5,887 matches
-
având ca regent un substantiv sau pronume, adjectivul se distinge de adverb, care are același conținut semantic: exprimă însușiri (ale unei acțiuni verbale). În sistemul lexical al limbii există termeni univoci sub aspectul sensului lexico-gramatical de gradul I; aparțin clasei adjectivului și, în consecință, pot intra numai în sintagme nominale sau în sintagma predicatului analitic (bun, românesc etc.) și termeni care se pot actualiza, sau ca adjective, sau ca adverbe (frumos, urât etc.). În funcție de sintagma în care intră, termeni precum frumos
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
al limbii există termeni univoci sub aspectul sensului lexico-gramatical de gradul I; aparțin clasei adjectivului și, în consecință, pot intra numai în sintagme nominale sau în sintagma predicatului analitic (bun, românesc etc.) și termeni care se pot actualiza, sau ca adjective, sau ca adverbe (frumos, urât etc.). În funcție de sintagma în care intră, termeni precum frumos, urât, încet, adânc etc. pot fi adjective: „Un mort frumos cu ochii vii/Ce scânteie-n afară” (M. Eminescu, I, p. 170) sau adverbe: „De te
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în sintagme nominale sau în sintagma predicatului analitic (bun, românesc etc.) și termeni care se pot actualiza, sau ca adjective, sau ca adverbe (frumos, urât etc.). În funcție de sintagma în care intră, termeni precum frumos, urât, încet, adânc etc. pot fi adjective: „Un mort frumos cu ochii vii/Ce scânteie-n afară” (M. Eminescu, I, p. 170) sau adverbe: „De te rogi frumos de dânsul/Îndestul e de hain.” (M. Eminescu, p. 109) La nivel morfologic identitatea specifică a adjectivului rezultă din
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pot fi adjective: „Un mort frumos cu ochii vii/Ce scânteie-n afară” (M. Eminescu, I, p. 170) sau adverbe: „De te rogi frumos de dânsul/Îndestul e de hain.” (M. Eminescu, p. 109) La nivel morfologic identitatea specifică a adjectivului rezultă din dependența variabilei din structura bipolară a cuvântului de categoria gramaticală a intensității, categorie gramaticală proprie, și de sensurile de gen, număr și caz ale substantivului (pronumelui) cu care intră în relație de dependență sau de interdependență. Prin categoria
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
variabilei din structura bipolară a cuvântului de categoria gramaticală a intensității, categorie gramaticală proprie, și de sensurile de gen, număr și caz ale substantivului (pronumelui) cu care intră în relație de dependență sau de interdependență. Prin categoria gramaticală a intensității, adjectivul se distinge de substantiv, cu care constituie, în sistemul limbii, clasa numelui și, în structura textului, sintagma nominală. Prin aceasta, se fixează caracterul adjectival al termenilor cu dublă actualizare: substantiv sau adjectiv: Un bătrân înțelept vs Un bătrân foarte înțelept
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sau de interdependență. Prin categoria gramaticală a intensității, adjectivul se distinge de substantiv, cu care constituie, în sistemul limbii, clasa numelui și, în structura textului, sintagma nominală. Prin aceasta, se fixează caracterul adjectival al termenilor cu dublă actualizare: substantiv sau adjectiv: Un bătrân înțelept vs Un bătrân foarte înțelept bătrân - substantiv înțelept - adjectiv Un bătrân înțelept vs Un foarte bătrân înțelept bătrân - adjectiv înțelept - substantiv Prin variabilitatea structurii sale morfematice în funcție de gen, număr și caz, adjectivul se distinge de adverb, cu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
substantiv, cu care constituie, în sistemul limbii, clasa numelui și, în structura textului, sintagma nominală. Prin aceasta, se fixează caracterul adjectival al termenilor cu dublă actualizare: substantiv sau adjectiv: Un bătrân înțelept vs Un bătrân foarte înțelept bătrân - substantiv înțelept - adjectiv Un bătrân înțelept vs Un foarte bătrân înțelept bătrân - adjectiv înțelept - substantiv Prin variabilitatea structurii sale morfematice în funcție de gen, număr și caz, adjectivul se distinge de adverb, cu care are în comun categoria intensității, dar și de substantiv, datorită specificului
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în structura textului, sintagma nominală. Prin aceasta, se fixează caracterul adjectival al termenilor cu dublă actualizare: substantiv sau adjectiv: Un bătrân înțelept vs Un bătrân foarte înțelept bătrân - substantiv înțelept - adjectiv Un bătrân înțelept vs Un foarte bătrân înțelept bătrân - adjectiv înțelept - substantiv Prin variabilitatea structurii sale morfematice în funcție de gen, număr și caz, adjectivul se distinge de adverb, cu care are în comun categoria intensității, dar și de substantiv, datorită specificului acestei variabilități. La substantiv, genul este o trăsătură semantică stabilă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cu dublă actualizare: substantiv sau adjectiv: Un bătrân înțelept vs Un bătrân foarte înțelept bătrân - substantiv înțelept - adjectiv Un bătrân înțelept vs Un foarte bătrân înțelept bătrân - adjectiv înțelept - substantiv Prin variabilitatea structurii sale morfematice în funcție de gen, număr și caz, adjectivul se distinge de adverb, cu care are în comun categoria intensității, dar și de substantiv, datorită specificului acestei variabilități. La substantiv, genul este o trăsătură semantică stabilă, o constantă a planului semantic complex al unităților lexicale, chiar dacă intervine o anumită
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
opoziție în planul expresiei: (un) italian + -Ø vs (mai mulți) italien + i; (o) prun-ă vs (mai multe) prun-e; „A venit un italian-Ø” (agent - nominativ) vs „Au rugat pe un italian-Ø...” (pacient - acuzativ), „I-am dat unui italian-Ø...” (beneficiar - dativ). La adjectiv, genul, numărul și cazul se înscriu numai în planul expresiei, nu sunt categorii gramaticale; morfemele conjuncte din structura variabilei adjectivului sunt impuse de acțiunea principiului acordului; opoziția de gen inteligent-inteligentă este cerută de apartenența substantivului cu care adjectivul intră într-
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
un italian-Ø” (agent - nominativ) vs „Au rugat pe un italian-Ø...” (pacient - acuzativ), „I-am dat unui italian-Ø...” (beneficiar - dativ). La adjectiv, genul, numărul și cazul se înscriu numai în planul expresiei, nu sunt categorii gramaticale; morfemele conjuncte din structura variabilei adjectivului sunt impuse de acțiunea principiului acordului; opoziția de gen inteligent-inteligentă este cerută de apartenența substantivului cu care adjectivul intră într-o relație de dependență sau de interdependență la una din cele două clase de gen: student inteligent/studentă inteligentă. Limba
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
dativ). La adjectiv, genul, numărul și cazul se înscriu numai în planul expresiei, nu sunt categorii gramaticale; morfemele conjuncte din structura variabilei adjectivului sunt impuse de acțiunea principiului acordului; opoziția de gen inteligent-inteligentă este cerută de apartenența substantivului cu care adjectivul intră într-o relație de dependență sau de interdependență la una din cele două clase de gen: student inteligent/studentă inteligentă. Limba română se caracterizează prin exprimarea redundantă, generalizată la toți constituenții sintagmei nucleare sau ai sintagmei nucleului predicațional, a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cele două clase de gen: student inteligent/studentă inteligentă. Limba română se caracterizează prin exprimarea redundantă, generalizată la toți constituenții sintagmei nucleare sau ai sintagmei nucleului predicațional, a indicilor de gen, număr și caz, dacă termenul dependent sau interdependent este adjectiv. În interiorul clasei numelui, adjectivul se distinge de substantiv prin absența categoriei gramaticale a determinării. Articolul poate intra în structura variabilei adjectivului, dar ca semn al determinării substantivului (sau a sintagmei nominale în ansamblu) în structuri cu topică inversată. În versul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
gen: student inteligent/studentă inteligentă. Limba română se caracterizează prin exprimarea redundantă, generalizată la toți constituenții sintagmei nucleare sau ai sintagmei nucleului predicațional, a indicilor de gen, număr și caz, dacă termenul dependent sau interdependent este adjectiv. În interiorul clasei numelui, adjectivul se distinge de substantiv prin absența categoriei gramaticale a determinării. Articolul poate intra în structura variabilei adjectivului, dar ca semn al determinării substantivului (sau a sintagmei nominale în ansamblu) în structuri cu topică inversată. În versul lui L. Blaga: „Numai
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nucleare sau ai sintagmei nucleului predicațional, a indicilor de gen, număr și caz, dacă termenul dependent sau interdependent este adjectiv. În interiorul clasei numelui, adjectivul se distinge de substantiv prin absența categoriei gramaticale a determinării. Articolul poate intra în structura variabilei adjectivului, dar ca semn al determinării substantivului (sau a sintagmei nominale în ansamblu) în structuri cu topică inversată. În versul lui L. Blaga: „Numai pe tine te am trecătorul meu trup.”, articolul -l din structura adjectivului trecătoru-l este morfem al determinării
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
poate intra în structura variabilei adjectivului, dar ca semn al determinării substantivului (sau a sintagmei nominale în ansamblu) în structuri cu topică inversată. În versul lui L. Blaga: „Numai pe tine te am trecătorul meu trup.”, articolul -l din structura adjectivului trecătoru-l este morfem al determinării definite a substantivului trup, care se exprimă o singură dată, la nivelul sintagmei nominale. Preluarea morfemului de către adjectiv este determinată de antepunerea lui ca atribut; în topică obiectivă (substantiv + adjectiv), articolul rămâne în structura substantivului
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
În versul lui L. Blaga: „Numai pe tine te am trecătorul meu trup.”, articolul -l din structura adjectivului trecătoru-l este morfem al determinării definite a substantivului trup, care se exprimă o singură dată, la nivelul sintagmei nominale. Preluarea morfemului de către adjectiv este determinată de antepunerea lui ca atribut; în topică obiectivă (substantiv + adjectiv), articolul rămâne în structura substantivului: trupul meu trecător. Articolul hotărât intră în structura variabilei adjectivelor când acestea sunt izolate, ca în limbajul poetic al lui L. Blaga, și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
trup.”, articolul -l din structura adjectivului trecătoru-l este morfem al determinării definite a substantivului trup, care se exprimă o singură dată, la nivelul sintagmei nominale. Preluarea morfemului de către adjectiv este determinată de antepunerea lui ca atribut; în topică obiectivă (substantiv + adjectiv), articolul rămâne în structura substantivului: trupul meu trecător. Articolul hotărât intră în structura variabilei adjectivelor când acestea sunt izolate, ca în limbajul poetic al lui L. Blaga, și se încarcă, în consecință, și cu conținutul semantic al substantivului implicat, într-
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
care se exprimă o singură dată, la nivelul sintagmei nominale. Preluarea morfemului de către adjectiv este determinată de antepunerea lui ca atribut; în topică obiectivă (substantiv + adjectiv), articolul rămâne în structura substantivului: trupul meu trecător. Articolul hotărât intră în structura variabilei adjectivelor când acestea sunt izolate, ca în limbajul poetic al lui L. Blaga, și se încarcă, în consecință, și cu conținutul semantic al substantivului implicat, într-un proces particular de absolutizare a însușirii: „Îmi pare că ochii tăi, adâncii, sunt izvorul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
particular de absolutizare a însușirii: „Îmi pare că ochii tăi, adâncii, sunt izvorul/din care tainic curge noaptea peste văi.” (L. Blaga, p. 27) Când substantivul este determinat definit din perspectiva unei anumite însușiri, morfemul determinării, articolul adjectival-demonstrativ cel, precede adjectivul: „Ca toamna cea târzie e viața mea și cad/ Iluzii ca și frunza pe undele de vad.” (M. Eminescu, IV, p. 432) Clase lexico-gramaticale de adjectivetc "Clase lexico‑gramaticale de adjective" Din punctul de vedere al raportului dintre poziția termenilor
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
unei anumite însușiri, morfemul determinării, articolul adjectival-demonstrativ cel, precede adjectivul: „Ca toamna cea târzie e viața mea și cad/ Iluzii ca și frunza pe undele de vad.” (M. Eminescu, IV, p. 432) Clase lexico-gramaticale de adjectivetc "Clase lexico‑gramaticale de adjective" Din punctul de vedere al raportului dintre poziția termenilor lexicali în sistemul limbii și în structura gramaticală a textului, adjectivele se înscriu în două clase: 1. adjective constante, caracterizate prin trăsătura lexico-gramaticală a clasei ca o constantă: albastru, înalt, rotund
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ca și frunza pe undele de vad.” (M. Eminescu, IV, p. 432) Clase lexico-gramaticale de adjectivetc "Clase lexico‑gramaticale de adjective" Din punctul de vedere al raportului dintre poziția termenilor lexicali în sistemul limbii și în structura gramaticală a textului, adjectivele se înscriu în două clase: 1. adjective constante, caracterizate prin trăsătura lexico-gramaticală a clasei ca o constantă: albastru, înalt, rotund, triunghiular etc.; 2. adjective mobile, caracterizate prin trăsătura lexico-gramaticală a clasei ca actualizare nominală a unor termeni virtual polisemantici, sub
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
M. Eminescu, IV, p. 432) Clase lexico-gramaticale de adjectivetc "Clase lexico‑gramaticale de adjective" Din punctul de vedere al raportului dintre poziția termenilor lexicali în sistemul limbii și în structura gramaticală a textului, adjectivele se înscriu în două clase: 1. adjective constante, caracterizate prin trăsătura lexico-gramaticală a clasei ca o constantă: albastru, înalt, rotund, triunghiular etc.; 2. adjective mobile, caracterizate prin trăsătura lexico-gramaticală a clasei ca actualizare nominală a unor termeni virtual polisemantici, sub aspectul sensurilor lexico-gramaticale de gradul I sau
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
vedere al raportului dintre poziția termenilor lexicali în sistemul limbii și în structura gramaticală a textului, adjectivele se înscriu în două clase: 1. adjective constante, caracterizate prin trăsătura lexico-gramaticală a clasei ca o constantă: albastru, înalt, rotund, triunghiular etc.; 2. adjective mobile, caracterizate prin trăsătura lexico-gramaticală a clasei ca actualizare nominală a unor termeni virtual polisemantici, sub aspectul sensurilor lexico-gramaticale de gradul I sau ca variantă ajectivală a unor termeni omonimi sub aspectul sensurilor lexico-gramaticale de gradul I. Fac parte din
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
caracterizate prin trăsătura lexico-gramaticală a clasei ca actualizare nominală a unor termeni virtual polisemantici, sub aspectul sensurilor lexico-gramaticale de gradul I sau ca variantă ajectivală a unor termeni omonimi sub aspectul sensurilor lexico-gramaticale de gradul I. Fac parte din clasa adjectivelor mobile: • adjective care intră în corelație de actualizare lexico-gramaticală cu substantive: bătrân, tânăr, înțelept, bogat, sărac etc.; „De-un veac el șede astfel - de moarte-uitat, bătrân.” $adjectiv$$/„Bătrânul cu-a lui cârjă sus genele-și ridică.” (M. Eminescu, I, p.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]