8,109 matches
-
pozițiile și mișcările efectuate de alergător în scopul începerii alergării cu eficiență maximă. În funcție de obiectivul urmărit se utilizează startul de jos sau startul din picioare. Lansarea de la start este condiționată de faza următoare (deplasarea pe parcurs) și constă dintr-o accelerare până la atingerea vitezei de regim a alergării (optimă). * Deplasarea pe parcurs începe în momentul atingerii vitezei de regim (a vitezei optime) și are la bază pasul alergător lansat, care poate fi executat în tempo maximal, submaximal, moderat, etc. În toate
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
cazurile viteza de deplasare pe parcurs trebuie aleasă în așa fel încât să poată fi susținută pe toată distanța de alergare și să permită obținerea celei mai bune performanțe. * Finișul/sosirea. Caracteristic probelor de semifond și fond, finișul constă în accelerarea vitezei de alergare pe un parcurs variabil ca lungime și se încheie odată cu trecerea liniei de sosire. Sosirea - reprezintă trecerea peste linia care marchează sfârșitul distanței; poate consta în modificări variabile ale poziției trunchiului (fără a scădea viteza de deplasare
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
au pus în evidență faptul că din analiza curbei de viteză realizată pentru un sportiv care parcurge distanța de 100 m în 9,90 secunde se poate constata că viteza maximă de cursă este atinsă după 30 - 40 m de accelerare (lansarea de la start), viteză pe care sportivul tinde să o mențină cât mai mult (50 - 60 m) după care, aceasta scade (ultimii 10 m la cei mai buni sportivi). Din considerente didactice vom prezenta tehnica alergărilor de viteză pe plat
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
bază al tehnicii, analitic: * startul și lansarea de la start; * alergarea pe parcurs; * sosirea. Necesitatea obținerii vitezei maxime în cel mai scurt timp posibil a determinat căutarea și găsirea unor poziții favorabile, joase, grupate care să favorizeze dezvoltarea unui efort de accelerare. De la alergarea cu start ,,de sus”, din picioare, startul utilizat în întrecerile grecești până în anul 1887 în toate alergările, s-a cristalizat tehnica startului de jos (în anul 1886 la New York, după unii istorici sau în anul 1884 în Scoția
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
corporală; lucrul principal revine piciorului din față; durata impulsiei este de 0,4 - 0,5 secunde iar direcția forței este mult înclinată înainte, componenta tangențială fiind mult mărită în contul celei normale (fig.20). Lansarea se realizează prin intermediul pașilor de accelerare - elemente tehnice ale alergării de viteză. Caracteristicile tehnicii pasului accelerator (de accelerare) sunt următoarele: * contactul cu solul: numai pe partea anterioară a labei piciorului; * primii 2 3 pași după start sunt lipsiți de faza de amortizare; * urmele ,,pașilor” la început
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
4 - 0,5 secunde iar direcția forței este mult înclinată înainte, componenta tangențială fiind mult mărită în contul celei normale (fig.20). Lansarea se realizează prin intermediul pașilor de accelerare - elemente tehnice ale alergării de viteză. Caracteristicile tehnicii pasului accelerator (de accelerare) sunt următoarele: * contactul cu solul: numai pe partea anterioară a labei piciorului; * primii 2 3 pași după start sunt lipsiți de faza de amortizare; * urmele ,,pașilor” la început sunt mai depărtate; pe parcurs se apropie tot mai mult față de axa
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
20 se poate observa modul particular de așezare a blocstartului; dispunerea lui în dreapta culoarului de alergare, pe direcție oblică, oferă cea mai eficientă traiectorie de alergare, tangenta la arcul de cerc interior culoarului de alergare, o traiectorie rectilinie care favorizează accelerarea și permite înscrierea corectă a atletului în alergarea curbilinie, adoptând acțiunile tehnice prezentate mai sus. 4.1.a. Alergările de ștafetă Din categoria probelor de viteză fac parte și probele de ștafetă. Istoria atletismului consemnează primele întreceri de alergare de
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
cotului, cel opus piciorului din față fiind dus înainte, iar celălalt înapoi. La pocnetul pistolului sau la comanda ,,start” începe alergarea prin împingere energică pe piciorul din față; ducerea simultană a celuilalt picior înainte concomitent cu mișcările energice ale brațelor. Accelerarea de la start se face pe distanțe variabile, funcție de lungimea cursei, numărul participanților, planul tactic de cursă al fiecărui atlet, nivelul competiției. În probele de semifond lansarea de la start durează aproximativ 100- 120 m, moment când conform regulamentului nu se mai
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
respirație profundă și bine coordonată cu ritmul alergării facilitează ergogeneza specifică acestui tip de efort (aerob). * Finișul este ultima fază a alergărilor în care se realizează sosirea în finalul cursei. Finișul constă într-o modificare a structurii alergării, în sensul accelerării ei, prin utilizarea pe o anumită distanță a pasului alergător de accelerare, urmată de menținerea vitezei de alergare câștigată până la finalul cursei. Lungimea pe care se realizează finișul este condiționată de lungimea cursei, posibilitățile atletului și de elementele de tactică
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
tip de efort (aerob). * Finișul este ultima fază a alergărilor în care se realizează sosirea în finalul cursei. Finișul constă într-o modificare a structurii alergării, în sensul accelerării ei, prin utilizarea pe o anumită distanță a pasului alergător de accelerare, urmată de menținerea vitezei de alergare câștigată până la finalul cursei. Lungimea pe care se realizează finișul este condiționată de lungimea cursei, posibilitățile atletului și de elementele de tactică în cursă. Sosirea: este efectuată când o parte a corpului atinge planul
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
fazele alergării. * Startul și lansarea de start Datorită aglomerației și configurației solului apare posibilitatea de accidente; de aceea în start poziția brațelor alergătorului este puțin mai depărtată de trunchi, poziție care se menține și pe parcursul lansării de la start. Distanța de accelerare este variată funcție de numărul și valoarea participanților, configurația terenului și de elementele de tactică adoptate. În alergările pe teren variat se utilizează tot startul din picioare, și locul de plecare este, în general, plat cu 80 - 100 m fără obstacole
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
punct de vedere tehnic, alergarea în probele de obstacole este asemănătoare celei descrise la alergările de fond. Datorită obstacolelor respective ea prezintă însă unele particularități și anume: * găsirea locului potrivit pentru efectuarea bătăii înaintea obstacolelor; * presupune unele ruperi de ritm (accelerări) înaintea obstacolelor (în mod deosebit la groapa cu apă) pentru a se realiza o poziție favorabilă de trecere a obstacolelor (în pluton) și eficiență tehnică. Prezentăm elementele particulare ale fazelor alergării în probele de obstacole: * startul este identic cu cel
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
obstacol și desprinderea de la sol; * sprijinul pe obstacol și săritura; * faza de zbor, aterizarea și ieșirea din groapă. Elemente tehnice care caracterizează tehnica acestor faze sunt următoarele: apropierea de obstacol și desprinderea de la sol; pentru realizarea ei se adoptă o accelerare a vitezei cu aproximativ 10 m înainte de obstacol. Viteza de alergare și înălțimea sportivului determină distanța individuală de la locul de desprindere până la obstacol și oscilează între 1,20-1,40 m. Săritura corectă pe obstacol se realizează printr-un pas sărit
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
de vedere al poziției și mișcărilor brațelor, exercițiul poate fi executat cu mișcare normală de brațe (coordonată), cu brațele căzute pe lângă corp, prinse la spate, fixate pe șolduri sau pe ceafă. Tempoul poate fi moderat sau rapid, sub formă de accelerare, urmat de trecere în alergare lansată pe diferite distanțe. * alergare cu genunchii sus, exercițiu prin a cărei execuție se poate realiza: dezvoltarea forței mușchilor ridicători ai coapsei; îmbunătățirea mobilității articulare a piciorului; un pas alergător amplu prin realizarea unei impulsii
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
start din picioare în linie dreaptă, grup de 4-6 elevi; * același exercițiu efectuat în turnantă, la început câte unul sau doi, apo Pe parcursul exersării, frontală, pe grupe, pe perechi și individual se urmărește realizarea însu * poziția tehnică corectă la start; * accelerarea pe primii 4-5 pași, care vor fi m * evitarea busculadelor la startur de re u startul în același timp. moderat, se vor efectua și unele exer unele priceperi legate de alergarea în pluton, evitarea busculadelor, etc., ori pentru a se
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
din alergări în grup; la început grupurile vor fi mai mici, apoi mai numeroase (8-10 elevi); se va alerga în linie dreaptă, apoi în turnantă, în flanc câte unul, apoi în pluton, etc. 5.4. Predarea - învățarea pasului alergător de accelerare În timpul activității de învățare și consolidare a acestui element, va trebui tingerea unor valori optime, de lucru vor fi d 0 poi până la 40-60m, la început viteza nu va depăși 3/4 i Distanțele d individuale, apoi pe perechi, alergătorul
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
ocului de gleznă până la trecerea în alergare accelera șirii în condiții ușurate a modului de lungire treptată a pa bruscă spre înainte. că datorită dificultății, exercițiul este mai puț 5.5. Predarea - area tehnicii pasului alergător lansat de viteză e accelerare au fost în prealabil rinderii de alergare În învățarea unei tehnici corecte a pasului alergător lansat de viteză, se vor avea în vedere următoarele elemente: posibilități. * starturi din picioare în turnantă (pentru alergători) pe distanțe de 200, 400 m Se
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
Se mențin indicațiile de la exercițiul anterior, la care se adaugă cele caracteristice alergării în Exerciții suplimentare: * alergare cu joc de gleznă și trecere în alergare accelerată. Se execută prin mărirea frecvenței j tă: se execută în scopul însu sului alergător. * accelerări bruște, pe distanțe de 10-15 m, efectuate din poziții înalte, precedate de dezechilibrarea * alergare cu genunchii sus și trecere în alergare accelerată. Se execută în același mod ca la jocul de gleznă numai in accesibil în prima parte a învățării
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
cel lansat în tempo moderat, cu o ridicare relativ înaltă a călcâiului piciorului din spate, fără o pendulare prea evidentă a gambei se decât la pasul alergător în tempo moderat; nchiului, privirea i r, nu și a trunchiului. * alternări de accelerări și alergări libere în linie dreaptă, fără pauze, după modelul accelerare alergare liberă, accelerare, etc., s sus. * alergare lansată pe distanțe de 10-20m, precedate de o accelerare până la atingerea r lansat de viteză, iar distanțele pot fi mărite treptat, până la
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
călcâiului piciorului din spate, fără o pendulare prea evidentă a gambei se decât la pasul alergător în tempo moderat; nchiului, privirea i r, nu și a trunchiului. * alternări de accelerări și alergări libere în linie dreaptă, fără pauze, după modelul accelerare alergare liberă, accelerare, etc., s sus. * alergare lansată pe distanțe de 10-20m, precedate de o accelerare până la atingerea r lansat de viteză, iar distanțele pot fi mărite treptat, până la 30 m, dar nu mai mult. * exerci ate anterior, în scopul
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
spate, fără o pendulare prea evidentă a gambei se decât la pasul alergător în tempo moderat; nchiului, privirea i r, nu și a trunchiului. * alternări de accelerări și alergări libere în linie dreaptă, fără pauze, după modelul accelerare alergare liberă, accelerare, etc., s sus. * alergare lansată pe distanțe de 10-20m, precedate de o accelerare până la atingerea r lansat de viteză, iar distanțele pot fi mărite treptat, până la 30 m, dar nu mai mult. * exerci ate anterior, în scopul însușirii tehnicii alergării
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
în tempo moderat; nchiului, privirea i r, nu și a trunchiului. * alternări de accelerări și alergări libere în linie dreaptă, fără pauze, după modelul accelerare alergare liberă, accelerare, etc., s sus. * alergare lansată pe distanțe de 10-20m, precedate de o accelerare până la atingerea r lansat de viteză, iar distanțele pot fi mărite treptat, până la 30 m, dar nu mai mult. * exerci ate anterior, în scopul însușirii tehnicii alergării în turnantă, particularităților ieșirii din turnantă, etc. * Exerciții suplimentare: * alergare cu genunchii sus
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
specifice se execută liber sau/și la comandă pe grupe valorice ( în picioare). * plecări libere și la comandă din poziția ghemuit sau din poziție joas cu mâinile și genunchiul piciorului din spate sprijinite pe sol; se urmărește formarea deprinderii de accelerare din poziții diferite; nu se corectează tehnica. * luarea poziției ,,pe locuri”, trecerea în poziția ,,gata”, revenire în ,,pe locuri”, ș.a.m.d. Se execută liber și la comandă, individual și pe grupe. Se fac corectăr și asupra c fectuat în
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
reglării se urmă Imp ealizării unui start eficient este cu atât mai mare cu cât cursa ntru atleții de performanță (și nu numai) am alcătuit, eradicarea l i ale pozițiilor specifice. * start de jos la comandă în linie dreaptă cu accelerare pe distanțe mici, 5-10m. Treptat distanța se poate mări până la 20-30m; atenția este îndreptată orectitudinii pozițiilor și asupra capacității de accelerare, tempoul este mai scăzut la început (controlabil) și se mărește pe măsura însușirii tehnicii. * exercițiul anterior, e tului și
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
nu numai) am alcătuit, eradicarea l i ale pozițiilor specifice. * start de jos la comandă în linie dreaptă cu accelerare pe distanțe mici, 5-10m. Treptat distanța se poate mări până la 20-30m; atenția este îndreptată orectitudinii pozițiilor și asupra capacității de accelerare, tempoul este mai scăzut la început (controlabil) și se mărește pe măsura însușirii tehnicii. * exercițiul anterior, e tului și se vor urmări aspectele specifice alergării în turnantă descrise anterior. * start de jos cu accelerare până la viteza maximă, apoi alergare liberă
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]