3,557 matches
-
morfologic al limbii române sunt, așadar: * cuvântul (sintetic sau perifrastic, altfel spus, cuvântul propriu-zis și expresia/ locuțiunea) subsumat unei clase cu anumite caracteristici de ordin semantic, morfologic și sintactic clasa semantico-gramaticală79 (altfel spus, cuvântul ca "parte de vorbire"); în această accepțiune, cuvântul ca unitate dintre sens (lexical/ gramatical/ logic/ stilistic), formă (variabilă sau nu) și funcție (sintactică, de marcă de tip categorial și/ sau raportual, stilistică) face parte dintr-o clasă de cuvinte care au caracteristici similare; de exemplu, cuvântul repede
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
se operează și cu alte tipuri de părți de propoziție vezi, de exemplu, părțile dezvoltate de propoziție, părțile complexe de propoziție etc. (Volumele de poezii și de povești sunt preferatele lui. de poezii și de povești = atribut complex sau, în accepțiunea clasică, două atribute simple coordonate: de poezii; de povești). (b) Propoziția 127 este cea mai mică unitate sintactică ce transmite, de sine stătător, un mesaj logic; este cea mai simplă comunicare logică, având un singur predicat. Propozițiile se diferențiază, în cadrul
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
39; Zugun, 2000, p. 219 ș.u. etc. 78 Cf. Irimia, 2008, p. 21; Dimitriu, 1999, p. 4 etc. Ca și în cazul celorlalte componente ale lucrării de față, accentul este pus, și la nivel gramatical (morfologic și sintactic), pe accepțiunile "clasice" nesau mai puțin controversate în literatura de specialitate, prezente în programele în vigoare pentru examenele de Limba română ale viitorilor/ actualilor profesori pentru învățământul preșcolar și primar. 79 Dimitriu, 1999, p. 44. Vezi și Gramatica I, 2005, p. 37
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
este termenul din limba greacă de strategos care Îl desemna pe comandantul activ al unei unități armate. În secolul al XVIII-lea, când a fost consacrat În forma sa modernă, granițele conceptului de strategie au fost extinse ajungându-se la accepțiunea care se referă la organizarea și manevrarea forțelor armate Într-un context mai larg, dincolo de câmpul de bătălie, inclusiv În ceea ce privește pregătirea pentru confruntarea pe teren, dar și exploatarea imediată a rezultatelor acestei confruntări (Smith, 2001, pp. 1-3). În timp, procesul
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
cuvinte doar pentru descrierea, explicarea și Înțelegerea lumii ultimelor trei decenii. Dacă ne vom opri asupra lumii moderne, paradigma clasică, realistă, a relațiilor internaționale și implicațiile ei teoretice În domeniul securității rămân cele mai bune unelte explicative. Puterea națională, În accepțiunea definită de indicatorii ei fundamentali (puterea militară și capacitatea economică), și echilibrul dintre puteri explică cel mai bine lumea westfalică, al cărei sfârșit suntem departe de a-l Întrezări. Capitolul de față prezintă o analiză a orientărilor politicilor de securitate
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
subsistemele internaționale reprezintă structuri ale relațiilor internaționale care sunt definite nu doar În termenii militar și politic ai securității, ci și În sens economic și cultural ca entități de longue durée, ele se diferențiază de complexele regionale de securitate În accepțiunea reteoretizată recent de Buzan și Wæver (2003). În acest sens, este puțin relevantă schimbarea majoră a raporturilor de securitate Între principalii actori internaționali pentru conceptualizarea securității puterilor minore. În viziunea noastră, schimbările din interiorul subsistemelor mai mult sau mai puțin
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Equality și - bănuiesc - în multe alte scrieri moraliste de filosofie politică 62. Este definiția sa o definiție a moralismului sau mai curând o definiție - și aceea extrem de caricaturală, stângace și neinspirată - a teoriei ideale ca metodă de filosofare politică, în accepțiunea pe care i-a dat-o John Rawls 63? De unde a dedus Geuss că Rawls ne sugerează să "aplicăm" "teoria sa ideală a eticii" "acțiunii agenților politici", când orice student decent în filosofia politică știe că el a restrâns "aplicarea
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
și molecule, reunite într-o rețea de interacțiuni complexe a cărei funcție este asigurarea integrității și conservarea individualității structurale a organismului. În concepția restrictivă a lui N. K. Jerne, sistemul imunitar este reprezentat în exclusivitate de limfocite, iar într-o accepțiune mai largă, pe lângă limfocite, în alcătuirea sistemului imunitar intră o serie de celule accesorii cu rol esențial în declanșarea răspunsului imun: macrofagele și o serie de celule înrudite (celulele Lagerhans din tegument, celulele dendritice și celulele interdigitate). Se apreciază că
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de o parte, legăturile antropologiei cu filosofia și sociologia, pe de altă parte, au făcut ca în Franța, când spunem azi antropologie "pur și simplu", să înțelegem disciplina care are de-a face cu diversitatea contemporană a culturilor umaniste. Această accepțiune prezintă avantajul unei mai mari obiectivități, îndepărtând ideea unui domeniu închis, constituit de societățile primitive, încremenite într-o istorie staționară, fără un alt destin decât de a se reproduce identic sau de a muri. Să remarcăm totuși că abandonarea punctului
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
lumină nouă asupra subiectelor clasice sau mai puțin clasice ale antropologiei, cum ar fi noțiunea de persoană (Marcel Mauss), eficiența simbolică (Claude- Lévi Strauss), biopolitica (Michel Foucault), coexistența mai multor culturi, imigrația etc. În sfârșit, etnoștiințele au o a treia accepțiune care le acoperă cel puțin parțial pe celelalte două: ele desemnează analiza, inspirată din lingvistică, a clasificărilor și procedeelor utilizate de diferite culturi în domeniile științei și ale aplicațiilor sale. Se poate afirma că acest ultim șantier cuprinde parțial ansamblul
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
cu sensul originar de transmitere, transfer, dar și trădare este utilizat în multiple sensuri. Sensul de bază este cel de transmitere (provenind de la latinescul trans dare). Amintesc aici doar câteva dintre cele mai relevante pentru scopul studiului de față. În accepțiunea cea mai largă, tradiția se referă la acele date pe care individul trebuie să și le asume, începând cu limba maternă, istoria lumii în care trăiește, obiceiurile și moravurile, ideologia și manifestările religioase. O altă definiție este aceea a tradiției
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ani cu drepturi depline în vocabularul științelor sociale. De o mare diversitate semantică, termenul de globalizare a devenit un soi de umbrelă încăpătoare pentru o mulțime de fenomene din sfera economicului, politicului, socialului sau culturalului, ce au loc azi. În accepțiunea cea mai simplă, globalizarea este procesul apariției unui sistem economic și socio-cultural global. Am putea înțelege globalizarea ca interconexiunea globală a mai multor economii-univers, recurgând astfel la un concept braudelian. Economia univers este O sumă de spații individualizate, economice și
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
acest articol pornește este acela de conștiința împărtășită a acelui "noi" dat de apartenența la grup și care își are originea într-o serie de trăsături și experiențe comune reale sau imaginate ale celor ce compun acea colectivitate. Este o accepțiune ce își are originea în conceptele de "conștință colectivă" a lui Durkheim și "conștiință de clasă" a lui Marx, și care este vehiculată în literatura de specialitate actuală ce tratează acest concept (vezi Snow 2001, Eisenstadt, S.N., Giesen B 1995
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
moduri de organizare și interpretare a experienței. Edificate pe baza experienței trecute, schemele cognitive sunt astfel pattern-uri cognitive stabile, tranșante și net delimitate, prin care persoana depresivă interpretează experiența actuală . Relativ recent, schemele cognitive au primit și o altă accepțiune, conform căreia experiența este privită din perspectiva unei dihotomii morale ca "alb sau negru", fără nuanțe de gri, ca imperative categorice care nu permit opțiuni, sau ca expectații după care oamenii sunt ori complet buni, ori complet răi (Beck, 1979
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
mediator al contactului între public și intelectual, mediul de lucru poate fi și poarta (invizibilă) a turnului de fildeș. Pentru secolul XIX, sociologul depistează secta politică, boema și revista de nișă ca zona de înstrăinare a intelectualului din profan 15. Accepțiunea elitistă asupra intelectualului conectează indisolubil cărturarul de produsul activității sale - bunul cultural -, iar dacă intelectualul preia și rolul intelighenției, el va fi și distribuitorul creațiilor, linia de transmisie către marele public. O astfel de abordare aparține sociologului american Seymour M.
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
dieta 2.1.5.1. Ecolocația Ultrasunetele emise de lilieci au o frecvență foarte mare, de 20.000 - 120.000 Hz. Ca termen de comparație, amintim că omul percepe sunete cu o frecvență între 20 și 20.000 Hz. În accepțiunea ei etimologică, noțiunea de ecolocație nu acoperă în totalitate sistemul acustic al liliecilor, deoarece alături de localizarea sursei ecoului, ei mai percep și mărimea, forma și textura acesteia. Prin urmare, mai corect ar fi să vorbim de o „ecopercepție”. Caracteristică în
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
și salva. FRANCISC RAINER A fost profesor, titular al catedrei de anatomie descriptivă, la Facultatea de Medicină a Universității ieșene din anul 1913. În 1919, a plecat la București, lăsând în urma sa ,, o școală de anatomie în cea mai modernă accepțiune a timpului”, bazată pe aserțiunea ,,anatomia, știință a formelor vii”, fixată pentru prima dată pe frontispiciul sălii de disecție la Iași. Tot la Iași a cunoscut-o pe Marta, viitoarea sa soție, soră a cunoscutului om politic Grigore Trancu Iași
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
fie din nou supusă analizei. Giovanni Sartori a studiat, timp de aproape jumătate de secol, un asemenea concept. Lipjhart, referindu-se și el la modele de democrație, a introdus criterii ce restrâng tot mai mult sensurile înțelegerii democrației funcționale. În accepțiunea profesorului Morlino, statul de drept relevant pentru analiza unei "bune" democrații trebuie să fie caracterizat de: aplicarea erga omnes a unui sistem legal, chiar supranațional, care garantează drepturile și egalitatea cetățenilor; absența, chiar și la nivel local, a aspectelor dominate
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
disting aceste societăți (în țări precum Belgia, Austria, Luxemburg, Olanda sau Elveția) sunt "reasamblate" la nivel politic de elita democrată proprie fiecărui segment în parte. Aceste entități mențin unitatea țării, sunt deschise la cooperare și obțin sprijinul adepților sau (în accepțiunea lui Lijphart) a "sub-elitelor" activiștilor (în context apolitic, cu participare scăzută la nivel de masă). La nivel instituțional, democrațiile consociative sunt caracterizate de guverne cu coaliții largi; existența unor mecanisme de veto este menită să asigure rolul minorităților în procesul
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
celui care semnează Ovidiu PECICAN Cluj-Napoca, 8 februarie 2014 1. Studii și eseuri Locuri și nelocuri ale francofoniei Francofonia nu este doar o vocabulă politică, ideologică, instituțional corectă, port-drapel al diversității împotriva unifor mizării globalizante; în orice caz, nu aceste accepțiuni îmi vor reține atenția în continuare. Consider că acest concept este mult mai complex decît o recunoaștem adesea și îl voi aborda, în cele ce urmează, în dimensiunea sa de spațiu imaginar paradoxal, de loc non geografic, în care libertatea
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
mai mult în țările care nu au privit niciodată franceza ca pe un instrument al opresorului, ci ca pe un mijloc de a intra în circuitul universal de valori. Desigur, e greu să scapi de conjuncturile istorice și, în această accepțiune, termenul de "literatură francofonă" pare atins de scep trul imperialist, purtător de grele echivocuri. Iată de ce un grup important de scriitori de limbă franceză, avîndu-i în frunte pe Michel le Bris și Jean Rouaud, au lansat, în 2007, cu ocazia
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
ca să ajungi în sferele de influență franceze, e nevoie să parcurgi un drum destul de lung și anevoios, deosebit de solicitant intelectual și cultural. Și asta nu de azi de ieri, ci din îndepărtatul Ev mediu, în care literatura și politica, chiar dacă accepțiunile termenilor erau destul de diferite de cele de astăzi, s-au hrănit și modelat reciproc, poate mai mult decît în orice altă epocă istorică. Începînd cu celebrele Jurăminte de la Strasbourg din anul 843 (încheiate între doi nepoți ai lui Carol cel
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
împreună și separat. Nicio creație literară nu e fecioară, niciun sens nu se naște singur. Cu alte cuvinte, putem afirma că orice scriere este o rescriere, orice text reia ceva, cumva, scriitorul fiind un fel de intermediar, de traducător, în accepțiunea lui Proust: ... îmi dădeam seama că acea carte esențială, singura carte adevă rată, un mare scriitor nu trebuie s-o inventeze pentru că există deja în fiecare dintre noi, ci s-o traducă. Datoria și sarcina unui scriitor sunt cele ale
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
acești "salonarzi" ai gîndirii, atît de îndepărtați de pătimirile esențiale ale lui Fondane. Existențialismul francez e teoretic, nicicînd capabil de a se detașa în întregime de supremația, sau cel puțin de o autonomie a rațiunii, căci Ființa (în diferitele sale accepțiuni) trebuie să se împace cu finitudinea sa și cu necesitatea lumii, în vreme ce vocea lui Fondane striga dreptul ființei la infinitatea posibilului. Evreu, român, francez, șestovian, cititor asiduu al Bibliei, obsedat de contradicția dintre trăire și gîndire, fremătător și chinuit, pasional
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
în Piața Universității, în 1989, strigau, cu neașteptată înțelepciune : Vom muri și vom fi liberi" ?... Dragostea fin de siècle "Romanul, micuțule, e locul unde găsești dragoste...", îi răspunde o bibliotecară copilului Albert Thibaudet. Dincolo de confuzia la care poate conduce dubla accepțiune a termenului 'romanesc', problema rămîne de actualitate. Iar peisajul atît de mișcător, de contradictoriu și de suprapopulat al literelor franceze cedează cu greu în fața unei evidențe desuete, precum cea generată de involuntara confruntare de acum un deceniu și mai bine
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]