1,887 matches
-
e foarte bine, pentru că o face să fie mai atentă la structurile strânse (proza propriu-zisă e mult mai laxă). Cred că într-un viitor nu prea îndepărtat, autoarea va scrie și teatru. Pledează pentru asta firescul dialogului, abilitatea cu care pune în scenă anumite situații dramatice, capacitatea de a-și surprinde cititorul, valorificare superioară a fiecărui personaj (rolul fiecărui personaj e perfect decupat), o viziune plastică interesantă, uneori chiar inedită. Sunt convins că viitoarele scrieri ale Mihaelei Alexa vor însemna un important salt
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
dreptatea, la porunca zeului Apolo. Din această legendă se va inspira cel considerat întemeietorul tragediei grecești ca operă de artă, Eschil; trilogia Orestia (458Ă este cea mai cunoscută operă a sa și cuprinde piesele Agamemnon, Choeforele și Eumenidele 1. Choeforele pun în scenă uciderea Clitemnestrei de către Oreste, fiul ei. După uciderea lui Agamemnon, fiica acestuia, Electra, își trimite fratele departe, pentru a fi crescut într-un loc secret. După mulți ani, el revine în Argos, la ordinul lui Apolo, care îi cere să
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
pe zei, a căror viață, după asemănarea celei a oamenilor, este făcută din rivalități și disarmonii. Poetul caută mai mult realism în situații și în prezentarea personajelor: lui Aristofan îi face plăcere să-și bată joc de regii în zdrențe puși în scenă de Euripide. L-a acuzat că, aducând pe eroi la nivelul oamenilor obișnuiți, atribuindu le slăbiciuni omenești, ar fi lipsit tragedia de marea ei valoare educativă. Însă aici Euripide e mai aproape de poeții moderni, care l-au luat ca model
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
e mai aproape de poeții moderni, care l-au luat ca model; Racine a mărturisit că s-a format la școala marelui antic, iar Goethe l-a admirat în mod deosebit 1. Ca și la Eschil, problema esențială pe care o pune în scenă Sofocle este ceea ce constituie ideea de bază a religiei grecești, adică raporturile dintre om și destin. Eschil ne prezintă un om conștient de valoarea sa, de nedreptatea destinului care îl apasă și pe care eroul îl înfruntă cu mândrie, fără
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
pot să însemne o sfidare adresată unei anume idei de teatru, însă sînt fără îndoială și altceva, cu mult mai important: o provocare a teatrului însuși ca literatură. Teatrul de citit vor spune unii. Adevărul e că pentru a fi pus în scenă în chip semnificativ, textul lui Horia Gârbea are nevoie de o regie nouă, de un fel nou de a gîndi spectacolul teatral, cu alte cuvinte de un regizor post-modern care la noi, cel puțin deocamdată, nu știu să se fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
lucra cu fetele și femeile, iar învățătorul Dumitru Cojocaru conducea atelierele de împletituri, tinichigerie, un atelier de croitorie și o cantină. Ca recitatori cunoscuți erau Dumitru Bitter, dirigintele Poștei, și Ionel Caba. Pe scena căminului cultural din Lespezi s-au pus în scenă și piese de teatru. Cele mai importante concursuri și festivaluri cultural artistice intercomunale se desfășurau pe această scenă sau pe terenul sportiv în perioada de vară. După 1990, s-a construit o scenă în Obor (târg). În continuare se vor
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
contopită cu Lespezi, nu are local propriu pentru activități culturale, în acest scop folosindu-se sala de festivități a școlii tip „Spiru Haret”. În acest local, profesorul Petru Jugaru, directorul școlii, organiza serbări cu elevii și gospodarii din sat. A pus în scenă piese de teatru ca Un moldovean la București - locul I pe Moldova; Tache, Ianche și Cadâr; Păcală și Tândală la târg, în care actori erau tineri și familii căsătorite. Îi amintim pe Petru Paschevici, Pavel Gheorghică, Petru Tănase, Dinu Agănencei
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
mult timp. Pe scena Căminului cultural, în afară de hore, nunți, filme, ședințe și conferințe științifice, au avut loc spectacole muzicale și de teatru. Artiștii amatori din Tătăruși, care erau renumiți în zonă, au jucat piesa lui I.L. Caragiale, O noapte furtunoasă, pusă în scenă de profesorul Săndulescu. Artiștii amatori din Heci au jucat cunoscuta piesă a lui V. Alecsandri, Chirița în provincie, cu Olga Rodinciuc în rolul Chiriței, piesa bucurânduse de un mare succes. În alte roluri au mai jucat Petru Rodinciuc, Aurel Doboșeru
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
au jucat cunoscuta piesă a lui V. Alecsandri, Chirița în provincie, cu Olga Rodinciuc în rolul Chiriței, piesa bucurânduse de un mare succes. În alte roluri au mai jucat Petru Rodinciuc, Aurel Doboșeru, Aglaia Caia. Prin anii 1970 s-a pus în scenă piesa Năpasta, avându-i în rolurile principale pe profesorul Mihai Marian și pe profesoara Eugenia Ciopraga. Alături de aceste piese din repertoriul clasic s-au jucat multe alte piese scurte cu caracter educativ. Programele artistice erau presărate cu recitări care emoționau
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
cei care au făcut obiectul unei delațiuni. Cornel Porumboiu alege un context minor, un caz fără însemnătate dezvăluind mecanismul puterii și relația problematică, perversă pe care aceasta o are cu cuvintele. Cuvintele decid totul, intuiție fundamentală pe care regizorul o pune în scenă admirabil, și nu știu unde am mai vazut acest lucru prezentat cu atâta acuratețe, fără rest. Anticlimactic, aproape șters ca pondere a acțiunii, pseudopolicier-ul lui Porumboiu sondează resorturile intime ale limbajului, iar personajele sunt fără cusur în malignitatea, indiferența sau abnegația lor
Panoramic românesc – TIFF 2009 by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7208_a_8533]
-
De pildă, Revanșa și Saliera aparțin, prin atmosferă și protagoniști, aceleiași familii de proze scurte cu pretext detectivistic, dar cu rezolvare homeopatică. Tot așa cum șirul format din secvențele O poveste de Crăciun, Un scandal la București, Serendipity și Ultima poveste pune în scenă un foarte simpatic cuplu de cursă lungă dar de verosimilitate redusă. (Celor doi le revine sarcina de a purta singurele discuții cu adevărat analitice ale cărții. N-are, deci, nici o importanță că numai unul din interlocutori e om ca toți
Farmecul discret al filologiei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7218_a_8543]
-
visat și am gustat memoria uscată a șobolanilor / cuvîntul m-a ales pe mine / nu eu pe el / căci bronzul naște clopotul / nu argintulť)" (iar eu am tăcut am scris am gustat memoria șobolanilor). Uneori e mimată reflecția sau e pus în scenă un sarcasm aproape benevolent prin impregnarea sa cu umorile emoției intime: "secretul e să fii un soft de femeie hipnotică / o moară vizuală care înoată prin aer cu elitre de aur / în jurul căreia milioane de chipuri înfloresc flou gaussien / (Ťe
Între natură și artificiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7222_a_8547]
-
Speranța Rădulescu : un spectacol inclasabil, tensionat, fascinant. Realizat la Teatrul Național din Cluj după o idee coregrafică și un script de Mihai Măniuțiu și pus în scenă de opt artiști - doi dansatori (Vava Ștefănescu și Istvan Teglaș) și șase muzicieni-țărani din Maramureș (Ioan Pop, Anuța Pop, Voichița Tepei, Ioachim Făt, Grigore Chira, Gheorghe Pîrja), în spatele cărora stau regizorul (același Mihai Măniuțiu), coregraful (Vava Ștefănescu), un muzician (Ioan
O vară fierbinte pe Iza by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/8710_a_10035]
-
un exercițiu de fantezie și precizie a rostirii, a gîndului, a gestului actorului ce se simte în lumea lui Cehov ca peștele în apă, mici bijuterii ale actorilor Delia Seceleanu și Dragoș Huluba. Acum, Înmormîntarea de Peter Nadas, un spectacol pus în scenă de Lazslo Bocsardi și Bella și cavalerul fără nume de Oliver Emanuel, o montare a foarte tînărului regizor Vladimir Anton. Dacă nu mă înșel, acesta este debutul pe o scenă profesionistă, după încheierea studiilor de regie de la UNATC, în 2006
Dincolo de podețe by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8734_a_10059]
-
am reușit să citesc iute piesa și să înțeleg și mai tare felul în care regizorul, și traducătorul ei, Vladimir Anton, i-a înmulțit situațiile, tensiunile din jocul unu-la-unu, într-un decapaj cinematografic extrem de inspirat, de fluent, de dinamic. El pune în scenă cu o maturitate extraordinară un basm modern. De oriunde și de aiurea. Un basm complicat în scriitură, tratat impecabil, simplu, despovărat de narațiuni psihologice stufoase, concentrat pe subtilitatea jocului actoricesc. Și chiar mi se pare o performanță ce fac cei
Dincolo de podețe by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8734_a_10059]
-
dificultăți reale ori de câte ori începeam să-mi scriu cronica. Simțeam, în ceea ce-l privește, că e ceva care îmi scapă, ce nu se lasă prins în cuvinte ca doi nasturi într-o ață. În 1986 sau 1987, de exemplu, Tocilescu a pus în scenă la "Bulandra" cu o distribuție de excepție piesa lui Dan Tărchilă Io, Mircea Voievod, cu un accent apăsat, aș zice, pe ideea de autosacrificiu a domnitorului. Citez câteva rânduri din comentariul publicat după premieră: "În spațiul unui spectacol de tensiune
Lordul by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/8822_a_10147]
-
și a literaturii și să trecem spre cea a teatrului. La 4 decembrie, în sala cea nouă a Teatrului Național din Praga a avut loc spectacolul Block Bach, interpretat de artiștii de la Teatrul Odeon din București. Regizorul Alexandru Dabija a pus în scenă un captivant spectacol de dans modern, în care dansatorii Răzvan Mazilu, Monica Petrică și C.R.B.L. și actrița Coca Bloos întruchipează personaje pierdute în anonimatul unui uriaș cartier de blocuri, care încearcă - cel puțin EL și EA - să iasă din izolare
Prezențe românești în Slovacia și în Cehia by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/8875_a_10200]
-
culoare în peisajul social-uman. În al doilea rând, e din ce mai evident talentul de prozator cu care sunt scrise aceste evocări. Niculae Gheran e un umorist sarcastic, un moralist subtil, un observator perspicace al moravurilor literare și sociale. Își pune în scenă cu atenție personajele și când e vorba de lumea lui Rebreanu, și când aduce în prim plan întâmplări din perioada comunistă sau, uneori, postcomunistă. Memorialistul își creează atmosfera, personajele, conflictul și, desigur, poanta întâmplării. E mai narativ, mai sarcastic și
Istorie literară în schițe satirice by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8912_a_10237]
-
din reviste pe care le răsfoiam pe nerăsuflate pe la vreo bibliotecă "străină", unde aveam și n-aveam acces, unde ne era permis să intrăm și nu era exclus ca după asta să fim luați la ochii. În fine, știam ce pun în scenă, știam cum văd și cum simt teatrul, ce relație au cu actorii, cu lumea, cu propria lor filosofie și viață, cum citesc un text, mă gîndeam la ei imaginîndu-mi fel și fel de chipuri, de ipostaze ale lor. După '90
El condor passa by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9893_a_11218]
-
română și engleză -, volumul Un tramvai numit Popescu conține un DVD cu imagini din piesa de teatru jucată chiar în tramvaiul 26, împodobit ca de nuntă, și povestea piesei spusă de cel care a gândit proiectul și care l-a pus în scenă. Spectacolul imaginat natural de poemele lui Cristian Popescu prinde astfel viață, atmosfera iese din carte și se arată, goală, vie în morbiditatea ei, cât se poate de expresivă și de profundă. Lirismul se păstrează deasupra narativității poemelor și nu pălește
Un moment numit Popescu by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/8968_a_10293]
-
Marina Constantinescu Trebuie să ai mult curaj, cred, să te gîndești, fie și numai asta, că poți să pui în scenă opera, dificilă, a lui Puccini, "Gianni Schicchi" cu actori. La teatru, adică. Trebuie să fii un manager ca Tompa Gabor ca să accepți propunerea lui Silviu Purcărete. Și asta, în primul rînd, fiindcă ai spatele acoperit. Pentru că valoarea trupei, complexitatea disponibilităților
O mio babbino caro by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8991_a_10316]
-
ce ar fi nou din această colaborare. Lipsa, mai degrabă, a unui astfel de comportament, a unui concept artistic și managerial a ascuns boala adevărată. Și toată lumea s-a pus la adăpostul formulei de "dictatura regizorului". Care taie și spînzură, pune în scenă ce poftește. Sînt puțini, puțini de tot aceia care invită punctual un regizor, pentru scopuri precise, eficiente, benefice actorilor. Altfel, treaba e cam în general. Nu mi-aș fi imaginat că o voi asculta pe actrița Kato Emoke cîntînd impecabil
O mio babbino caro by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8991_a_10316]
-
subterfugiu, cu o glosare marginală ce evită înfruntarea directă a structurilor universale, a desfășurării conflictuale a forțelor stihiale? Tragicului existenței îi ia locul o convenție coloristică, o acrobație a minții, așadar o destindere, o "simplificare", putem presupune, în ciuda demonismului senzual pus în scenă, derivînd din pervertirea unei copilării endemice. Prin evitarea unei raportări la destinul macrocosmic, prin refuzul freneziei vitaliste, al numirii materialităților dure, agresive, Șerban Foarță cultivă o poezie a microcosmului, se dorlotează într-o sferă a reprezentărilor minorului, urmărit însă cu
Dureroasa caligrafie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9052_a_10377]
-
înfățișate pe scenă și statutul actorului. La baza proiectului meu a stat un text al cărui rol a fost hotătâtor: textul lui Gordon Craig, intitulat Despre spectrele din tragediile lui Shakespeare. Craig vorbește aici despre obligația celor ce vor să pună în scenă tragediile elisabethanului de a încerca, în pofida tuturor dificultăților, să incarneze fantoma. Aceasta este "somația" - termenul îi aparține lui Craig - adresată regizorului de către universul shakespearian, unde forțele invizibilului intervin în mod esențial în desfășurarea acțiunii dramatice. Fidelitatea față de viziunea lui Shakespeare
Monique Borie - Fantomă și teatru by Ileana Littera () [Corola-journal/Journalistic/9085_a_10410]
-
de Femmes este pus sub acuzare și condamnat la o substanțială amendă. Jean Cocteau și Raymond Queneau îi iau apărarea. Romanul Adorable Roumanie, apărut în 1954, este inspirat de amintirile scriitorului din Botoșani și București. în același an i se pune în scenă o piesă de factură DADA-istă, Marșul jonglerilor. Evoluează spre "afonism" și "alettrism", se consideră pe plan politic un reformator al marxismului, susținînd că tineretul are menirea de a aduce dreptatea socială în locul "proletariatului pervertit". Este anticomunist, protestează în 1972
Isidore Isou (1925-2007) by Boris Marian () [Corola-journal/Journalistic/9344_a_10669]