121,156 matches
-
de cap occidentalilor care au achiziționat, mai târziu, băncile de stat românești. Strategia capitaliștilor români nu presupunea, evident, obiectivul de a prelua pachetele majoritare ale marilor bănci de stat, ci doar de a ajunge să fie suficient de prezenți între acționari pentru a fi reprezentați în instituțiile de decizie ale băncilor și a întări în acest fel legăturile cu tehnocrația care conducea în realitate întregul sistem. Acest efort de a instituționaliza ceea ce, multă vreme, a fost doar o rețea de relații
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
utilizate de proprietarii lor pentru a-și finanța propriile afaceri. Exista în această privință o limită, stabilită prin lege, a expunerii unei bănci în creditarea unei singure firme - sau a unui singur grup de firme -, ca și în creditarea afacerilor acționarilor unei bănci, dar aceste limite au fost cu ușurință depășite de băncile românești, în condițiile în care supravegherea bancară era și ea inclusă în același sistem de relații inter-elite care domina economia românească a tranziției. Majoritatea acestor bănci private cu
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de stat românești și a unor investitori privați, români și străini. Următoarele s-au străduit să repete aceeași rețetă, cu succes variabil. Prima „regulă de aur” a acestor bănci era de a obține cât mai mult capital de stat, prin intermediul acționarilor firme de stat, și cât mai mult management privat (adică reprezentând acționariatul privat al băncii). A doua „regulă de aur” consta în a obține cât mai mulți clienți instituționali din rândul marilor întreprinderi de stat, ale căror cheltuieli bancare și
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
devenit devalizarea fondurilor băncii de către propriul acționariat, pe seama împrumuturilor cu dobândă din ce în ce mai mare obținute de la băncile proprietate de stat și de la BNR. Cazul exemplar în acest domeniu îl reprezintă, probabil, Banca Columna. Banca a fost înființată de un grup de acționari privați și publici români, cu destinația precisă de a finanța un sector bine definit al noii clase a capitaliștilor români. Cel mai important capital al băncii era format din „capitalul social” al acestor acționari - și al managementului băncii -, iar „marea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
fost înființată de un grup de acționari privați și publici români, cu destinația precisă de a finanța un sector bine definit al noii clase a capitaliștilor români. Cel mai important capital al băncii era format din „capitalul social” al acestor acționari - și al managementului băncii -, iar „marea lovitură” pe care a dat-o banca a constat în a convinge cea mai bogată instituție din România - FPS - să-și depună o mare parte a propriilor fonduri ca depozite în bancă. Având la
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
mai bogată instituție din România - FPS - să-și depună o mare parte a propriilor fonduri ca depozite în bancă. Având la dispoziție fonduri uriașe, banca a început să finanțeze privatizarea unei părți a fostei economii socialiste românești în favoarea grupului de acționari. Criza băncii a fost generată de schimbare politică din 1996, când puterea a fost preluată de CDR, și care a avut drept consecință imediată retragerea depozitelor FPS din bancă. În aceste condiții, banca a ajuns într-o situație financiară egală
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
și companiile publice și până la creditarea propriilor firme sau la devalizarea simplă și brutală a băncilor pe care le conduceau. Această ultimă „rețetă” s-a dovedit a fi infailibilă. Căci nici o bancă nu poate rezista în fața voinței exprese a propriilor acționari sau manageri de a o devaliza. Cazul exemplar în acest domeniu îl reprezintă Banca Română de Scont, a cărei devalizare de către propriul management, la îndemnul și în favoarea acționarului principal, a fost dezvăluită public. Era un secret al lui Polichinelle, care
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
infailibilă. Căci nici o bancă nu poate rezista în fața voinței exprese a propriilor acționari sau manageri de a o devaliza. Cazul exemplar în acest domeniu îl reprezintă Banca Română de Scont, a cărei devalizare de către propriul management, la îndemnul și în favoarea acționarului principal, a fost dezvăluită public. Era un secret al lui Polichinelle, care nu a surprins pe nimeni, nici măcar instituțiile însărcinate cu supravegherea bancară, dar care a adus în fața opiniei publice, într-o formă neîndoielnică, posibilitatea ca un faliment bancar să
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de control, supraveghere și penalizare a unor astfel de acțiuni ilicite sunt total neputincioase în fața managementului bancar. Deturnarea capitalului unei bănci și a fondurilor pe care ea le gestionează - ca și fondurile de investiții, societățile de asigurări etc. - de către propriii acționari și manageri în folos propriu și în defavoarea clienților lor, mai ales în defavoarea clienților ce utilizează fonduri publice, este un lucru banal în tranziția românească. În linii mari, ea ilustrează principalul mecanism de constituire a capitalului autohton și este responsabilă de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
un deceniu și jumătate de la revoluția din decembrie 1989, toți membrii cabinetului, începând cu primul-ministru, președintele României, președinții celor două camere ale Parlamentului și majoritatea demnitarilor - începând cu secretarii de stat și terminând cu cei mai înalți funcționari publici - sunt acționari și administratori „acoperiți” la societăți comerciale sau industriale. Este interesant de notat că, în schimb, bancherii sau conducătorii instituțiilor financiare - societăți de asigurări, fonduri de investiții etc. - nu au reușit o simbioză la fel de strânsă cu politica, fiind nevoiți să se
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
de distribuție din lume și a făcut mai mult de douăzeci de achiziții În toată lumea În ultimii ani, inclusiv cumpărarea Air Express, cea mai mare companie americană de transport aerian de marfă, pentru un bilion de dolari. De asemenea, este acționar majoritar În DHL Internațional, cu sediul la Bruxelles, cea mai mare companie de distribuție Înafara Statelor Unite ale Americii. Companiile americane, United Parcel Service (UPS) și Federal Express, rivale Încrâncenate de multă vreme, sunt atât de Îngrijorate de planul Deutsche Post de a
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
, Mihail (16.X.1885, Botoșani - 20.XII.1966, București), dramaturg și prozator. Este fiul Mariei (n. Moscovici) și al lui Anton Smolsky, polonez originar din Bucovina, locotenent de ulani, stabilit în România ca acționar la o societate petrolieră. Pseudonimul literar, dat în 1909 de Mihail Dragomirescu, îi va deveni nume oficial în 1949. Urmează cursul primar la Botoșani și Iași, iar pe cel secundar îl începe la Liceul Național din Iași, continuându-l la
SORBUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289795_a_291124]
-
1967) și la Facultatea de Filologie-Istorie a Universității din Craiova (finalizate în 1978). După un an în învățământ la Bălușești-Roman (1967-1968) intră în gazetărie, fiind redactor la cotidianul „Viața Buzăului” (1968-1997), redactor-șef la cotidianul „Opinia” din același oraș, apoi acționar principal și director general al Societății „Opinia” S.A. După 1990 se angajează și în politică, ajungând consilier județean al PNȚCD (1992-1996) și consilier municipal al Uniunii Forțelor Democratice (1996-2000), președinte al organizației județene Buzău a PNȚCD (1995) și al Convenției
STEFAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289899_a_291228]
-
o resursă principală a întreprinderii, cu influență hotărâtoare asupra rentabilității economice și a capacității potențiale de autofinanțare a investițiilor. Un excedent brut mare va permite reînnoirea imobilizărilor firmei, antrenând cheltuieli financiare iar diferența va fi dată statului (impozit pe profit), acționarilor (dividende) sau conservată prin autofinanțare. Rezultatul exploatării privește activitatea de exploatare normală și curentă a firmei. Rezultatul exploatării = EBE + (Venituri din provizioane + alte venituri) (cheltuieli cu amortizarea și provizioane + alte cheltuieli pentru exploatare). Rezultatul exploatării exprimă mărimea absolută a rentabilității
BILANŢUL CONTABIL şi reuşita economică by Gabriela IGNAT, Doina COJOC () [Corola-publishinghouse/Science/396_a_736]
-
Rezultatul exploatării exprimă mărimea absolută a rentabilității activității de exploatare obținută prin deducerea tuturor cheltuielilor din veniturile exploatării. Rezultatul curent este rezultatul tuturor operațiilor curente ale întreprinderii. Rezultatul net exprimă mărimea absolută a rentabilității financiare cu care vor fi remunerați acționarii pentru capitalurile proprii subscrise. 2.3. Rezultatul curent Rezultatul activității curente (RC) este determinat atât de rezultatul exploatării normale (nu ia în considerare elementele excepționale) și curente, cât și de cel al activității financiare. El este deci rezultatul tuturor operațiilor
BILANŢUL CONTABIL şi reuşita economică by Gabriela IGNAT, Doina COJOC () [Corola-publishinghouse/Science/396_a_736]
-
în care managementul societății este performant, puternic implicat în activitatea de zi cu zi. Cu toate acestea, poate apărea tendința de a obține anumite nivele de profit sau de a realiza anumite obiective, în condițiile în care managerii sunt și acționari. Formularul 2 Evaluarea generală a riscului de contabilitate Din evaluarea riscului inerent privind contabilitatea, am stabilit un risc scăzut în condițiile în care personalul de specialitate este bine pregătit, specializat la cursuri de implementare a standardelor internaționale de contabilitate. Cu
BILANŢUL CONTABIL şi reuşita economică by Gabriela IGNAT, Doina COJOC () [Corola-publishinghouse/Science/396_a_736]
-
sociale, în raport cu forma juridică a societății și va fi vărsat în întregime la data constituirii societății. Bunurile din patrimoniul societății comerciale sînt proprietatea acesteia, cu excepția celor dobîndite cu alt titlu. Articolul 21 Societățile comerciale înființate conform prezenței legi au un acționar, respectiv deținător de părți sociale, unic pînă la transferul total sau parțial al acțiunilor sau părților sociale către terțe părți din sectorul public sau privat, din țară sau din străinătate, în conformitate cu legislația specială. Articolul 22 În vederea pregătirii, organizării și coordonării
LEGE nr. 15 din 7 august 1990 (*actualizata*) privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106807_a_108136]
-
personală: 1 ha pământ, soția: 1/2 ha pământ 19. Dacă a posedat sau posedă o firmă proprie sau în asociație și care anume: - 20. A avut sau are reprezentanța vreunei firme străine, care anume: - 21. A fost sau este acționar la vreo societate, care anume: - 22. Când a fost concentrat: 1940 23. Dacă a fost pe front, a participat la lupte, unde, când, în cadrul cărei unități, gradul, în ce calitate, misiunile avute: nu am luat parte 24. Ce decorații a
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
datelor. 6.6.2.2. Obligațiile secretariatului și oficiului juridictc "6.6.2.2. Obligațiile secretariatului și oficiului juridic" În acest caz responsabilitățile nu sunt de aceeași importanță ca și cele enumerate anterior, dar ele se referă la: • raporturile cu acționarii; • perfectarea de contracte; • procurarea patentelor, copyrighturilor, mărcilor de fabrică; • asigurarea cadrului legal al desfășurării activităților comerciale; • apărarea împotriva potențialilor inamici ai sistemului; • păstrarea secretului informațiilor vehiculate în ședințele consiliului de administrație; • plasarea polițelor de asigurare ale firmei. 6.6.2
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
la justiție în cazul în care se dovedește încălcarea lui. De aceea, este deosebit de important ca proprietarii softului să se asigure că și-au înregistrat produsele lor sub copyright; • când softul este realizat de salariați ai firmei, care sunt și acționarii săi, ei pot obține, în mod automat, dreptul de copyright. Această regulă nu poate fi aplicată și simplilor salariați sau programatorilor angajați temporar; • documentația originală, obținută în timpul realizării programului, trebuie să fie datată pentru a putea demonstra perioada în care
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
14; 16. 21. Anghelescu Vasile, 4 apartamente, București, str. Dr. Herescu 12. 22. Anastasiu Denișa, 7 apartamente, București, str. Dr. Obedenaru 9, str. Olimpului 72. 23. Angelescu Dumitru, 5 apartamente, București, str. Crăciun 8, str. Borzești 7. 24. Asoc. foștilor acționari Șoc. Dombeco, 8 apartamente, București, str. Pitar Moș 19. 25. Antonescu Lucia, 5 apartamente, București, str. Precupeții Vechi 44. 26. Aldea Sandu Joița, 3 apartamente, București, str. Sandu Aldea 76. 27. Alexandrescu Paraschiva, 5 apartamente, București, str. Șerban Vodă 60
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
asigură viitorul prin investițiile în educația copiilor, de care cred că vor fi dependenți la bătrânețe. Firmele, într-o proporție covârșitoare, sunt întemeiate de familii („firme familiale”). Relațiile de rudenie sunt transpuse în relații contractuale pentru înființarea de firme cu acționari multipli, dar care, în mare parte, aparțin sferei familiale extinse. Destui dintre cei care lucrează în organizații publice oferă slujbe și atrag spre locuri de muncă privilegiate rude și copii. Familia nucleară (și cea extinsă) tinde să redevină generatoare a
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
catehism comunitarist, în maniera lui Lamennais (capitolul X); problema restaurării vocii morale (capitolul XI); formularea unor judecăți morale interculturale, printr-o consecventă depășire a culturalismelor (capitolul XII); o revoluție a proprietății și gestiunii, prin lărgirea bazei sociale a proprietății de la acționarii companiilor la toți cei care, într-un fel sau altul, participă la activitățile ei - salariații, cel puțin cei cu vechime, comunitățile etc. (capitolulXIII). 5. Contradicții și ambiguitățitc "5. Contradicții și ambiguități" Cea mai spectaculoasă contradicție a comunitarismului, și nu doar
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
eșecuri răsunătoare s-au referit la: incompetență, repartizarea defectuoasă a rolurilor și responsabilităților, nerespectarea procedurilor, ignorarea managementului riscurilor, neglijarea recomandărilor auditorilor interni, ineficacitatea auditului extern și chiar lăcomia managerilor ș.a. Efectele s-au răsfrânt atât asupra angajaților, cât și asupra acționarilor, dar mai ales asupra brandului respectivelor companii, din cauza pierderii încrederii publicului și mass-mediei în funcționarea și abordările managementului respectiv. În plin scandal Watergate, Congresul american a fost surprins de imensele contribuții ale companiilor americane la finanțarea partidelor politice și, negreșit
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
să fie o balanță între conformitate și performanță. Privind lucrurile mai în detaliu, guvernanța corporativă se referă la modul în care sunt împărțite drepturile și responsabilitățile între categoriile de participanți la activitatea firmei, cum ar fi consiliul de administrație, managerii, acționarii și alte grupuri de interese, specificând totodată modul cum se iau deciziile privind activitatea companiei, cum se definesc obiectivele strategice, care sunt mijloacele de atingere a lor și cum se monitorizează performanțele financiare. Conceptul de guvernanță corporativă este văzut ca
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]