7,853 matches
-
de stat Kogălniceanu, care publică, în 1837, Esquisse suri 'histoire, les moeurs et la langue des Cigains connus en France sous le nom de Bohémiens, suivi d 'un recueil de sept cents mots cigains (Schiță asupra istoriei, moravurilor și limbii țiganilor cunoscuți în Franța sub numele de boemieni, urmată de o culegere de șapte sute de cuvinte țigănești). În prefață se spune: Dacă s-au strecurat în această schiță cîteva greșeli, cîteva erori involuntare, să mă ierte cititorul. În afara oricărui alt merit
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
În prefață se spune: Dacă s-au strecurat în această schiță cîteva greșeli, cîteva erori involuntare, să mă ierte cititorul. În afara oricărui alt merit, aceasta îl va avea pe cel al oportunității, în timp ce cîteva voci și-au arătat interesul pentru țigani, interes care, din păcate, nu va fi poate decît trecător căci așa sînt europenii! Formează societăți filantropice pentru abolirea sclaviei în America, în timp ce în mijlocul continentului, în Europa, există patru sute de mii de țigani, care sînt sclavi, și alte două sute de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cîteva voci și-au arătat interesul pentru țigani, interes care, din păcate, nu va fi poate decît trecător căci așa sînt europenii! Formează societăți filantropice pentru abolirea sclaviei în America, în timp ce în mijlocul continentului, în Europa, există patru sute de mii de țigani, care sînt sclavi, și alte două sute de mii acoperiți de tenebrele ignoranței și barbariei! Dar nimeni nu-și dă osteneala de a civiliza în întregime un popor". Colson, Thouvenel, Ubicini și Paul Batailîard intelectual curînd devotat cauzei românești, autor al
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
două sute de mii acoperiți de tenebrele ignoranței și barbariei! Dar nimeni nu-și dă osteneala de a civiliza în întregime un popor". Colson, Thouvenel, Ubicini și Paul Batailîard intelectual curînd devotat cauzei românești, autor al mai multor scurte studii despre țiganii din Europa s-au interesat de această populație: 250.000 țigani după Thouvenel, aproape 3851 de familii în Moldova și 3300 în Țara Românească, sau 200.000 după Kogălniceanu, cifrele sînt importante pentru o populație totală de 4 milioane de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
nu-și dă osteneala de a civiliza în întregime un popor". Colson, Thouvenel, Ubicini și Paul Batailîard intelectual curînd devotat cauzei românești, autor al mai multor scurte studii despre țiganii din Europa s-au interesat de această populație: 250.000 țigani după Thouvenel, aproape 3851 de familii în Moldova și 3300 în Țara Românească, sau 200.000 după Kogălniceanu, cifrele sînt importante pentru o populație totală de 4 milioane de locuitori pentru Principatele Moldova și Țara Românească, la mijlocul secolului al XIX
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
aproape 3851 de familii în Moldova și 3300 în Țara Românească, sau 200.000 după Kogălniceanu, cifrele sînt importante pentru o populație totală de 4 milioane de locuitori pentru Principatele Moldova și Țara Românească, la mijlocul secolului al XIX-lea. Aici, țiganii sînt sclavii coroanei sau ai persoanelor particulare. Primii se repartizează după activitățile lor, urmînd o tipologie propusă de Kogălniceami și reluată de autorii francezi. Ubicini urmează prezentarea lui Kogălniceanu: există țigani aurari, ursari "care merg din oraș în oraș și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și Țara Românească, la mijlocul secolului al XIX-lea. Aici, țiganii sînt sclavii coroanei sau ai persoanelor particulare. Primii se repartizează după activitățile lor, urmînd o tipologie propusă de Kogălniceami și reluată de autorii francezi. Ubicini urmează prezentarea lui Kogălniceanu: există țigani aurari, ursari "care merg din oraș în oraș și din sat în sat cu urșii pe care-i prind de pui din Carpați și pe care-i învață diferite dansuri". Există lingurari și lăieși, oameni fără Dumnezeu și fără căpătîi
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
mănăstirilor și boierilor. Ei se împart în două grupe: lăieșii, care au aceeași destinație ca cei ai coroanei, și vătrașii, care locuiesc în majoritate în orașe unde sînt folosiți în casele boierești. Soarta acestora este vrednică de milă. Cînd un țigan fuge și este apoi prins, i se pune în jurul gîtului un colier bătut cu ținte de fier. Poziția lui Kogălniceanu față de țigani este ambivalență: el deplînge nestatornicia lor ca hoți și murdăria, subliniind în același timp talentele lor creatoare, în
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în majoritate în orașe unde sînt folosiți în casele boierești. Soarta acestora este vrednică de milă. Cînd un țigan fuge și este apoi prins, i se pune în jurul gîtului un colier bătut cu ținte de fier. Poziția lui Kogălniceanu față de țigani este ambivalență: el deplînge nestatornicia lor ca hoți și murdăria, subliniind în același timp talentele lor creatoare, în special ca muzicieni. Elogiile sînt la Kogălniceanu o modalitate de a-și valorifica Europa sa exotică în fața unei Europe clasice, mai puțin
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ca hoți și murdăria, subliniind în același timp talentele lor creatoare, în special ca muzicieni. Elogiile sînt la Kogălniceanu o modalitate de a-și valorifica Europa sa exotică în fața unei Europe clasice, mai puțin imaginative. În ceea ce privește dansul, notează Kogălniceanu, muzica țiganilor este preferabilă celei a europenilor. Ei posedă arta de a cînta cu mult mai multă măsură și cu mult mai mare satisfacție pentru dansator decît muzicienii Europei. Astfel, în timpul ultimului război dintre Rusia și Turcia, ofițerii ruși preferau muzica țigănească
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în timpul ultimului război dintre Rusia și Turcia, ofițerii ruși preferau muzica țigănească pentru dans în locul muzicii propriilor regimente." Kogălniceanu sfîrșește prin a pleda pentru emanciparea acestor sclavi, care ar fi de mare folos pentru Principate ca lucrători liberi. În 1844, țiganii de stat și cei din mănăstiri sînt eliberați. Relația stăpînilor cu țiganii este unul din aspectele disprețului social omniprezent al claselor superioare față de ansamblul populației. Vaillant, apoi Ubicini, au furnizat un tablou precis al stării societății anilor 1840-1850: o nouă
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
pentru dans în locul muzicii propriilor regimente." Kogălniceanu sfîrșește prin a pleda pentru emanciparea acestor sclavi, care ar fi de mare folos pentru Principate ca lucrători liberi. În 1844, țiganii de stat și cei din mănăstiri sînt eliberați. Relația stăpînilor cu țiganii este unul din aspectele disprețului social omniprezent al claselor superioare față de ansamblul populației. Vaillant, apoi Ubicini, au furnizat un tablou precis al stării societății anilor 1840-1850: o nouă nobilime formată în secolul al XV-lea, îmbogățită printr-o importantă infuzie
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
fac comerț să se supună drepturilor de patentă, reclamă protecții abuzive. Boierii concep o reprezentare ierarhizată, dar unită, a societății moldo-valahe. Dimpotrivă, observatorii străini sînt impresionați de caracterul plural al societății, unde se află alături greci, bulgari, armeni, evrei și țigani. Situația societății moldo-valahe în prima jumătate a secolului al XIX-lea ne introduce în "chestiunea orientală". Raporturile de forțe între Imperiul otoman și Rusia au evoluat în favoarea puterii ruse. Atracția pentru ordinea nisă intră în concurență cu atracția exersată de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Dreptul proprietății este totuși garantat. Egalitatea anunțată nu este de ordin economic, este o egalitate de cetățenie. Sclavii sînt eliberați, iar proprietarii lor sînt despăgubiți: "Poporul român respinge lipsa de umanitate și rușinea de a păstra sclavii și proclamă libertatea țiganilor particulari. Cei care au purtat pînă aici păcatul de a avea sclavi sînt iertați de poporul român. Însă patria, ca o bună mamă, va despăgubi pe toți cei care vor afirma că au pierdut din cauza acestei acțiuni creștine". Pentru a
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
se schimbă prea puțin între 1867 și 1914, în schimb aprecierile asupra resurselor și realizărilor industriale cunosc o mutație radicală: Notița din 1867 acordă cîteva pagini cantității și calității zăcămintelor, amintește că rîurile mișcă pulberi de aur pe care robii țigani le culegeau mai demult cu unelte grosolane, indică prezența fierului, cuprului și mercurului. Informațiile sînt mult mai ample în privința exploatării sării geme în județele Bacău, Prahova și Vîlcea. Tema concurenței între România și Galiția este lansată. Cît privește petrolul, există
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
prezența Orientului, însă a unui Orient redus aici la starea de negativ al Occidentului: "Mahalaua este regatul ruinelor, este Orientul care nu-și îngroapă cadavrele, care nu-și mătură gunoaiele". Casele din chirpici, colibele stînd să se năruiască; locuitorii lor: țigani, evrei, vagabonzi. Impresia de provizoriu, de trecere a timpului care se repetă fără a însemna că e istorie, se face simțită. În schimb, în centrul orașului, o stradă Calea Victoriei afirmă pretenția de eleganță, cu circulația sa intensă și cu însemnele
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
a însemna că e istorie, se face simțită. În schimb, în centrul orașului, o stradă Calea Victoriei afirmă pretenția de eleganță, cu circulația sa intensă și cu însemnele unei lumi pestrițe care frecventează de la cafenele vieneze, la care cîntă tarafuri de țigani, la patiseriile turcești și buticurile lui Niculescu Dragomir care vinde tartine cu caviar. Efemerul rezidă într-un tapaj ce se pretinde a fi lux. La un hotel de renume, Athénée Palace, străinilor le place imensul salon de marmură, fotoliile de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
prețul unor enorme sacrificii este pe punctul de a fi pierdut. Oare mareșalul ascultă Radio Londra, care spune că există acum mai mulți români în Siberia decît pe front? (aluzie la marele număr de prizonieri deportați acolo)" Radio Moscova declară: "Țiganii mareșalului Antonescu au terminat războiul și au plecat în țara lor". La 29 ianuarie, Sănătescu primește ordinul de a merge spre vest; totul este pregătit pentru a trece Niprul înghețat. Coloanele se reîntorc, în cursul unei conferințe din aprilie 1943
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
mai dure: regimul Ceaușescu este relicvă a stalinismului, declară el în 1987, într-o publicație a samizdatului ungar Beszelo. Politica Bucureștiului asimilează: în cazul minorității țigănești, proiectul urmărește sedentarizarea unei populații nomade a cărei imagine este negativă pentru opinia publică. Țiganii sînt foști sclavi ajunși pe teritoriul României spre sfîrșitul secolului XIII. Originea condiției lor de sclavi este obscură, numărul lor în anii '70 este nesigur. Statisticile îi uită, responsabilii cu recensămîntul fac presiuni ca ei să se declare români. Alții
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
doresc o integrare și renunță la originea lor. De ce să se prevaleze de o etnie și o cultură pe care puterea le condamnă la dispariție? De ce să se prevaleze de o identitate care se reduce la un statut de sărăcie? Țiganii, specializați în prelucrarea metalului, intră în cooperative metalurgice, aproape 50% dintre ei sînt primiți ca lucrători agricoli în cooperative și ferme de stat. Ei sînt, după recensămîntul din 1977, cam 230.000 de persoane. După studiile grupului Minority Rights, țiganii
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Țiganii, specializați în prelucrarea metalului, intră în cooperative metalurgice, aproape 50% dintre ei sînt primiți ca lucrători agricoli în cooperative și ferme de stat. Ei sînt, după recensămîntul din 1977, cam 230.000 de persoane. După studiile grupului Minority Rights, țiganii ar fi în număr de 660.000. Opinia publică nu-i iubește: cu sprijinul autorităților, ei au ocupat casele confiscate de la germanii din Transilvania care emigrează. Majoritatea țiganilor adulți sînt analfabeți, în ciuda eforturilor de școlarizare. Germanii părăsesc România. Fluxul este
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
din 1977, cam 230.000 de persoane. După studiile grupului Minority Rights, țiganii ar fi în număr de 660.000. Opinia publică nu-i iubește: cu sprijinul autorităților, ei au ocupat casele confiscate de la germanii din Transilvania care emigrează. Majoritatea țiganilor adulți sînt analfabeți, în ciuda eforturilor de școlarizare. Germanii părăsesc România. Fluxul este discontinuu, însă minoritatea germană scade neîncetat: autorizația de emigrare, mijlocită de o sumă în mărci, intră în gestiunea relațiilor dintre București și Bonn, după reluarea negocierilor diplomatice din
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
viu, rămîne o amenințare pentru că el îi controlează pe oamenii Securității care trag la București. Fraternizarea armatei cu revoluția favorizează clarificarea: armata este formată din fiii poporului care nu trag asupra poporului, Securitatea este compusă dintr-o liotă feroce de țigani, din copiii din orfelinate și din teroriștii străini veniți din lumea arabă. Telegramele agențiilor ungare și iugoslave au contribuit din plin la difuzarea acestei imagini. În același 22 decembrie, un Front de Salvare a patriei, condus de fostul ministru al
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Regele plîngînd. Nimic umilitor, nimic dezonorant în asta. Dimpotrivă. După ce televiziunea, scumpa de ea, ne-a frăgezit cu două imagini de un grotesc inegalabil: monstru sacru (sacru comunist!) al Chinei pe catafalc, învelit în seceră și ciocan, dar și regele țiganilor, așișderea pe catafalc, deci după aceste imagini pe care nu le mai credeam intrînd în casele noastre, atît de bîntuite, jumătate de secol, de coșmaruri, s-a ivit, ca o minune mai ieri nesperată, imaginea cu Regele Mihai coborînd scara
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
scumpă! 17 august Doi japonezi, fată și băiat, cu proverbiala lor manie fotografică, prind tot ce se poate, ce pot ei prinde, în zona Palatului Culturii. Japonezul are un moment de maximă inspirație și, văzînd lîngă Lapidarium un grup de țigani curați și foarte decorativi, îi abordează, rugîndu-i prin mimică să-i dea voie să se fotografieze cu puradelul lor sugar. Zis și făcut. Tînăra țigancă îi întinde pruncul, japonezul îl ia atent, ca pe ceva din altă lume, și-i
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]