe de lume. Dar dacă într-o zi foștii săi stăpâni, cei din clanul Saito, erau în pericol de a fi distruși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
Înseamnă că nu prind nici un moment de somn. Vântul rece al iernii șuiera printre ramurile copacilor, iar oamenii băteau din palme. În timp ce-și mâncau cina de orez uscat, priveau conflagrațiile nocturne. Acele focuri erau plănuite de Hideyoshi, se zvonea, și aprinse de servitori ai vechiului clan Hachisuka. Noaptea, călugării erau răvășiți de incendii, iar în timpul zilei erau epuizați de pregătirile de apărare. De asemenea, alimentele și combustibilul li se terminau și nu se mai puteau proteja contra frigului. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
incite pe călugării-războinici din Kumano și Saiga să se revolte, promițându-le în schimb favoruri grandioase, dacă-l doborau pe Nobunaga. Folosinduse de numele și demnitatea rangului să, nu reuși decât să atragă asupra lui disprețul și râsetele oamenilor. Se zvonea că nu stătuse mult timp în Kii ci, curând, trecuse în Bizen, devenind întreținut al clanului Ukita. Și, cu aceasta, începu o nouă eră. Se putea spune că distrugerea shogunatului era o neașteptată spărtură în norii groși care acopereau cerul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
templu, lăsâdu-i pe Nobutada și Nagato unde se aflau. Din camera pajilor se auzea glasul lui Bomaru. Fratele său mai mare, Ranmaru, părea să-l certe pentru cine știe ce greșeală. Între timp, toți copiii lui Mori Yoshinari deveniseră adulți. Recent, se zvonise că Ranmaru sprea să primească Sakamoto - în prezent, castel al clanului Akechi - care fusese domeniul tatălui său. Vestea circula peste tot, până și Nobunaga fiind scandalizat de o asemenea idee. Astfel, pentru a pune capăt bârfelor neîntemeiate, își regândi acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
închiriase. Încartiruindu-și oamenii și caii la templu, el personal ocupa parterul casei. Familiei îi fusese ușor să-i creeze condiții, dar pe Hideyoshi îl însoțeau vreo șapte-opt sute de vasali. De fapt, nu erau prea mulți oameni, așa cum se zvonea despre clanul Shibata, care-și cazase aproximativ zece mii de soldați în Kiyosu. De îndată ce reveni acasă, Hideyoshi se plânse că înăuntru era fum. Ordonând să se deschidă ferestrele, aproape că-și aruncă pe jos robele ceremoniale, cu blazonul de paulownia. Apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
Concluzia era următoarea: autoritatea lui Katsuie depinsese de Nobunaga. Nobunaga fiind mort, Katsuie nu mai era decât un general printre mulți alții. — Nu doresc deloc să mă lupt cu Hideyoshi, dar mă tem că s-ar putea să se fi zvonit altfel, spuse Katsuie, râzând. Pe măsură ce se maturizează, omul dobândește priceperea unui mod de a râde care-i ascunde adevăratele sentimente. — Pare ciudat, continuă el, să trimit un mesager la Hideyoshi când nu suntem în război, dar am primit mai multe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
era complet neașteptată. Tocmai când văzuseră flăcările de pe Muntele Oiwa, auziseră strigăte de război care răsunau ca niște valuri tsunami. Apoi, niște războinici ai armatei lui Sakima, probabil o grupă de recunoaștere, galopaseră cu caii prin sat, dinspre Yogo. Se zvonea că forțele lui Nakagaba Sebei apărau fortăreața, dar erau doborâte până la ultimul om. Întrebați dacă știau ceva despre oamenii lui Kuwayama din regiunea Shizugatake, țăranii răspunseră că, în urmă cu numai câteva momente, Seniorul Kuwayama Shigeharu își condusese toate forțele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
Hideyoshi află că ginerele lui Shonyu, Nagayoshi, dorind să realizeze o mare ispravă militară a sa proprie, plănuise să execute un atac surpriză asupra fortificațiilor clanului Tokugawa de pe Muntele Komaki. Armata lui fusese interceptată de inamic lângă Haguro și se zvonea că pierise alături de numeroși soldați. — L-am pierdut pe acest om din cauza spiritului său combativ. O asemenea nesocotință e de neiertat. Amara lamentație a lui Hideyoshi i se adresa lui însuși. Tocmai când Hideyoshi era gata să părăsească Osaka, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
toată noaptea, urmat de numai câțiva însoțitori? Încă nu se servise micul dejun, dar Ieyasu ieși din dormitor, se așeză în camera de audiențe și întrebă: — Ce s-a întâmplat, Tadatsugu? — Seniorul Nobuo s-a întâlnit ieri cu Hideyoshi. Se zvonește că au făcut pace fără să vă consulte, stăpâne. Tadatsugu putu vedea emoția reprimată de pe chipul lui Ieyasu și, pe neașteptate, aceasta îi făcu propriile buzesă tremure. Abia își mai putea stăpâni sentimentele. Îi venea să strige că Nobuo era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
1980. O întâlnire la Praga în 1992 între Mafia rusească și cea italiană a culminat, se pare, cu o înțelegere de a împărți posesia unei bănci comerciale din Yekaterinburg în Urali. Din surse mai mult sau mai puțin sigure se zvonea că columbienii, rușii și italienii au întreținut periodic întrevederi la nivel înalt, inclusiv una pe un iaht în afara orașului Monte Carlo în iulie 1993, la care traficanții de droguri columbieni, membri ai Triadei chineze, ,,familia" americană Cosa Nostra și criminali
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Administrative/932_a_2440]
-
cea mai bună mâncare de acasă - nu delicatesuri, dar ce era mai necesar, pâine ș.a.m.d. Și la Atachi cine vă aștepta și ce-ați făcut acolo? La Atachi am stat vreo 10-12 zile. Din ce cauză? Pentru că se zvonea că funcționarii de stat nu trebuie evacuați. Acolo au fost mai mulți funcționari de stat. Și atunci am grămădit bani și l-am trimis pe unu’ la București, cu lista funcționarilor de stat care trebuiau să fie acasă. Am stat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
din Împrejurimi au fost aduși; erau mulți care aveau magazine, erau la fabricile alea de cherestea... - toți ăștia au fost aduși. O parte din ei chiar au fost trimiși În lagărul din Târgu-Jiu. Bărbații. Toamna, la sfârșitul lui septembrie, se zvonea că n-o să rămânem peste iarnă În Câmpulung. Și, Într-adevăr, Într-o joi, pe 13 octombrie - poate era 11, 12, dar cam asta este data, era Începutul lui octombrie -, ne pregăteam de niște sărbători, sărbători care anunță sfârșitul recoltei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
era frică că asta nu poți, acolo să nu te duci, acolo să nu te vadă, nu știai cum să te ascunzi mai bine... Dar existau zvonuri că avea să se Întâmple ceva cu evreii mai târziu? La Siret se zvonea că, fiind granița foarte aproape de ruși, orașul va fi evacuat... Și, Într-adevăr, orașul a fost evacuat - nu numai evreii, ci tot orașul, toată populația; numai că ceilalți s-au Întors după două-trei zile, iar evreii au fost trimiși mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
1943, copiii orfani au fost luați și repatriați În România, și atunci și evreii din Dorohoi au fost repatriați, și speranța noastră era că, totuși, va veni eliberarea și umblau zvonuri tot timpul, și de bine, și de rău. Se zvonea că vom fi salvați, dar până n-au venit rușii să ne elibereze nu s-a putut. Noi am fost eliberați la Începutul lui 1944, nu mai aveam nimic, nici ce să vindem, și tata a hotărât să ne Întoarcem
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
am trăit dedesubt. Special v-ați ascuns? Da, pentru că drumurile erau făcute În perioada turcilor tot pentru a se ascunde populația, și erau foarte greu accesibile... Noi am stat câteva zile În acele ascunzători de sub casă, pentru că la retragere, se zvonea că există o unitate Todt a armatei germane care omoară toată populația din locurile unde se retrage - și era adevărat, căci În unele localități din Ucraina a fost omorâtă toată lumea; și atunci populația evreiască, din dispoziția conducătorului de colonie... Nemții
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
de zile am rezistat, că tata a reușit să meargă ca paznic pe undeva. Nu voiau să-i dea nimic de lucru, fiind burjui, dar practic a fost un an foarte greu, mai ales că eram În așteptarea deportării - se zvonea că vom fi deportați, În momentul când am primit acel 39 În pasport. Dar pe 22 iunie, după o săptămână, a Început războiul... Altfel ați fi plecat și dumneavoastră În Siberia... Da, sigur, trebuia să fim În următorul eșalon... Și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
rămas acasă. Eva Deutsch: Nu numai femeile - toată lumea: și copiii, bătrânii, bărbați și femei, nu era nici o deosebire. Trebuia neaparat ca steaua să fie de 6 centimetri, din material galben și s-o purtăm pe partea stângă. Pe urmă se zvonea că ne vor duce la muncă la câmp, pentru un timp, și asta am știut. În final, În 1944, pe la sfârșitul lui aprilie s-a aflat că ne vor duce, pe toată familia, indiferent de vârstă, la munca câmpului, peste
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
un fel de praf, o materie moale, pe urmă le presam și ieșea ceva, nu știu ce era, ceva cu o mulțime de găuri. Se spunea că În aia se pune praf de pușcă - nu știu dacă era adevărat, dar așa se zvonea. Noi stăteam 12 ore În picioare și trebuia să facem aceste bucățele; și când aveam 180 de bucăți le puneam Într-o cutie de metal, după care cineva le prelua. Dar număra numai cutiile și noi le aruncam acolo. Sigur
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
eu, sincer vorbind, nu credeam. Dacă eram mai conștienți fugeam, cum am auzit că a fugit unul În Transilvania, În partea română. Nici aici nu era o viață ușoară, dar măcar lucrurile nu luaseră o asemenea amploare. Nu credeam. Se zvonea că vom fi deportați, că vom fi duși În pusta maghiară, cum ar fi la noi Bărăganul, să lucrăm, dar nu credeam. Ziceam că sunt numai niște vorbe. Adică totul s-a Întâmplat foarte repede, Într-o lună, o lună
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
lucrez la bucătărie, la curățat cartofi, spălat pe jos... Totuși aveam mâncare mai bună, eram la adăpost, iar munca era o modalitate de supraviețuire. Aici am stat până În ianuarie, când se punea problema evacuării lagărului. Deja se auzeau tunurile. Se zvonea că spre Cracovia rușii au spart frontul - eram aproape de Cracovia. Pe la sfârșitul lui ianuarie, 25-26 ianuarie, are loc al treilea transport, cu care ne evacuează din Auschwitz... Zăpadă mare... Și aici nu am mai rămas, din tot grupul meu, decât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
de oameni așa cum sunt eu, care am stat În lagărele de exterminare, nu prea ieșeam...; și cred că exista un anumit grup cu anumite funcții, care aveau acces la diverse informații: când au spart rușii frontul se auzeau tunurile, se zvonea că se apropie. Pentru noi acest lucru era motiv de bucurie, căci orice s-ar fi Întâmplat Însemna eliberare, indiferent de consecințe. - Existau lideri de opinie? - Nu, nu existau. Era foarte greu să formezi lideri de opinie. Totul era În
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
se dea de urma ei. Nimeni nu vroia să dezvăluie anchetatorilor detalii concludente cel puțin într-o primă fază a cercetărilor. Nici colegii de facultate, nici prietenii ei apropiați și nici părinții, care locuiau pe undeva printr-un sat . Se zvoni, și auzii și eu acest lucru, că poliția judiciară primea scrisori în care se spunea ba că fata se afla în orașul cutare, unde fusese văzută plimbîndu-se pe străzi cu un bărbat, ba că studenta fugise în străinătate (această scrisoare
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
teatru, unde se joacă o piesă polițistă, o spectatoare sare în sus, strigînd: - Unde este ucigașul? La care o voce din spatele ei îi dă replica: - In spatele dumitale, dacă nu te așezi imediat! Extrase din declarațiile șoferilor după accidente (se zvonește că ar fi chiar autentice): - Cealaltă mașină a intrat în mine fără să mă atenționeze asupra intențiilor ei. - M-am lovit cu un camion staționar venind din sens invers. - Am plecat de la marginea șoselei, m-am uitat la soacra mea
BANCUL ZILEI: Iliescu, Ponta şi hoţia () [Corola-journal/Journalistic/67192_a_68517]
-
În competiție cu sora să mai mare pentru statut social, Françoise Mărie voia de asemenea pentru copiii ei căsătorii bune. În 1710, cel mai mic nepot legitim al regelui Ludovic al XIV-lea, Ducele de Berry, era necăsătorit. S-a zvonit că se va căsători cu Louise Élisabeth de Bourbon, fiica lui Louise Françoise, Ducesa de Bourbon. Françoise Mărie a încercat să prevină căsătoria și a stabilit relații apropiate între ea și tron. La 6 iulie 1710 a asigurat căsătoria fiicei
Françoise-Marie de Bourbon () [Corola-website/Science/312846_a_314175]
-
din Spania. Feijóo a declarat că este prea devreme pentru a determina cauza accidentului. Un purtător de cuvânt al guvernului a afirmat că toate semnele arată că este vorba de o deraiere și nicidecum de un atac terorist, cum se zvonea inițial. Martorii oculari au spus că trenul se deplasa cu viteză mare înaintea accidentului. Rapoarte neoficiale arată că mecanicul de locomotivă rula trenul cu o viteză de 190 km/h și că limita de viteză în curbă era de 80
Catastrofa feroviară de la Santiago de Compostela () [Corola-website/Science/329813_a_331142]