3,279 matches
-
ait été violente compte tenu de la pose angoissée14 que le visage de M. Alphonse avait conservée. En examinant le corps, le narrateur découvre sur le tapis la bague de diamants qui normalement aurait dû se trouver au doigt de la statue. Șes soupçons se portent sur le capitaine de l'équipe espagnole de jeu de paume, mais îl ne dispose d'aucune preuve et șes réflexions le font disculper cet homme. Le narrateur ne constate aucune trace d'effraction dans la maison
Venus din Ille () [Corola-website/Science/329465_a_330794]
-
sur le tapis la bague de diamants qui normalement aurait dû se trouver au doigt de la statue. Șes soupçons se portent sur le capitaine de l'équipe espagnole de jeu de paume, mais îl ne dispose d'aucune preuve et șes réflexions le font disculper cet homme. Le narrateur ne constate aucune trace d'effraction dans la maison. Dehors, leș seules empreintes que l'on peut encore relever après leș pluies torrentielles de la nuit șont celles qui mènent et qui reviennent
Venus din Ille () [Corola-website/Science/329465_a_330794]
-
arboricolă din Europa. ul este o specie cu mai multe subspecii geografice. În România și Republica Moldova trăiește subspecia "Hyla arborea arborea". În România este o broască comună și se întâlnește pretutindeni unde există apă și arbori, tufișuri sau stuf, de la șes până la altitudine de 1000 m în munții Carpați. În timpul verii trăiește pe arbori, tufișuri sau stuf. Datorită discurilor sale adezive de pe degete se cațără cu ușurință pe arbori și tufișuri și execută uriașe salturi prin aer. Când este vreme frumoasă
Brotăcel () [Corola-website/Science/334901_a_336230]
-
Buhaiul de baltă cu burtă roșie (Bombina bombina), numit și izvoraș cu burtă roșie este o broască acvatică de șes fără coadă (anură) din familia bombinatoride ("Bombinatoridae") răspândită din sud-estul și centrul Europei până la Munții Urali. În România se întâlnește pretutindeni în regiunile de câmpie; în Transilvania apare insular în regiunile de șes ale podișului, limita superioară de altitudine fiind
Buhai de baltă cu burtă roșie () [Corola-website/Science/335026_a_336355]
-
burtă roșie este o broască acvatică de șes fără coadă (anură) din familia bombinatoride ("Bombinatoridae") răspândită din sud-estul și centrul Europei până la Munții Urali. În România se întâlnește pretutindeni în regiunile de câmpie; în Transilvania apare insular în regiunile de șes ale podișului, limita superioară de altitudine fiind 400 m. Trăiește tot timpul, cu excepția perioadei de iernare, în apă, fiind găsită în lacuri, bălți, băltoace din regiunea de șes sau chiar pe podișuri, adesea iese pe uscat pe malul apelor. Iernează
Buhai de baltă cu burtă roșie () [Corola-website/Science/335026_a_336355]
-
pretutindeni în regiunile de câmpie; în Transilvania apare insular în regiunile de șes ale podișului, limita superioară de altitudine fiind 400 m. Trăiește tot timpul, cu excepția perioadei de iernare, în apă, fiind găsită în lacuri, bălți, băltoace din regiunea de șes sau chiar pe podișuri, adesea iese pe uscat pe malul apelor. Iernează pe uscat, în gropi, galerii de rozătoare, pe sub pietre, din septembrie - începutul lui octombrie până în mijlocul lui martie. Are o lungimea de 5 cm. Corpul este îndesat, bufoniform
Buhai de baltă cu burtă roșie () [Corola-website/Science/335026_a_336355]
-
pietrele... Dacă ași încerca să proiectez în memorie traiectoria acestui original și plin de demnitate talent, l-ași vedea asemeni unui râu solar, vărsându-se furtunos printre ziduri vechi și noi, prin fluorescența pietroasă a reliefului, străbătând cu iuțeală verdele șesurilor și apropiindu-se tot mai domol de sufletele noastre, le luminează, le înnobilează și le cheamă blând spre Universul Luminii.”" Leonida LARI, poetă, publicistă, scriitoare, 2004 <nowiki>***</nowiki> "„(...)Rămânând liric și poetic la începuturile creației sale, A. Mudrea evoluționează, realizând
Andrei Mudrea () [Corola-website/Science/335399_a_336728]
-
an. Limitele sale, sunt: Cu o lungime de aproximativ 16 km, este dispusă în formă de potcoavă, de la Vama Buzăului și până la sud de Bobocea. Are aspectul unei mici câmpii intramontane cu o altitudine absolută de 800 m și cuprinde șesul Buzăului precum și terasele sale inferioare. În zona Întorsurii Buzaului - unde se varsă în râu pâraie cu văi largi tentaculare care spre amonte sunt despărțite de dealuri ori clăbucete, depresiunea are lațimea cea mai mare. Fiind în zona de climat temperat-continental
Depresiunea Întorsura Buzăului () [Corola-website/Science/331974_a_333303]
-
cu Muscă, Peștera Bolii, Peștera Neagră, Peștera Ghețarul de la Vârtop, Avenul din Piatra Ceții, Peștera Calului, Peștera Bisericuța, Peștera din Dealul Cornului, Peștera Mică de la Vânătare, Peștera Dâlbina, Peștera Corobana lui Gârtău, Peștera V5, Peștera Poarta lui Ionele, Avenul din Șesuri etc. În 1976 coordonează un colectiv de autori care publică lucrarea de referință "“Peșteri din România”," devenit unul dintre primele best-seller-uri științifice din România. Aceste cercetări, precum și tendințele științifice mondiale din anii ’60 în domeniul tectonicii plăcilor catalizează activitatea de
Marcian Bleahu () [Corola-website/Science/331489_a_332818]
-
Sabița (Pelecus cultratus) este un pește pelagic anadrom dulcicol sau salmastricol cu o lungime de 25-35 cm (maximal 60 cm) și o greutatea de 300-400 g (maximal 2 kg) din familia ciprinidelor, din apele mari curgătoare de șes (mai ales cursurile inferioare ale fluviilor) sau stătătoare (limanuri salmastre, bălți și jepși) din bazinele hidrografice ale Mării Baltice, Mării Negre (inclusiv în România și Republica Moldova), Mării Caspice și Mării Aral. Poate trăi 11-13 ani. Are corpul alungit și puternic comprimat lateral
Sabiță () [Corola-website/Science/331518_a_332847]
-
topirea zăpezilor de pe munții din jur sau când plouă abundent, râul se revarsă și inundă zona până la o distanță de jumătate de oră de mers. Pentru că malurile din zona mai joasă a platoului sunt mici, iar locul din apropiere este șes, la sfârșitul secolului al XIX-lea zona era foarte mlăștinoasă. Cea mai mare mlaștină era între satele: Logovardi, Novați, Ribarți și Opticeari. Acestea se află pe ambele maluri ale râului. În primește trei mari afluenți: Șemnița, Dragov și Sakuleva. În
Râul Cerna, Vardar () [Corola-website/Science/336951_a_338280]
-
a întins de la Marea Galileei (Kineret) si până la Hatzeva. Acest lac, denumit „Lacul limbii” (în ebraică Yamat Halashon), care a ajuns la o adâncime maximă de 180 metri. În perioada secării de acum 25,000 ani, s-a creat un șes - Kikar Hayarden (denumire biblică, în arabă Ghor) în care Iordanul a săpat și format o lunca inundabilă denumita Geon Hayarden (în arabă Zor). Acum circa 15,000 ani ce-a mai rămas din Lacul limbii s-a micșorat, lăsând în urma
Depresiunea tectonică a Iordanului () [Corola-website/Science/331162_a_332491]
-
sălbatic),Bromus fasciculatus, Hordeum spontaneum (Orzul de Tabor), Stipa capensis și grâul sălbatic. Ici și colo se zăresc copaci singuratici ca butum sau fisticul atlantic (Pistacia atlantis) sau roșcovul comun Versanții de cretă cu fața spre răsărit, care descind spre șesul depresiunii și albiile care îi străbat Cantitatea de precipitații de 150-200 mm pe an și calcarul dur încurajează o mare răspândire a arbustului Retama raetam (în ebraică „Rotem”) și a vegetației de stâncă ca Teucrium comun, Chiliadenus iphionoides, de asemenea
Depresiunea tectonică a Iordanului () [Corola-website/Science/331162_a_332491]
-
scăzute (200-300mm pe an), aici crește Salsola vermiculata, Suaeda asphaltica,Noea mucronata. În albiile pâraielor se pot găsi soiuri rare de stirax (în Wadi 'Udja.În Wadi Kis care se varsa in Wadi 'Udja înflorește la începutul iernii Sternbergia clusiana. Șesul dintre dealurile de cretă și badland-urile de marnă servește parțial agriculturii și păstoritului. În acest sector solul este sărat și arbustul capabil să subsiste aici datorita rădăcinilor sale adânci este Salsola vermicolata, și împreună cu el încă un număr de plante
Depresiunea tectonică a Iordanului () [Corola-website/Science/331162_a_332491]
-
(babuștele) este un gen de pești de talie mijlocie sau mică (13-70 cm), din familia ciprinidelor care populează apele dulci din lacurile și râurile de șes din Europa și Asia. "" au o mare diversitate de specii în sudul Balcanilor și taxonomia lor este departe de a fi stabilită, cea mai nouă specie ("Rutilus albus") a fost recent descrisă în 2010. Diversitatea ecologică a speciilor de "Rutilus
Rutilus () [Corola-website/Science/331195_a_332524]
-
to the Mind", 2011 (ISBN 978-2-930517-28-5). XVI. Weber et al., "Chromatikon VII", 2011 (ISBN 978-2-930517-30-8). XVII. Fr. Bisson, "Comment batir un monde. Le Gai Savoir de Gustav Mahler", 2011 (ISBN 978-2-930517-32-2). XVIII. A. N. Whitehead, "Le Principe de relativité et șes applications en physique". Traduction de Henri Vaillant relue par Sylviane Schwer, 2012 (ISBN 978-2-930517-34-6). Contribuții la un dicționar sau o enciclopedie « Alfred North Whitehead (1861-1947) », în Mander, W. J. and Sell, A. P. F. (Senior Editors), Dictionary of Nineteenth-Century British Philosophers
Michel Weber () [Corola-website/Science/331253_a_332582]
-
et consistante », în Léonard Santedi Kinkupu et Modeste Malu Nyimi (sous la direction de), Épistémologie et théologie. Leș enjeux du dialogue foi-science-éthique pour l’avenir de l’humanité. Mélanges en l’honneur de S. Exc. Mgr Tharcisse Tshibangu Tshishiku pour șes 70 ans d’âge et șes 35 ans d’épiscopat. Ouvrage publié avec le concours de la Fondation Evangelii nuntiandi în Africa et la Faculté de Théologie de la Katholieke Universiteit Leuven, Kinshasa, Éditions des Facultés catholiques, Recherches africaines de théologie. Travaux
Michel Weber () [Corola-website/Science/331253_a_332582]
-
et Modeste Malu Nyimi (sous la direction de), Épistémologie et théologie. Leș enjeux du dialogue foi-science-éthique pour l’avenir de l’humanité. Mélanges en l’honneur de S. Exc. Mgr Tharcisse Tshibangu Tshishiku pour șes 70 ans d’âge et șes 35 ans d’épiscopat. Ouvrage publié avec le concours de la Fondation Evangelii nuntiandi în Africa et la Faculté de Théologie de la Katholieke Universiteit Leuven, Kinshasa, Éditions des Facultés catholiques, Recherches africaines de théologie. Travaux de la Faculté de Théologie, 2006, pp.
Michel Weber () [Corola-website/Science/331253_a_332582]
-
Radicalization of Postmodern Philosophy », Vesselin Petrov (ed.), Applied and Experimental Philosophy în Knowledge Based society East and West, Sofia, Institute for the Study of Societies and Knowledge, Bulgarian Academy of Science, 2012, pp. 11-30. « De l’utopie communiste et de șes errances historiques », în Michel Lepesant (coordination), L’Antiproductivisme — Un défi pour la gauche ?, Lyon, Parangon/Vs, 2013, pp. 93-102. Articole în periodice « An Argumentation for Contiguism », Streams of William James, Volume 1, Issue 1, Spring 1999, pp. 14-16. « The Polysemiality
Michel Weber () [Corola-website/Science/331253_a_332582]
-
1935, p. 586.</ref> Căldurile insuportabile de la începutul verii anului 1892 îi creează lui Duiliu Zamfirescu o stare de plictiseală. Diplomatul citește fără un prea mare interes, fiind stăpânit de o neliniște creatoare. „Întrevăd niște crâmpee de roman, cu lungi șesuri de țară, dar toate învăluite într'o pâclă ca de Bărăgan”, i se confesează el lui Titu Maiorescu într-o scrisoare scrisă la Roma la 12 mai 1892.<ref name="Bucuța 9/1935 596">Emanoil Bucuța, „Scrisorile trimise de Duiliu
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
ghideze după hartă, dar Statele Unite aveau mai multă încredere în rezultatele studiului. Teritoriul disputat implica câteva mii de kilometri pătrați și circa 3.000 de locuitori; mai important, el cuprindea . Aflată în vecinătatea Rio Grande, ea consta dintr-un deșert șes, lung de circa 80 km, de la nord la sud, și lat de 320 km de la est la vest. Această vale era esențială pentru construcția unei căi ferate transcontinentale pe o rută sudică. John Bartlett din Rhode Island, negociatorul din partea Statelor Unite
Achiziția Gadsden () [Corola-website/Science/334372_a_335701]
-
Porcușorul de nisip sau porconul, petrocul (Romanogobio kesslerii) este un pește dulcicol bentopelagic, de 7-11 cm (maximal 15 cm) lungime, din familia ciprinidelor, care trăiește în cursul mijlociu al râurilor de deal și șes din Europa: Nistrul și cea mai mare parte a bazinului Dunării. Poate trăi 5 ani. Numele genului "Romanogobio" vine din latina, "romano" = român, România + "gobius" = porcușor, adică "porcușori din România". Numele speciei "kessleri" este dată în cinstea zoologului Karl Fedorovich
Porcușor de nisip () [Corola-website/Science/331558_a_332887]
-
zisă pare a fi absent, a fost întâlnit numai lângă Oltenița În Republica Moldova se găsește în Prut și cursul de mijloc și inferior al Nistrului și gurile afluenților lui. Trăiește în cursul mijlociu și superior al râurilor de deal și șes în zona scobarului și a mrenei, cu ape relativ rapid curgătoare acolo unde apa atinge o viteză de 45-60 m/sec, rar până la 90 cm/s. Preferă apele puțin adânci, limpezi și bine oxigenate din cursul mijlociu al râurilor cu
Porcușor de nisip () [Corola-website/Science/331558_a_332887]
-
și în cursul superior al apelor ce alcătuiesc așa-numita zonă a scobarului, unde trăiește scobarul. Se localizează în vaduri și în repezișuri unde apa are o viteză de 70-115 cm/s cu fundurile pietroase, bolovănoase. Uneori ajunge și la șes, dar numai în repezișuri. Niciodată nu-l vom găsi adăpostit la rădăcina pomilor sau în adâncimi. Puietul trăiește în zona apei cu curent slab, cu fund nisipos. Este un pește bentonic, stă pe fundul apei, cu capul îndreptat contra curentului
Porcușor de vad () [Corola-website/Science/331557_a_332886]
-
obicei de pete. Este răspândit în bazinul Tisei, Someș, Tur, Mureș, Criș; Olt. Specia este întâlnită în următoarele țări: Ungaria, Polonia, România, Republica Moldova, Serbia, Slovacia, Ucraina. Trăiește în toate râurile și pâraiele, începând din zona păstrăvului și până jos la șes, fiind puțin pretențios asupra locului lui de ședere și adaptându-se ușor cu apele al căror fund este nisipos-pietros sau mocirlos. Se adună în grupe mici, pe fund, ascunzându-se sub rădăcinile arborilor din mal, în brațele deschise ale râului
Porcușor carpatic () [Corola-website/Science/331563_a_332892]