635 matches
-
analizează practica descrierii din punctul de vedere al funcționării sale în construcția textului literar. Perspectiva intratextuală transformă acest studiu într-o analiză minuțioasă a mecanismului acestei operații discursive. Studiul dezvoltă însă și o perspectivă extratextuală asupra descrierii, de data aceasta pusă în relație cu destinatarul ei. Preocuparea constantă a autorului rămâne configurarea statutului celor doi actanți ai operației descrierii, descriptorul și descriptarul, fiecăruia alcătuindu-i-se (în final) un "portret robot". Descriptorul (autorul sau un personaj care își asumă privirea descriptivă) este un
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
istorică, formele secularizării în erele preindustrială, industrială și postindustrială, sensurile sociale ale secularizării sunt analizate detaliat de Jože Bajzek și Giancarlo Milanesi în lucrarea Sociologia della Religione. De asemenea, revista Fides et Libertas consacră un număr special secularizării. Aceasta este pusă în relație cu libertatea religioasă, legislația europeană și actualele politici referitoare la drepturile omului. Analiza trebuie însă să înceapă cu semantica termenului secularizare. așa cum arată Jean Baubérot, „termenul «secularizare» este polisemantic”. Etimologic, secularizarea provine din termenul latin saeculum. Inițial, acesta desemna „vecii
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
cele pacifiste (care îl refuză, consolându-se într-o eventuală lume viitoare).139 Există, mai apoi, două niveluri de mitologie: cele care îl pun pe om în relație cu natura (adoptate în principal de către populațiile cultivatoare) și cele care îl pun în relație cu societatea (cu rol esențial în cazul populațiilor nomade, cu funcția păstrării coeziunii grupului). Orice mitologie, însă, este creată de către un grup închis, referindu-se strict la el (ceilalți sunt alteritatea absolută) iar când intră în contact cu altele, se
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Cercle de Bakhtine, Paris, Seuil, 1981. 2. Locul lingvisticii textuale în analiza discursului Încă de la apariția lor, în anii 1950, analiza discursului și lingvistica textuală s-au dezvoltat autonom, fără a se raporta una la cealaltă. Totuși, astăzi le putem pune în relație. A. Ali Bouacha a pus problema abordării discursului ca "obiect empiric ce trimite la text": Pe de o parte, punem în relație un text în percepția lui imediată cu o activitate discursivă la care trimite sau la care îl trimitem
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
și lingvistica textuală s-au dezvoltat autonom, fără a se raporta una la cealaltă. Totuși, astăzi le putem pune în relație. A. Ali Bouacha a pus problema abordării discursului ca "obiect empiric ce trimite la text": Pe de o parte, punem în relație un text în percepția lui imediată cu o activitate discursivă la care trimite sau la care îl trimitem și, pe de altă parte, considerăm textul ca pe un ansamblu de date lingvistice brute care trebuie să fie tratate apoi ca
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de persoana a treia (el/ei și ea/ele) trebuie să fie (re)clasate în domeniul reluărilor, împreună cu demonstrativele, cu anumite nedefinite și cu unele grupuri nominale definite (nivelele N4 și N6 din schema 3), în timp ce primele două persoane trebuie puse în relație cu posesivele și cu modalizatorii, cu clasa deicticelor și cu ansamblul domeniului enunțiativ (nivelul N7 din schema 3). În legătură cu subordonatele relative, B. Combettes notează limpede că: Proprietățile lor morfo-sintactice se analizează într-o gramatică a frazei; în schimb, rolul lor
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
în raport cu un segment introdus mai înainte în memorie, dar procedează printr-o reclasificare a obiectului discursului. Putem vorbi de introducerea unui nou punct de vedere asupra obiectului. Astfel se întîmplă în T27, atît cu Emma, cît și cu Charles Bovary, puși în relație în paragraf: T27 E foarte drăguță, își spunea el; e foarte drăguță nevasta ASTA a doctorului! Dinți frumoși, ochi negri, picior cochet; și arată a pariziancă. De unde naiba a mai răsărit și ea? Unde a găsit-o rotofeiul ĂSTA? [...] Cred
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
distincția între cercetările ce par, în mod curios, să aibă drept unică finalitate tipologia și cele care "explicit sau implicit, nu consideră crearea unei tipologii un scop în sine, ci o văd mai degrabă ca pe o posibilitate de a pune în relație tipurile de texte cu " altceva ", acest altceva fiind, în acest caz, domeniul lingvisticii" (1990: 14). Acesta este și obiectivul prezentei lucrări: tipologia expusă aici nu capătă sens decât într-un cadru teoretic mai amplu, dezvoltat în primul capitol și care
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
operația de aspectualizare, diferitele aspecte ale obiectului (părți și/sau calități) sunt introduse în discurs. Prin punerea în relație, obiectul este, pe de o parte, situat din punct de vedere local și/sau temporal și, pe de altă parte, este pus în relație cu altele prin diverse procedee de asimilare care constau în prezența comparației și a metaforei. Prin operația facultativă de tematizare, orice element poate îndeplini rolul, la rândul lui, de punct de plecare pentru un nou procedeu de aspectualizare și/sau
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
și un predicat calificativ (Proprietate: "verde"). b) Cel de-al doilea segment este o propoziție descriptivă cu structură similară (două proprietăți sunt coordonate): a doua temă ("stâncii") și dublul predicat calificativ (Proprietate: "masive", "de neclintit"). Cunoștințele cititorului ne permit să punem în relație aceste două teme: cadrul și stânca apar drept constituienții unui loc în care ("cadrul") și pe care ("stânca") este posibil să practici escalada (contextul revistei și articolului din care este preluată reclama). În continuare se precizează: c) În cel de-
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
subiectul Jazz expune Petru Comarnescu (Elly Roman exemplifică), despre Ctitorii muzicii vorbește I.D. Petrescu; pentru Magia și originile muzicii Mircea Eliade apelează la tineri muzicieni, care, în premieră românească, transpun pe instrumente autohtone sau execută coral melos african, asiatic, oceanian, pus în relație cu mitologiile arhaice. Concomitent, Comarnescu organizase, începând din 19 octombrie, încă un ciclu, de opt simpozioane, „Tendințe 1933”, cu teme enunțate frecvent sub formă interogativă; s-a deschis cu Soluțiile crizei [economice]; au mai urmat: Autarhie?, Sensul vieții în literatura
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]
-
învățământ cu caracter elitist, cum ar fi de exemplu, „marile școli” franceze, Oxford sau Cambridge și public schools britanice, Universitatea din Tokio, academiile militare americane sau Institutul de Relații Internaționale de la Moscova (Putnam, 1976, p. 109). Această evoluție poate fi pusă în relație cu capacitățile de gestionare așteptate la ora actuală din partea elitelor conducătoare. Domeniile de intervenție ale statului se înmulțesc, iar materiile de studiu sunt mult mai complexe decât pe timpul „statului-polițienesc” cu competențe limitate. În cadrul acestei tendințe generale, putem distinge variante ce
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
și binele, viața și moartea, C. se bizuie în aceste exerciții de reflexivitate pe bunul-simț (Proze pentru anul inimii, 1934, Zaruri, 1936, Casă pe nisip, 1937, culegerea postumă În căutarea Atlantidei, 1989). În chestiuni de artă, de teorie literară, C. pune în relație, de câte ori are prilejul, valențele esteticului, etnicului și eticului. I se întâmplă și să cadă în inconsecvențe. „Hermetiștii”, de pildă, i se par depășiți și reci, însă el însuși nu evită ermetizarea, fiind de părere că poetul nu se cade să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286187_a_287516]
-
Deosebirea importantă față de modul nostru de a vedea lucrurile constă în aceea că cel de-al treilea principiu nu este conceput așa cum o cer spiritul și ideea, ca revenire la primul principiu, ca depășire a negării, prin care existența se pune în relație cu ea însăși și se reîntoarce în sine: pentru indieni, cel de-al treilea termen rămîne schimbare, anulare" [360]. Exemplificarea ar putea continua, însă considerăm că nu mai este necesară. În textul de mai sus, Hegel recunoaște în mod explicit
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
primește de la penitent, cât și de a exprima într-o manieră corespunzătoare ceea ce el cunoaște. El nu este în mod necesar „maestrul” care „știe toate”, sau care are soluții pentru toate problemele, ci este o persoană care știe să se pună în relație cu penitentul pentru ca acesta să simtă că, împreună cu preotul, merge către găsirea adevărului. Prin aceasta, penitentul este ajutat să continue drumul sfințeniei și să își formeze o conștiință dreaptă. Este esențial ca preotul-confesor să nu transmită penitentului propriile teorii și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Creangă. Gruber, cu o insuficientă pregătire științifică, începuse a se ocupa de studii psicho-fisice și umpluse capul cîtova tineri din Iași cu așa-numita audiție colorată, un fel de curiositate a hipersteziei nervoase fără multă importanță. Firește că Gruber se pusese în relație cu Lombroso, și reclama ce se făcea în jurul neînsemnatelor cercetări gruberiene, este o mică repercutare a marei reclame ce o fac în Europa Lombroso, Max Nordau și Brandes, trei evrei isteți, ale câror lucrări se compun din o pătrime studiu
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
esențiale. Textul, ascunzîndu-se adesea de ceea ce afișează paratextul, răspunde parțial, marchează și răstoarnă, la rîndul său, unele componente paratextuale, travestind propriile fapte sau le ridică la dimensiunea unui imaginar (1987, p. 99). Este foarte important ca elementul paratextual să fie pus în relație cu textul: aici, numele de autor, această marcă clar așezată pe copertă se contopește cu textul, devenind unul dintre cuvintele acestuia. Și totul pentru plăcerea cititorilor și a criticilor. Ni se pare necesar acum să facem trimitere la perspectivele lingvistice
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
ca prevenția și educația sanitară, medicina tulburărilor fizice sau selecția profesională. În al doilea rând, apar și se dezvoltă trei direcții de studiu privind ontogeneza și evoluția în cursul ciclului de viață a mecanismelor de apărare, care sunt evaluate și puse în relație cu alte strategii adaptative, mai ales cu mecanismele de coping și de degajare. În virtutea importanței lor, aceste direcții de cercetare fac obiectul unor capitole distincte în prima parte a lucrării de față. În al treilea rând, abordările utilizate în studierea
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
unei analize științifice”. Acest termen a apărut, încă din 1893, în titlul complet al „Comunicării preliminare”, în care Breuer și Freud vorbesc despre mecanismul psihic al fenomenelor isterice. Ulterior, pe măsură ce noțiunea de apărare capătă o formă, Breuer și Freud (1895) pun în relație, pe de o parte, diferitele procedee în care se angajează eul pentru a se elibera de incompatibilitatea cu o anumită reprezentare și, pe de altă parte, diferitele afecțiuni nevrotice. Termenul „mecanism”, asociat conversiei isterice, apare un an mai târziu, în
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
A. Freud, termenul „manevre defensive” este utilizat ca sinonim pentru „măsuri defensive”. Această observație atrage două remarce: - manevrele sau măsurile defensive constituie, potrivit lui Sandler, niște procese mai complicate decât mecanismele de apărare. Această precizare este demnă de reținut și trebuie pusă în relație cu diferitele aspecte ce vor fi prezentate în capitolul 6 al lucrării noastre. - un limbaj cu o pronunțată conotație militară este utilizat în acest domeniu în care cuvinte ca apărare, manevră, luptă, incursiune sau contraofensivă revin foarte des, limbaj ilustrat
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
cu anxietatea care creează îndoiala cu privire la posibilitatea de a recupera obiectul pierdut. Bazată pe studierea relațiilor dintre mecanismele de apărare - relații ce implică deopotrivă similitudini și opoziții -, lista lui Plutchik se situează într-un cadru teoretic nou: teoria psihoevoluționistă, care pune în relație apărările eului, stilurile de coping și tulburările de personalitate cu emoțiile de bază, privite ca procese psihobiologice complexe. Examinarea atentă a listelor prezentate în această secțiune a capitolului evidențiază faptul că numărul mecanismelor de apărare tinde să crească. Această constatare
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
unor interviuri clinice, acest autor constată că, dacă apărările ipohondrice, activismul, formațiunea reacțională, refuzul în fantezie și întoarcerea către propria persoană scad în perioada adolescenței târzii până la vârsta adultă, altruismul, sublimarea, reprimarea și anticiparea cresc. Alți autori au încercat să pună în relație apariția și utilizarea diverselor mecanisme de apărare cu stadiile descrise de mai multe cercetări de psihologia dezvoltării: stadiile dezvoltării eului, așa cum au fost ele determinate de Loevinger (1966), nivelurile de dezvoltare psihosocială descrise de Erikson (1950/1974) sau nivelurile de
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
de maturitare ce caracterizează apărările subiecților din cele trei grupuri și, pe de altă parte, datele rezultate din evaluările privind sănătatea mentală, maturitatea psihosocială și capacitatea de a munci și de a iubi a subiecților în chestiune. Mai precis, variabilele puse în relație cu maturitatea mecanismelor de apărare sunt: - sănătatea mentală așa cum este ea evaluată pe „Scala evaluării globale” (Endicott et al., 1976) și pe „Scala sănătății mentale” a lui Luborsky (1962); - maturitatea psihosocială evaluată în funcție de stadiile lui Erikson; - stabilitatea maritală la 47
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
aici precocitatea funcționării acestui proces, „expresie primară a unei legături afective cu o altă persoană”, începând cu încorporarea, și care joacă un rol în preistoria complexului lui Oedip. Doi ani mai târziu, în „Eul și sinele” (1923/1981), identificarea este pusă în relație cu renunțarea la obiectul sexual incestuos ce transformă eul prin „introiecția” acestui obiect. Astfel, identificarea și relația de obiect se află legate în mod complementar și nu se mai exclud reciproc, așa cum se întâmplă în melancolie. Este de asemenea de
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
o înțelepciune antică, permite recunoașterea faptului că pot renaște lucruri pe care le credeam moarte: multa renascentur quae iam cecidere (Horațiu). Și, prin urmare, nu este cazul să râdem, să ridiculizăm, să vituperăm, ci să înțelegem această (re)naștere care pune în relație umbra și lumina, binele și răul. Când acest bad boy pe nume Eminem cântă: "nu sunt aici pentru a salva lumea", obține adeziunea spontană a "fanilor" în transă, surescitați de un ritm muzical sacadat. Dar nu este el oare, în
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]