198,372 matches
-
să omoare cu aceeași dexteritate și detașare cu care un puști împușcă ,inamicii" dintr-un joc pe calculator. Cantitatea consistentă de sânge e necesară pentru a de-sensibiliza spectatorul la fel de mult pe cât e mireasa de-sensibilizată. Așa se face sutura, așa ajungem să ne pese de personaj, fiind trași noi înspre ea, nu vice versa. Cum s-ar fi întâmplat dacă filmul ne povestea întâmplări de copilăria ei, extorcându-ne ceva compasiune. Să închei tot cu un dezacord, acum metodologic, cu
Omorâți-l pe Bill, dar cruțați-l pe Tarantino by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11438_a_12763]
-
de copilăria ei, extorcându-ne ceva compasiune. Să închei tot cu un dezacord, acum metodologic, cu Alex. Leo Șerban. Eu una cred că menirea criticului e de a ajuta spectatorul să privească. Nu arbitrar, la modul ,uită-te încolo, c-așa zic eu", ci arătându-i cum și unde să se uite, cu argumente. Nu e vorba de a substitui atenția exersată a criticului cu cea a spectatorului, ci de a scoate în evidență niște detalii. E nevoie ca ele să
Omorâți-l pe Bill, dar cruțați-l pe Tarantino by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11438_a_12763]
-
poate să și servească felurile preparate de altul. Însă el răspunde de dineu. Și de vinuri. - Ce s-a întâmplat? N-am înțeles. - Ce s-a întâmplat? - Cu pofta. Ați spus că s-a terminat și cu pofta. - Ah, da. Așa a fost. Cred că o dată cu moartea lui Ramos... pentru că Ramos e cel care a murit. Era organizatorul nostru. A făcut statutul, a comandat hârtia cu antet, invitațiile, ba a și desenat sigla clubului. Lua totul în serios. După ce a murit
Luis Fernando Verissimo - Clubul îngerilor by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/11440_a_12765]
-
îi plac scenariile și talk-showurile lungi, dar combinația asta părea, pînă de curînd, imposibilă. Cristoiu e ziarist. Chiar dacă are mai mult decît slăbiciuni politice și idiosincrazii, e un om de presă care nu confundă știrea cu comentariul. Sau cel puțin așa îmi place să cred. Nu se poate spune însă despre el că ar fi un inocent care dă cu toroipanul pe unde nimerește, de dragul adevărului. Ca om de televiziune ce a devenit de cîțiva ani încoace, directorul fondator al Evenimentului
Ion Cristoiu în bejenie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11468_a_12793]
-
m-am mirat să citesc un articol al lui Cristoiu, într-un ziar în care analistul și-a parcat comentariile în exclusivitate, că el ar fi victima unei cabale puse la cale de Realitatea tv. Dar și în ipoteza că așa ar sta lucrurile, n-ar fi prima oară cînd Ion Cristoiu pățește una ca asta. De fapt, toată cariera lui post-decembristă e presărată de asemenea cabale. La Zig-Zag, săptămînalul pe care l-a ridicat la cîteva sute de mii de
Ion Cristoiu în bejenie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11468_a_12793]
-
centru și este traducerea lui Radu Paraschivescu, de curînd apărută la Albatros, după un roman al Aurorei Cornu, Romanian Fugue in C Sharp. Numele poveștii englezești, tălmăcit de cineva care-l aude, numai, fără să-l citească, ar fi cam așa: fugă românească în si diez. Variațiune, adică, pe o temă de Bach, Arta fugii sfîrșind în orînduirea asta de note - si bemol, la, do, si diez. Lăsînd deoparte, acum, parantezele înfoiate în chip de portativ, Fugă spre centru nu-i
Caterinca și katiușa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11455_a_12780]
-
din cozi, din ocoluri nădăjduitoare în jurul vreunei guri de aer. În fine, ultima, ca un descîntec de cununie, ascunsă, cu șerpi și castele, diferită mult de ce descriam înainte, de parcă cineva ar fi scăpat, întîmplător, un praf de sare în fiertura așa de searbădă și ordinară. E, în această din urmă poveste, ceva din farmecul busuioc al Fîntînii dintre plopi sau din deochiul iubirilor pătimașe, de mahala. Să le luăm, însă, pe rînd. Are, romanul în patru părți, un avant-propos neobișnuit. Cîte
Caterinca și katiușa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11455_a_12780]
-
o a doua versiune nu strică niciodată. Și după ce s-a terminat războiul timpul era, aflăm, tot răbdător la Frăsinet. La masă se mestecă, deopotrivă, merinde și știri. Discută fetele, discută băieții, ca din carte, și unii, și alții, dar așa e scenariul... Între timp, istoria mare își vede de drum, pleacă nemții, vin rușii. Certuri între aliați, despărțiri între prieteni, între Fănuța și verișoară-sa Otilia, transformări. Pe urmă, Fănuța dispare. E, de-acum, Ștefania, elevă la ,Iulia Hasdeu" - una
Caterinca și katiușa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11455_a_12780]
-
sora și cumnatul lui și găzduit în camera de oaspeți. O anecdotă tragi-comică, așa cum e toată cartea, cum e toată viața din ea, făcută din multe-multe vieți. Acolo nu se rezistă, de-acolo se pleacă, fie ce-o fi, cam așa sună mesajul. Sfîrșitul îi găsește pe toți care pe la Paris, care la granița cu Cehoslovacia. Incipit vita nuova... Aurora Cornu, Fugă spre centru, traducere de Radu Paraschivescu, Editura Albatros, București, 2005, 229 pag.
Caterinca și katiușa by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11455_a_12780]
-
I. Funeriu Nu vreau, cum s-ar putea înțelege din acest titlu, să-i exonerez de vină pe toți acei așa-ziși profesioniști ai textului numai în temeiul faptului că lipsește o lege care să-i pedepsească atunci când, prin rebuturile pe care le pun în circulație, ei induc în eroare cititorul de bună-credință. Și cu atât mai puțin pe legiuitorul care
Nulla poena sine lege ? by I. Funeriu () [Corola-journal/Journalistic/11453_a_12778]
-
unui pașaport. Cozile imense, haosul de la ghișee, inevitabilele apeluri la pile și relații ne-au retrimis la practicile din vremea comunismului, când pentru ultimul fleac trebuia să fii umilit, tracasat și adus în stare de epuizare fizică și nervoasă, pentru că așa voia statul-tătuc. Ceva mai multă demnitate a oficialităților române în raport cu țările occidentale, pe de o parte, ceva mai multă fermitate în raport cu propriii noștri cetățeni care ne fac de râs n-ar strica. Altminteri, vom pune mereu căruța înaintea cailor și
De la Bariera Vergului la Bariera Bruxelles-ului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11472_a_12797]
-
și bat mătănii sau zeflemisesc pre limba lor. Chiar și prin lumea noastră răsăriteană, presărată cu ienibahar și-nsiropată ca baclavaua, prima purtare nu mai e de bon ton. Că tot prostul vede și tace. Coțcar e cine poate să zică, așa fel cît să stîrnească fără să supere. Este socoteala pe care și-o fac Andrei Pleșu și Radu Paraschivescu (editor), strîngînd într-un catastif colorat - la propriu - articole ale celui dintîi, de prin Dilema, Plai cu boi și Jurnalul Național
Cultura în poante by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11477_a_12802]
-
zvîrlite printre dinți viguroși și cinici". Șcl, șcl, știți cam de multișor textul... Sau, cumva în același gen, deși vine vorba de lucruri mai terestre, invazia derizoriului: ,ultimul miting din Piața Victoriei a oferit trecătorilor cîteva picante scene de gen. Așa, de pildă, la un moment dat, pe o pajiște lăturalnică, grupuri pestrițe de demonstranți fraternizau cu reprezentanți ai forțelor de ordine în jurul unor sticle cu virtuți euforizante. Convivii intonau viguros ,C-așa beu oamenii buni!", lăsînd la o parte, pentru
Cultura în poante by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11477_a_12802]
-
a oferit trecătorilor cîteva picante scene de gen. Așa, de pildă, la un moment dat, pe o pajiște lăturalnică, grupuri pestrițe de demonstranți fraternizau cu reprezentanți ai forțelor de ordine în jurul unor sticle cu virtuți euforizante. Convivii intonau viguros ,C-așa beu oamenii buni!", lăsînd la o parte, pentru un timp, strigăturile revendicative și sudălmile antiguvernamentale. Era cald și era consens". Asta-i viața: o pauză cît o zi de post între două lucruri făcute - eventual... - cu temei. |stimp, ce face
Cultura în poante by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11477_a_12802]
-
măsură de imbecilii ei decît depindem noi, deocamdată, de imbecilii noștri. E însă un fapt că există o internațională a imbecilității, în care riscăm să intrăm mai repede decît în Europa...". Șțțț, și să tragi nădejde că nu ești (chiar așa de) imbecil, și tot începi să te simți... Din fericire îți revii la minut, zîmbind în colțul gurii la un articol scurt (și cuprinzător) despre păcătoasa de persoană a doua singular, aruncată cînd și cui te-aștepți mai puțin: ,tutuiala
Cultura în poante by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11477_a_12802]
-
în contradicție cu relieful atât de accidentat al valorilor estetice. Dar tocmai prin recunoașterea și omologarea acestor valori, o parte semnificativă din creația lui Ion Gheorghe merită girul și chiar entuziasmul nostru. Cu toate inegalitățile sale și în pofida unui tezism, așa zicând, inocent al operei, se cuvine să-i citim cu atenție poemele, făcând abstracție, pe cât posibil, de culoarea convingerilor politice care le subîntind. Critica literară în care cred este una transideologică, recunoscând și impunând merite artistice, nu civice. Mai ales
Roșu vertical by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11456_a_12781]
-
să fie și mai complet, sunt aproape sigur că tot un reporter tv a plantat și acea grenadă în nisip cu scopul de a-i băga în spaime și pe puținii turiști... Mă rog, s-ar putea să nu fie așa, însă, cum toate oalele se sparg în ultima vreme în capul mass-mediei, mira-m-aș să nu fie amestecați și în problema grenadei. Dar, până una-alta, imaginea acesteia văzută în reportajele tv, l-a făcut pe prietenul Haralampy, pregătit
Numai presa e de vină... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11487_a_12812]
-
Domnul prim-ministru Tăriceanu, la TVR1, în ziua de 19.07, după renunțarea la demisie: - ,Cine ar fi făcut altfel, să dea cu piatra în mine... Nu mă clatin cu una cu două..." Bravo! Curajoase cuvinte, însă cam riscante, fiindcă așa se pare că ar fi zis și Sfântul Ștefan înainte de a fi ucis cu pietre de către cei cărora le păzea veșmintele Saul. Cine crede că e aluzie la Theodor Stolojan și cei 45 de șefi de filiale ale PNL, să
Numai presa e de vină... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11487_a_12812]
-
cu pricina, în pofida unor defecte ușor de sesizat și penalizat, are merite reale în spațiul nostru cultural. E bine așadar să-i curățăm cărțile de rășina secretată, pe cât de neplăcută la atingere, pe atât de inflamabilă; și să le analizăm, așa zicând, în vid, făcând abstracție de omul imposibil care le-a produs. Problema este că vanitățile lui încorsetează opera (meta)literară, o strâng și îi intră în carne, venind primele sub privirea cititorului. Romanul Jurnalul lui Dracula demarează cu mare
Bietul Dracula by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11478_a_12803]
-
nu a avut loc în țară, și nu reușesc să uit cum arătau cele două corpuri ale Palatului Mogoșoaia cu o pânză cu domul Vaticanului spânzurată între ele. Bizareria a fost că spectatorii străini alături de care am văzut filmul erau așa de absorbiți că n-au observat că stilul arhitectonic al Vaticanului nu coincide pe de-a întregul cu cel brâncovenesc... Enfin, punctul de vedere al acestui film e că tăcerea, chiar a liderilor unui cult, înseamnă complicitate la holocaust. Constantin
Trei, Doamne, și toate trei bune by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11483_a_12808]
-
Ei bine, având o asemenea sete de cultură, dacă se scumpește metrul cub, pesediștii vor fi obligați să scoată mai mulți bani - apoi ei nu se mulțumesc doar cu un metru cub -, vor sărăci, partidul va rămâne fără resurse și așa, aproape pe nesimțite, va scăpa țara de cei care ,muncesc, dar nu gândesc". Iată ce consecințe benefice ar putea avea hotărârea lui Alex. Ștefănescu de a scumpi metrul cub de cultură. Dar, dacă nu va fi așa? Dacă vom rămâne
Metrul cub de cultură by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11471_a_12796]
-
fără resurse și așa, aproape pe nesimțite, va scăpa țara de cei care ,muncesc, dar nu gândesc". Iată ce consecințe benefice ar putea avea hotărârea lui Alex. Ștefănescu de a scumpi metrul cub de cultură. Dar, dacă nu va fi așa? Dacă vom rămâne, Doamne ferește, și cu scumpirea, și cu pesediștii? Oribilă perspectivă! Să sperăm că lui Alex. Ștefănescu n-o să-i vină ideea scumpirii metrului cub de cultură. Oricum, parafrazând un clasic, vom spune că, în mod cert, cultura este
Metrul cub de cultură by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11471_a_12796]
-
dezvăluită acțiunea propriu-zisă. Văd doar cum ajung acasă și încep să aranjez prada, să o etalez, să o răsfoiesc, să înșir "bijuteriile", să le pipăi, să le miros. M-aș bucura de ele pînă la adînci bătrîneți, fiindcă, nu-i așa, nu aș avea cum să poposesc pe vreo listă de suspecți. Așa persoană onorabilă... Mă sucesc și mă răsucesc. Domnule, la urma urmelor, ce fel de hoți sînt ăștia? Dacă intri într-un muzeu, nu pleci cu un tablou, două
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11488_a_12813]
-
prada, să o etalez, să o răsfoiesc, să înșir "bijuteriile", să le pipăi, să le miros. M-aș bucura de ele pînă la adînci bătrîneți, fiindcă, nu-i așa, nu aș avea cum să poposesc pe vreo listă de suspecți. Așa persoană onorabilă... Mă sucesc și mă răsucesc. Domnule, la urma urmelor, ce fel de hoți sînt ăștia? Dacă intri într-un muzeu, nu pleci cu un tablou, două? Iei banchetele, scrumierele cu picior? Am făcut joculețe fel de fel, mici
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11488_a_12813]
-
Pe aripile vîntului! Aș vrea să pun poliției la dispozițe datele micii mele investigații. Oameni sîntem, nu? Trebuie să ne ajutăm unii pe alții la greu. Scurtînd lista suspecților, se economisește timp, acțiune, bani, energie. Dar n-o să le aruncăm așa, la infinit, pe aripile vîntului. (M. C.) Puțină istorie În luna iulie a acestui an, mai multe ziare bucureștene s-au arătat mirate de o spargere dată într-o noapte, între orele 19.00 și 9.30, la Librăria Humanitas
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11488_a_12813]