4,842 matches
-
dispărut și episcopia de Milcov (sau a Cumanilor), ce cuprindea sudul Moldovei și nordul Munteniei. Spre sfârșitul secolului al XIII-lea, Banatul Severinului a fost ocupat de către domnitorul Țării Românești, Basarab I. În 1330 Carol Robert de Anjou a fost înfrânt în bătălia de la Posada; succesorul lui la tron, Ludovic cel Mare a cucerit partea de sud a Bulgariei (cu capitala la Vidin) în 1365 și a trimis în acest teritoriu misionari franciscani, care au convertit doar în câteva zile 200
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Imperiului Otoman, pe când Moldova și Valahia erau doar state vasale Sultanului, și din această rațiune, călugării franciscani veneau la români cu mare ușurare în suflete, considerând apostolatul lor de aici, ca pe o adevărată eliberare. Armatele otomane au fost sistematic înfrânte de către Liga Sfântă: în 1686 a fost eliberată Buda, în 1687 s-a decis eliberarea Ungariei la Mohács, iar în 1688 a fost eliberat Belgradul. Liga Sfântă era oficial sprijinită de către papalitate, și din ea făceau parte numai țări catolice
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
bulgară, sârbă, croată, înscriși în registre ca familii „contribuabile”. Misionarul dal Monte amintea în raportul său că acești catolici s-au stabilit în zonă spre sfârșitul domniei lui Șerban Cantacuzino (1688). Revolta populației bulgare împotriva stăpânirii otomane (1688) a fost înfrântă cu cruzime, și, cei care au scăpat cu viață s-au refugiat împreună cu călugării franciscani în Oltenia în timpul luminoasei domnii a lui C. Brâncoveanu, care i-a ocrotit și le-a dat pământ spre folosință. Din 1689 există o nouă
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
și, când s-a ivit prilejul, a exprimat dorința sa ca Sfântul Scaun să înființeze acolo un colegiu pentru călugării ortodocși, „pentru că numai așa se pot uni cele două biserici”. A lăsat un manuscris foarte interesant despre cum pot fi înfrânți turcii. În 1666 a fost numit Procurator General al Congregației „De Propaganda Fide”. A vorbit întotdeauna foarte frumos despre români. Iohannes Baptista del Monte s-a născut într-o familie de marchizi și la doar 12 ani a intrat în
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
activitatea au fost grele. În 1931, doar peste zece ani, clinica avea material iconografic enorm și o splendidă colecție de mulaje. Deși greutățile nu au încetat să existe, ilustra reprezentantă a Școlii ieșene de medicină, exemplu de dăruire profesională, a înfrânt lipsurile și adversitățile și, printr-o operă științifică complexă, s-a făcut cunoscută, durabil, în lumea științifică a timpului. Inițiind "Buletinul de Oftalmologie" al clinicii, conducând peste 200 de teze de doctorat și elaborând lucrări cu tematică diversă, Elena Pușcariu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
facto. În acest răstimp, de două decenii, existența acestei școli s-a limitat doar la simpla consemnare a ei, ca facultate virtuală a Universității ieșene. Mai multe încercări, datorate unor intelectuali formați în mari școli occidentale, nu au reușit să înfrângă rezistența majorității medicilor, motivați în special de criterii clientelare; nu-i mai puțin adevărat că această rezistență ascundea și un conservatorism "academic" (altfel spus, ignoranță) care condamna orice inițiativă de modernizare a tocitei practici medicale, devenită de un anacronism vinovat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Trăiesc cu sufletul la gură momentul acesta, când Florin l-a înfruntat deschis și fără rețineri de exprimare pe director. Nici acesta nu s-a lăsat mai prejos și a insinuat ceva despre soția pacientului. Conducătorul unității medicale, a fost înfrânt, și-a aruncat privirea pe o fată de 17 ani, colega de la camera 5, și ea îmbrăcată civil. A dus-o în camera de tratament cea mai apropiată și i-a spus pe un ton ridicat: ,,Trebuie să respecți regulamentul
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
care aparentul s)u curaj militar nu i-a fost de folos”. Scopurile lui Nasser fuseser) unificarea lumii arabe, Înl)turarea liderilor s)i reacționari corupți și ștergerea de pe harț) a statului evreu - Ins) a fost oprit În Yemen și Înfrânt În Deșertul Sinai, iar „abilit)țile sale politice” nu au produs nimic altceva la fel de impresionant precum cadavrele pe care le-am v)zut dup) b)ț)lia din Deșertul Sinai, În 1967 - o mare parte dintre acestea putrezind, duhnind și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
Laden, cât și Ronald Reagan au văzut În Uniunea Sovietică un „imperiu malefic“, Însă Bin Laden ajunsese să aibă aceeași părere și despre Statele Unite. El chiar avea o alternativă ideologică pentru capitalismul de piață liberă - Islamul politic. Nu se simțea Înfrânt din cauza destrămării Uniunii Sovietice, ba dimpotrivă, Îi insuflase curaj. Nu se simțea atras de un teren de joc mai mare, ci respins. Și nu era singurul. Unii credeau că Ronald Reagan provocase prăbușirea Zidului falimentând URSS-ul În urma unei curse
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
și plastic compozit. Obiectivul lor este ca până la Începutul anului viitor să elaboreze un prototip al celui mai ambițios proiect Tata Motors de până acum: un automobil compact la prețul de 2.200 de dolari. Compania speră că mașina va Înfrânge concurența modelului Suzuki Maruti de 5.000 și va deveni cea mai ieftină mașină din India - și un model de export pentru restul lumii În curs de dezvoltare. «De acest lucru are cel mai mult nevoie India la ora actuală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
internațională prin atragerea voluntară a cât mai multor aderenți la valorile noastre. Trebuie să ne amintim că aceste valori sunt adevărata bază pentru siguranța noastră și adevăratul nostru izvor de tărie. Și trebuie să recunoaștem că dușmanii nu ne pot Înfrânge niciodată. Numai noi Înșine ne putem Înfrânge, dezicându-ne de regulile care ne-au servit atâta timp“. Cred că istoria va arăta fără tăgadă că președintele Bush a exploatat fără rușine sentimentele legate de 11 septembrie În scopuri politice. S-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
multor aderenți la valorile noastre. Trebuie să ne amintim că aceste valori sunt adevărata bază pentru siguranța noastră și adevăratul nostru izvor de tărie. Și trebuie să recunoaștem că dușmanii nu ne pot Înfrânge niciodată. Numai noi Înșine ne putem Înfrânge, dezicându-ne de regulile care ne-au servit atâta timp“. Cred că istoria va arăta fără tăgadă că președintele Bush a exploatat fără rușine sentimentele legate de 11 septembrie În scopuri politice. S-a folosit de aceste sentimente pentru a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
desișurile de încifrări câtă vreme are cu sine, tras din propria ingeniozitate, "firul Ariadnei". Iar dacă vreun impas se va ivi, va ști să folosească prompt și eficient "cheia labirintului". E o aventură pasionată în căutare de "pagini unice", care înfrâng canoanele unei epoci, singularizând creația unor autori (fie Dimitrie Cantemir, fie Ion Creangă, fie Urmuz) ce practică "subversiunea" față de formulele inerțiale. Elvirei Sorohan îi plac incomozii, frondeurii, insurgenții, nonconformiștii care sfidează sau iau în râs "regulile admise". Individualități iradiante care
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
covârșește dimensiunea sa revelatoare. Din acest motiv, cuvintele sunt și trebuie privite (și primite) cu suspiciune. În acest sens, esențialitatea unui adevăr rezidă în gradul de libertate politică pe care îl poate întemeia. Legea destinului istoric, a decăderii poate fi înfrântă de voința morală care își află temei în rațiune. „Degenerarea politică, în orice caz, depinde, potrivit viziunii sale, în principal de degenerarea morală (și de lipsa de cunoaștere)...”. Cuvintele își împlinesc (la Platon) travaliul esențial într-un registru pragmatico-istoric și
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
bogăție dă înapoi în fața virtuții”. El va întemeia noblețea și libertatea cetății pe o puritate elenă, „din fire potrivnică barbarilor, căci noi suntem eleni și curați, neamestecați cu barbari”. Oprindu-ne asupra acestor considerații ale lui Platon, nu ne putem înfrânge în nici un fel tentația de a regăsi aici, in nuce, idei care vor face savoarea doctrinei lui Foucault privitoare la relațiile de putere sau teoria post-colonialistă a lui Edward Said. Această perspectivă este neîndoielnic criticabilă. Vorbind (sigur de sine) despre
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Phaidros, 251d-252b. Vezi și Francis F. Peters, Termenii filozofiei grecești, Ed. Humanitas, București, 1993, p. 100. Și dacă tot se sublimează ceva în theia mania, apoi aceasta este chiar activitatea pur sexuală. Pentru că Platon știe că este foarte greu de înfrânt, nici nu înclină spre o judecată prea aspră (cf. Phaidros, 255b-256e). Socrate știe mai bine să facă deosebirea între pasiune și obiectul ei atunci când diferența trebuia făcută la modul efectiv, ca în scena seducției din Banchetul. Platon e aici foarte
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
-te de trențele mărirei, numai cedând poți da pacea acestei lumi". Dacul gânditor oferă o soluție de echilibru, care lipsea epocii romane: "rivalul". Cu alte cuvinte nu poți fi o putere dacă nu ai un rival. Dacii nu se vor înfrânți, nu vor să atace ei se doresc doar un echilibru: "un singur lucru v-ar putea ținea până ce deasupra acestei putrejuni va reînvia o aurora nouă, va răsări un cer nou, o nouă credință peste zeii asfințiți un rival...". "Putrejunea
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
unul din organizatorii ziarului Bucovina de după iulie 1941, primredactor la Bucovina literară, redactor șef la Deșteptarea, revistă bilunară de îndrumare a căminelor culturale, profesor la școlile românești, director de cămin cultural la Mânăstirea Horecii. După ani de succese devine un înfrânt în literatură și ziaristică, ca și în viața personală. Cu trei facultăți ca pregătire, cu o activitate bogată, insuficient cunoscută de cei veniți mai târziu în literatură, ziaristul agresiv și scriitorul militant se întoarce la numele de început Gh. Pavelescu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
din cauza vecinilor, voievodul "a purtat numeroase războaie". În ediția din 1989, se spunea că luptele au fost "mai ales cu tătarii și turcii"36, dar în aceea din 1991 se adăuga un paragraf despre confruntarea cu "ambițiosul rege Matei Corvin", înfrânt fără drept de apel ("cât era el de mândru") și nevoit să își salveze viața printr-o retragere umilitoare: purtat pe targă, căci era "rănit în spate de o săgeată cu trei vârfuri"37. Autorii credeau că rușinoasa experiență îi
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
fragmentul ultim despre "însemnătatea domniei lui Ștefan", agravând distribuția incoerentă a planurilor povestirii. Cu titlu sumativ, se afirma că Moldova cunoscuse opt ani de liniște și libertate, deși Mahomed mai trimisese și alte armate, pe care Ștefan, firesc, le-a înfrânt. Pacea a survenit, se pare, împotriva dorinței domnitorului, atunci când el "a văzut că nimeni dintre principii apuseni ori dintre vecini nu-l ajută și numai după ce turcii au răpit Chilia și Cetatea Albă"41. Meritele și vinovățiile întregi lecții erau
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
de Costin Petrescu 46 a trecut cu bine prin zeci de manuale. Întrebările de verificare a celor învățate la lecție solicitau insistent rememorarea realizărilor domnitorului, încheindu-se optimist, cu surprinzătoarea chestionare: "care sunt cei trei domnitori români care l-au înfrânt pe Mohamed Cuceritorul?" Întrebarea sugera un răspuns entuziast și nu întru totul cinstit, căci din logica povestirilor anterioare, cei vizați nu puteau fi alții decât Iancu de Hunedoara (care nu a fost "domnitor român", ci demnitar al regatului maghiar), Vlad
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
responsabilii din Minister, editorii și autorii de manuale s-au repliat în limitele povestirii acceptate reluând, pentru toți școlarii de ieri sau de azi, aceeași definiție: "Ștefan cel Mare a fost cel mai mare domnitor al Moldovei. El i-a înfrânt pe turci la Podul Înalt". Ce spun elevii În ianuarie 2004, câțiva zeci de elevi de la două școli din Iași au răspuns succint la întrebarea anului: "ce știți despre Ștefan cel Mare?" Cei mai mici, din clasa a II-a
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
infantilizate, părând niște copii prost crescuți, pe care Ștefan cel Mare, de pildă, "i-a cumințit"215 de atâtea ori. În aceste pagini, străinii erau mereu aroganți, agresivi, spoliatori ("oameni ai jafului"), uneori vicleni. Oricum, întotdeauna sfârșeau prin a fi înfrânți. În mod excepțional, printre strămoși s-au strecurat unii cu purtări neconforme idealului. Așa aflăm că au fost cândva boieri nedrepți și mincinoși, negustori necinstiți sau chiar tâlhari în toată legea, care l-au preocupat mai ales Vlad Țepeș. Înfățișat
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Ar mai trebui adăugat, ca o altă trăsătură distinctă față de istoria celorlalte țări socialiste est-europene, că aici nu a funcționat mitul "Armatei Roșii eliberatoare". Sovieticii nu au ajuns efectiv în această regiune, lăsând comuniștilor locali gloria de a-i fi înfrânt aproape singuri pe ocupanți. În lipsa armatei "prietene", nu s-a putut vorbi despre "sovietizarea" sau "stalinizarea" Albaniei, dar nici despre reversul lor: destalinizare, "relaxare ideologică" etc. Regimul a fost cumva stabil, egal cu modelul său inițial și nesupus vreunei revizuiri
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
80. Slăbiciunea cea mai mare a lumii estice era foarte vizibilă și foarte simplu de tradus în termenii Occidentului. Și, poate de aceea, consecințele sale nu au fost luate în calcul ca posibile cauze ale prăbușirii comunismului. Inamicul fusese deja înfrânt, dar "lumea liberă" nu putea să creadă într-o victorie atât de banală, provocată doar de "marea datorie financiară către țările capitaliste"107. După înlăturarea regimului comunist din Estul Europei, manualele occidentale și-au recalibrat serios povestirea despre fostul "Război
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]