9,974 matches
-
Paștele mă-tii de neisprăvit... - Tată, eu am... - Să nu aud nimic! Vorbim noi, acasă... Hai! Îmbracă-te și mulțumește acestor femei c-au avut milă de tine! Cele două femei rămăseseră încremenite, tăcute și dezaprobatoare în priviri, dar nu îndrăzneau să intervină. După câteva minute, timp în care nea Petrică ciulea urechea la televizor și Eugen își luase lucrurile și plecase la baie, Lucica îndrăzni să i se adreseze cu vocea ei blândă: - Nu rămâi sa bei o cafea, până
DARUL DE CRĂCIUN (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359530_a_360859]
-
milă de tine! Cele două femei rămăseseră încremenite, tăcute și dezaprobatoare în priviri, dar nu îndrăzneau să intervină. După câteva minute, timp în care nea Petrică ciulea urechea la televizor și Eugen își luase lucrurile și plecase la baie, Lucica îndrăzni să i se adreseze cu vocea ei blândă: - Nu rămâi sa bei o cafea, până una alta, să vedem ce se mai întâmplă? - Oi rămâne, ca vreau să-mi spună și mie fătuca asta cum a fost... La bucătărie era
DARUL DE CRĂCIUN (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359530_a_360859]
-
exemple, pe autoritate și pe diverse analogii (de persoane, de situații etc.) Prezența sofismelor, a propozițiilor cu conținut aporetic, însoțite de exemplificările corespunzătoare, este tratată cu toată seriozitatea, autoarea analizând aici un șir complet de paralogisme, șir pe care aș îndrăzni să-l denumesc al „decalogului negativ”, precum: sofismele de confruntare sau argumentul forței, sofismele de roluri, cele referitoare la reprezentarea punctelor de vedere, sofismele de apărare, cele ale premiselor, sofismele acordurilor, cele ale punctelor de plecare, sofismele falsei autorități, cele
ÎNTRE DISCURS ŞI DISCURSIVITATE de EUGENIU NISTOR în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360296_a_361625]
-
mereu „întru” (пpos, pros) și dăruiește totul fără a aștepta nimic. În fond, cel mai mare păcat al Fariseului este că nu are nevoie de Dumnezeu. Discursul său interior și lăuntric nu este o rugăciune. Vameșul face exact invers. Nu îndrăznește să înainteze, stă la intrarea în templu, nu îndrăznește nici măcar să ridice ochii la Cer, adică la Dumnezeu, și deci se uită în jos, în pământ, și își lovește pieptul - ceea ce în Antichitate era semn de doliu - și spune o
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360313_a_361642]
-
aștepta nimic. În fond, cel mai mare păcat al Fariseului este că nu are nevoie de Dumnezeu. Discursul său interior și lăuntric nu este o rugăciune. Vameșul face exact invers. Nu îndrăznește să înainteze, stă la intrarea în templu, nu îndrăznește nici măcar să ridice ochii la Cer, adică la Dumnezeu, și deci se uită în jos, în pământ, și își lovește pieptul - ceea ce în Antichitate era semn de doliu - și spune o rugăciune minunată: „Doamne, miluiește pre mine păcătosul”, cuvinte care
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360313_a_361642]
-
dau un pahar cu apă, a continuat ea, destul de îngrijorată și curioasă. A pus apă în două pahare. Au băut amândouă fără să respire. S-au mai înviorat puțin și au răsuflat ușurate. Se priveau în ochi și niciuna nu îndrăznea să vorbească. Fiecare gândea că cealaltă știe. După o pauză prelungită, în care parcă se auzeau bătăile inimilor, Violeta a deschis gura. A articulat cu greu primele cuvinte. Era speriată. - Doamna avocată, cred că omu’ acela de aici este el
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360348_a_361677]
-
o cutie plină de noroi și ruginita.Lacatul cu care fusese încuiata era ruginit și el,dar Will îl lovi cu lopata și lada de metal se deschise.Aongus se uită primul înăuntru și rămase fără cuvinte,astfel încât William nu îndrăznea să privească înăuntrul misteriosului obiect.Cand se uită și el văzu cu uimire că se aflau mai bine de un milion de monede de aur care se consevasera foarte bine.Ii făcu semn lui Aongus să o cheme pe Karon
KARON,CAP 15 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2319 din 07 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/360367_a_361696]
-
numai de ea de cum își alegea să-și trăiască viața. În acea zi, se întoarse acasă târziu în noapte. - Ușa se închide la ora 22, așa să știi! Tatăl ei era mânios din cale-afară. - Bine, nici o problemă, am cheie! Domnișoara îndrăznise să râdă și parcă îl vedea pe creț mustăcind la remarca ei dezinhibată. - Ia, vezi, lasă obrăznicia! - O, dar am lăsat-o demult, undeva în câmp. Tatăl ei rămase mut de uimire, nevenindu-i să creadă că domnișoara îndrăznea să
DOMNIŞOARA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360422_a_361751]
-
Domnișoara îndrăznise să râdă și parcă îl vedea pe creț mustăcind la remarca ei dezinhibată. - Ia, vezi, lasă obrăznicia! - O, dar am lăsat-o demult, undeva în câmp. Tatăl ei rămase mut de uimire, nevenindu-i să creadă că domnișoara îndrăznea să îi vorbească așa. Părea să nu mai fie ea, părea atât de stăpână pe propriile picioare și atât de hotărâtă. - Ar cam trebui să te apuci de învățat și să lași obrăzniciile! - Fii fără grijă, deja m-am apucat
DOMNIŞOARA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360422_a_361751]
-
plumb pun gratii vederii înguste lumina ia urma pașilor îngropați în stâncă. și ție ți-e greu să-i asculți, nu-i așa? să-i știi rătăcind înfrigurați. palme uscate le strâng pe trup zdrențele ultimei nopți în care au îndrăznit să viseze. pe suflete arse trec funii flămânde.. așteaptă cu mine, pe tărâmul oglinzilor, lângă porțile de lemn! e timpul să se afle întregi dincolo de umbre, dincolo de Noi! iubite, crezi că ei ne aud? Referință Bibliografică: Iubite, auzi cum se
IUBITE, AUZI CUM SE TÂNGUIE PĂMÂNTENII? de CLARISSA EMANUELA în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/360452_a_361781]
-
există dinaintea Facerii Lumii. La ora actuală, omenirea a atins un nivel tehnologic uluitor - există posibilitatea energiei ilimitate și cvasi-gratuite, posibilitatea vindecării oricărei boli (cu lasere biofotonice solare), posibilitatea împărțirii echitabile a resurselor planetei... unei prosperități la care nici nu îndrăzneam să visăm vreodată în urmă cu 25 de ani. Din păcate, suntem încă stimulați (prin controlul minții) să nu ne gândim la asta, ci la opusul său, la n-crizele pe care le trăim acum. De 25 de ani trăim
CUM SĂ FACI BANI PRIN SISTEMUL LETS . (NOTE PENTRU ESEUL AGONIA UNIUNII EUROPENE (7) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X (30) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţi [Corola-blog/BlogPost/360373_a_361702]
-
de vis”, pe care se sprijină filozofia cărții noastre ar fi tocmai aceasta: pe de o parte, Primul Principiu din care s-au ivit în copilăria umanității cei trei eoni distincți, primordiali: existența, forma, beatitudinea (PP-EFB*); pe de alta, ceea ce îndrăznim a numi, „ființa întru mântuire”(nu „ființa - existența -întru moarte”, așa cum afirmă în „Dasein - zum - Tode”, Martin Heidegger), prin Apocalipsul Sfintei Mame a lui Dumnezeu (Mama celor Vii - al treilea eon din Ogdoadă), având în centru pe Dumnezeu Soarele uriaș
O SCRISOARE PENTRU RALUCA-CRINA FLORESCU (PARTEA A DOUA) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360394_a_361723]
-
cu o arzătoare dorința de a fi altfel, de a contrasta avântului social ce ne dezbina și ne umbrește sensibilitatea, blândețea și gingășia sufletească...astăzi, cu greu te mai regasești într-o lume în continuă schimbare, și da, eu am îndrăznit cu bucurie și curiozitate să inspir mireasma luminoasă a cărților și iată că m-am bucurat de un moment în care am uitat, sau mai bine spus m-am încăpățânat să nu privesc ceasul, pentru că sufletul nu își poate măsura
PREŢIOASĂ LECŢIE LITERARĂ de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360485_a_361814]
-
fericirii, îți mai trebuie și acele tainice chei ale încrederii, ale curajului, ale iubirii. Cu un prinos, un prea-plin de iubire, îndrăzneață și sigură pe sine, vine în întâmpinarea miracolelor, pregătită să încerce „Cheile fericirii”, poeta Lilia Manole. E binevenită, îndrăznesc a spune, ajungerea la porțile fericirii, nu oricum ci sub auspiciile eleganței poetice. O apariție a ei editorială, este o încununare a gândului bun, frumos. Surprinsă în plină efervescență lirică, poeta își așează și reașează trăirile în planul conștient, fără
FAPTUL FIN, ELEGANT, SINCER-POETIC (O POSTFAȚĂ DE DANIEL MARIAN LA PRIMUL VOLUM DE POEME CUVINTE NESTINSE AL LILIEI MANOLE). de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360505_a_361834]
-
spuse fură de venerație pentru marele Budha. Trecu din nou prin tunelul morții, apoi își aminti subit, cu ajutorul memoriei sufletului, de viața lui anterioară. Se contopi, firește, cu lumina aceea și zări o siluetă zveltă apropiindu-se de el. - Budha ? îndrăzni fericit să întrebe. - Nu, eu sunt Allah. Budha lipsește momentan; din nefericire a trebuit să plece într-un pelerinaj spiritual prin ținuturile sărace ale Indiei. - Ah ! îi scăpă sufletului lui Popescu Altoi - Lhassa Dorzho. - Dar eu sunt aici, continuă entitatea
NU-I PENTRU CINE SE PREGĂTEȘTE, CI PENTRU CINE SE NIMEREȘTE … de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360504_a_361833]
-
-mă Cerului să nu mi-o ia! Și, din rugăciune, am trecut în leșin, sărind peste zile și nopți și trezindu-mă a noua zi de la plecarea Țuniei, rugându-mă să nu se ducă, să nu mă părăsească! Nimeni nu îndrăznea să-mi curme speranța că ar mai fi în viață. Nimeni nu avea puterea să-mi spună adevărul, până când, o bătrână cam aprigă, aflată între cei adunați la poarta lui Pavăl în așteptarea reîntoarcerii mele, rostise stridentul adevăr - mortu’ de la
CAP.3 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360493_a_361822]
-
gurii, să auzi chemare: Vino, mare doamnă, printre anotimpuri! Sărutul iernii Îți simt sărutul diafan pe pleoape, Iar pe obrajii rumeni de plăcere Îl urmăresc în lina sa cădere, Cercând pe buze să îl gust de-aproape. Cu palme-ntinse îndrăznesc a-ți cere Să ningă des, iubirea să-mi adape, În alba-ți haină trupu-mi să îngroape, Să-ți simt, frumoaso, dulcea-ți adiere! Să văd copii cum fericiți înoată Printre nămeți crescuți de vânt în noapte Și-acoperă cu
DIN SĂRUTUL ANOTIMPURILOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1260 din 13 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360533_a_361862]
-
așa - cu Mărian Frântu, ce mai! Bineînțeles că, de câte ori auzea această remarcă din melița ei, pe taică-meu îl apucau pandaliile. Nu-l deranja atât faptul că Mărian Frântu i-ar fi putut fii tată, ci faptul că nevastă-sa îndrăznea s-o facă pe maică-sa, Chirculeasa, curvă! În orice caz, așa cum am arătat, Mărian Frântu fusese irevocabil trecut în categoria prăpădiților de către oamenii de frunte ai satului, căci numai un prăpădit putea fi comunist și se purta atât de
MĂRIAN FRÂNTU ŞI DETA de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360506_a_361835]
-
cele mai dragi din acea perioadă. Poemele sunt majoritatea dialoguri cu Dumnezeu. Cu Dumnezeul religiei ortodoxe, aflat undeva, Sus, dar mai ales cu Dumnezeul din inima mea, din cerul ascuns în ființa mea. Poate că voi fi cumva atenționată pentru că îndrăznesc să amestec Credința „sălbaticului” în căutarea propriei identități și religia, dogma în care mă manifest ca și ființă socială. Nimic de zis. Toți avem dreptate în felul nostru dar să nu uităm nici o clipă că toți, absolut toți suntem liberi
PATRICIA LIDIA ÎN DIALOG CU POETA ANNE MARIE BEJLIU(1) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360567_a_361896]
-
hotărât să citesc din nou la cenaclul Ștefan Petică, aceiași superbi confrați mi-au spus că „se oftică” pentru că n-au scris ei asemenea poezii. Dar eu eram deja debutată editorial, devenisem aproape imună la critici și ei nu mai îndrăzneau să spună ceva. Există o politică a cenaclurilor, și anume, aceea de a-i descuraja din capul locului pe debutanți. Cu alte cuvinte, îi trec prin focul iadului, prin furcile caudine și dacă rezistă acestor probe de foc, înseamnă că
PROZA. OAMENI ŞI CAI. ZĂPADĂ UCIGAŞĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360574_a_361903]
-
plumb pun gratii vederii înguste lumină ia urma pașilor îngropați în stâncă. și ție ți-e greu să-i asculți, nu-i așa? să-i știi rătăcind înfrigurați. palme uscate le strâng pe trup zdrențele ultimei nopți în care au îndrăznit să viseze. pe suflete arse trec funii flamande.. așteaptă cu mine, pe tărâmul oglinzilor, lângă porțile de lemn! e timpul să se afle întregi dincolo de umbre, dincolo de Noi! iubite, crezi că ei ne aud? Citește mai mult iubite, auzi cum
CLARISSA EMANUELA [Corola-blog/BlogPost/360455_a_361784]
-
albii secategene de plumb pun gratii vederii îngustelumina ia urma pașilor îngropați în stâncă.și ție ți-e greu să-i asculți, nu-i așa?să-i știi rătăcind înfrigurați.palme uscate le strâng pe trupzdrențele ultimei nopțiîn care au îndrăznit să viseze.pe suflete arse trec funii flamande..așteaptă cu mine, pe tărâmul oglinzilor,lângă porțile de lemn!e timpul să se afle întregidincolo de umbre,dincolo de Noi!iubite, crezi că ei ne aud?... ÎI. AȘA IUBIND, de Clarissa Emanuela
CLARISSA EMANUELA [Corola-blog/BlogPost/360455_a_361784]
-
nr. 378 din 13 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Oh da îmi amintesc cum te priveam Cât te iubeam și ce frumos îți zâmbeam. Credeam că nu e stea mai frumoasă pe-ntunecatul cer Iar eu că un Romeo îndrăgostit îndrăzneam să sper Că într-o zi o să te uiți și tu la mine Și după toată munca mea, tot-o să fie bine. Aah mare prostie am făcut Atunci când cu inima plângând Te iubeam prea mult. Îți spuneam vorbe dulci
ADIO de ANGHELUŢĂ LUPU în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360610_a_361939]
-
găsească o masă liberă. Nu mai era ca în perioada școlii, să se aglomereze grădina cu studenți veniți la o bere sau la o cafea. La masă nu au vorbit prea multe despre activitatea profesională a lui Mircea. Părinții nu îndrăzneau să-l întrebe, lui parcă îi era teamă să deschidă discuția. Toți așteptau ca, la răcoarea grădinii de acasă, înconjurată de pomi fructiferi și plină cu flori de toate culorile și soiurile, stând în chioșcul de afară la o cafea
INTALNIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1260 din 13 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360527_a_361856]
-
în tură de zi. Așa că o să fie doi la doi. Replica lui Stemate, zis Păsărilă, stârni hohotele de râs ale comesenilor și chicotele ascuțite și acoperite cu palma, ale Lenuței. Toți cei de față, doar ascultau, mâncau, beau și râdeau, neîndrăznind nici unul să-i conturbe pe care cei doi vecini, din schimbul de replici în care se angrenaseră și care, ca de fiecare dată când se producea, făcea deliciul auditoriului. -Așa-i, Stemate! mimă Clăpăugea brusc întristarea, de parcă abia cum afla că
LA POMANA ELECTORALA de LIVIU GOGU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360678_a_362007]