27,712 matches
-
MERIDIANUL TIMIȘOARA, revistă de „opinie, literatură, artă și cultură” care apare la Timișoara, în primul an săptămânal, apoi lunar, între 20 aprilie 1990 și ianuarie 1994. Redactor-șef este Anghel Dumbrăveanu, ca redactor-șef adjunct figurează Adrian Dinu Rachieru, din redacție făcând parte Marian Drumur, Aurel Gheorghe Ardeleanu, Ildiko Gaboș, Petre Stoica, Radu Theodoru, G. I. Tohăneanu, Mircea Tomuș, iar ulterior și Ion Budescu, Laurențiu Cerneț, Stelian Cinca, Eugen Dorcescu, Deliu Petroiu. Colaboratorilor constanți, majoritatea
MERIDIANUL TIMISOARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288093_a_289422]
-
care era asociată cu o viață de neîntreruptă rigoare ascetică, sporise tot mai mult faima și autoritatea lui Augustin în calitatea sa de preot asistent al episcopului Valeriu. La patru ani de la hirotonisire are loc mișcarea decisivă, numirea ca episcop adjunct, în 395, și în același an, odată cu moartea lui Valeriu, înscăunarea ca episcop titular la Hippona. Urmează, în 397, un important tratat exegetic, cel compus din două cărți dedicate Diverselor întrebări ale lui Simplicianus (De diversis quaestionibus ad Simplicianum). Așa cum
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
al revistei îi aparține lui Zaharia Stancu, care conduce publicația până la numărul 9/1962, ulterior, pentru o bună perioadă, colegiul editorial nemaifiind menționat. Colegiul anunțat în primul număr din 1954 ilustra direcția proletculistă și era alcătuit din cei doi redactori-șefi adjuncți (George Macovescu și Veronica Porumbacu) și din Mihai Beniuc, Marcel Breslașu, Eusebiu Camilar, Paul Georgescu, Alexandru Jar, Eugen Jebeleanu, Cicerone Theodorescu, Ion Vitner. După un timp, redactor-șef adjunct va fi Paul Georgescu; Veronica Porumbacu și George Macovescu, apoi și
GAZETA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287200_a_288529]
-
Mihail Petroveanu, ultimul fiind înlocuit, de la numărul 34/1961, cu Ștefan Gheorghiu. Un al doilea directorat, corespunzând unei noi orientări ideologice și unei evidente primeniri grafice a revistei, este asigurat, de la numărul 20/1963, de Tiberiu Utan, ajutat, în calitate de redactori-șefi adjuncți, de Ștefan Gheorghiu și de Ov. S. Crohmălniceanu (în locul acestuia funcționând ulterior Ion Brad iar, de la numărul 49/1965, Ion Lăncrănjan). Și alți scriitori vor fi cooptați în conducerea săptămânalului până la numărul 9/1967, când se renunță din nou la
GAZETA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287200_a_288529]
-
Ion Brad iar, de la numărul 49/1965, Ion Lăncrănjan). Și alți scriitori vor fi cooptați în conducerea săptămânalului până la numărul 9/1967, când se renunță din nou la menționarea colegiului de redacție, din care făceau parte Alexandru Oprea (redactor-șef adjunct) și Mihail Stoian (secretar de redacție, în locul lui Haralamb Zincă). Starea de obediență față de modelul cultural sovietic o ilustrează primii ani de existență a publicației. Apar lungi poeme politice, cum sunt Despre pământ (3/1954) și Ție-ți vorbesc, Americă
GAZETA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287200_a_288529]
-
poet și publicist. A absolvit Universitatea Pedagogică „Ion Creangă” din Chișinău (1945). A început să publice poezii în revista „Licurici” (1940). Din 1950 lucrează în redacția gazetei „Tinerimea Moldovei” din Chișinău, iar între 1966 și 1983 funcționează ca redactor-șef adjunct al revistei „Moldova”, devenind și animatorul unor cenacluri literare. Primul volum, Generația mea, apărut în 1951, a fost urmat de numeroase alte culegeri de versuri. G. cultivă o poezie lirică prin excelență, surprinzând stări emotive aflate la frontiera dintre vis
GUJEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287382_a_288711]
-
țărani. Absolvent, în anul 1945, al Școlii Normale din Blaj, lucrează trei ani ca învățător în satul natal, iar între 1948 și 1952 urmează cursurile Facultății de Filologie a Universității din Cluj. Din 1959 până la moartea sa, este redactor-șef adjunct la revista „Steaua”, unde, mai ales în deceniul șapte, alături de A.E. Baconsky, Victor Felea și Aurel Rău, duce o semnificativă bătălie pentru recuperarea criteriului estetic în evaluarea literaturii, precum și pentru reabilitarea lirismului în poezie. Debutează cu versuri în suplimentul
GURGHIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287387_a_288716]
-
Amfiteatru”. A fost, de asemenea, membru al grupului literar experimental Ars Amatoria. Începând din 1978 a funcționat ca profesor de limba și literatura română în București și ca referent la Uniunea Artiștilor Plastici. După 1989 a lucrat ca redactor-șef adjunct la revista „Contrapunct”, redactor la „Academia Cațavencu”, referent la Studioul Cinematografic al Ministerului Culturii, jurnalist în redacția ziarului „Ziua” etc. Debutează în presa literară în timpul studenției (1974, colaborând sistematic la „Echinox”), în special cu articole de critică. În 1985 tipărește
GROSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287369_a_288698]
-
1952-1957). Funcționează la Direcția Generală a Presei și Tipăriturilor din București (1957-1962), Centrul de Metrologie din Craiova (1959-1962), Uzina Constructoare de Mașini Agricole din Craiova (1962-1964). Intră în presa literară ca secretar general de redacție (1964-1968), apoi ca redactor-șef adjunct (1968-1972) al revistei „Ramuri”. Este numit, în 1972, director al Editurii Scrisul Românesc, unde funcționează până la pensionare (1990). În 1965 devine membru al Uniunii Scriitorilor din România și secretar al Asociației Scriitorilor din Craiova. După 1990 este membru fondator al
HINOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287434_a_288763]
-
de Filologie a Universității din Iași (1949-1950) și la București, Școala de Literatură „M. Eminescu” (1950-1951), apoi Facultatea de Filologie, absolvită în 1956. Devine redactor la „România liberă” (1951-1955), „Gazeta literară” (1955-1961), Studioul Cinematografic București, „Secolul 20” (1963-1974), redactor-șef adjunct la „Luceafărul” (1972-1974). Debutează în „Iașul literar” (1950), iar prima carte, Duiliu Zamfirescu și contribuția lui la dezvoltarea romanului nostru realist, îi apare în 1956. În 1982, împreună cu Nicolae Tertulian, soțul său, se stabilește în Franța. Eseul Jean-Paul Sartre (1964
HORODINCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287449_a_288778]
-
Învinși (“Încrâncenarea inutilă Împotriva comuniștilor”), ironizând „prostia” adversarilor lor politici („capitaliștii s-au dovedit mai inteligenți decât politicienii din Vest, căci au Înțeles mai repede interesul de a-si atrage colaborarea [comuniștilor] din Est”, cum spunea un istoric, fost director adjunct al PHS) și chiar cea a conaționalilor („la ce poți să te-aștepți bun de la niște nemți?”). Pe langă dificultățile pe care le-am Întâmpinat În stabilirea contactelor și eventualele distorsiuni de sens datorate tentației de eufemizare a istoriei colective
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
al acesteia, În momentul interviului conducând Berliner Institut für Sozialwissenschaftliche Studien GmbH pe langă PDS; Helmut Neef, istoric, laureat al Premiului de Stat al RDG pentru activitatea sa profesională, autor al unei istorii manuscrise a Parteihochschule Karl Marx, fost director adjunct al acestei școli, pensionar; Dietmar Wittich, fost director al Institutului de Sociologie din Akademie für Gesellschaftswissenschaften, conducând În momentul interviului Institut für Sozialdatenanalyse din Berlin; Gregor Schirmer, fost șef al departementului de stiinte la Comitetul Central al ȘED, pensionar; Peter
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
străine. Pentru o vreme existaseră chiar și cursuri de retorica, precum și de informatică mai tarziu. Secția de arte grafice Își aducea contribuția la fabricarea materialelor necesare congreselor partidului. De la Începutul anilor ’60, școala devenise, conform unuia dintre foștii săi directori adjuncți, (Helmut Neef) „o adevarată școală superioară de științe politice, În sensul actual al termenului, Întru totul comparabilă Învățământului de același gen din RFG. Cu specificul RDG-ului, unde totul era condus În mod centralizat, de a fi o Polithochschule”. Schimburile
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
școala de partid și, totuși, a făcut dovada că este un bun profesionist. Dar și exemplul altuia, sindicalist sau secretar de partid, sârguincios, care și-a obținut diplomă la universitate, a fost apoi numit profesor de sociologie, devenind chiar director adjunct al institutului, dar a cărui activitate era de proastă calitate. Aceste două tipuri de adevărat/fals profesionalism i se par foarte răspândite. D.W. distinge În cadrul științelor sociale din timpul RDG Între 1. ierarhiile În raport cu sistemul (Bezugssystem), În funcție de gradul lor
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
a primit cea mai Înaltă distincție științifică din RDG - și nu erau mulți care s-o fi primit la Parteihochschule. Dimpotrivă, din punct de vedere politic, consideră că a fost „foarte critic”, ceea ce l-ar fi costat postul de director adjunct pe care Il ocupase timp de șase ani (În anii ’60). Elsa B. s-a născut În 1925 Într-o familie de comuniști austrieci. Soțul său fusese deportat la Auschwitz la vârsta de 18 ani. A rămas mereu legată de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
altfel, nu mai rămăseseră decât foarte puțini dintre cei vechi, cei mai inteligenți fuseseră eliminați, cum o dovedea faptul că, pe vremea RDG, ei fuseseră cei care primiseră promovări și medalii. Existau și câteva excepții, precum cazul unui fost ministru adjunct de interne al RDG, decorat după reunificare cu Bundeskreuz (medalie militară ves-germană), care fusese În mod evident un agent dublu. Oricum, selecția care avusese loc după reunificare i se părea după toate evidentele negativă, neavând alt scop decât acela de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
și trimestrial din 1968 , editată de Secția de filologie a Societății de Științe Istorice și Filologice. În primii ani din comitetul de redacție fac parte Al. Bistrițeanu, Gh. Bulgăr și Emil Manu. În 1963 redactor responsabil devine Perpessicius și redactor adjunct - Emil Boldan, iar din 1965 funcția de redactor responsabil e îndeplinită succesiv de Al. Graur, Al. Dima, Boris Cazacu, Mircea Frânculescu, Ion Hangiu și Florentina Sâmihăian. Revista se adresează cadrelor didactice din învățământul mediu și superior, propunându-și să aducă
LIMBA SI LITERATURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287815_a_289144]
-
cu concursul Societății „Limba noastră cea română”; din ianuarie 1993 revista devine bilunară și este editată de un colectiv redacțional. Primul redactor-șef a fost Ion Dumeniuk (1991-1992). În 1993 din colegiul de redacție fac parte Alexandru Bantoș - redactor-șef adjunct, Leo Bordeianu - secretar de redacție, Vasile Bahnaru, Ion Ciocanu, Emil Mândâcanu - redactori. Din ianuarie 1994 redactor-șef este Alexandru Bantoș, în colegiul de redacție fiind incluși Anatol Ciobanu, Nicolae Mătcaș ș.a. Apărută în urma desființării revistei „Limba noastră”, L. r. și-
LIMBA ROMANA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287812_a_289141]
-
ulterior (1963-1964) al Facultății de Ziaristică din același oraș. A fost redactor la „Pagini dobrogene” din Constanța (1948-1950), la Radiodifuziunea Română (1950- 1958), la „Roumanie d’aujourd’hui” (1952-1962), „Luceafărul” (1962-1965), redactor-șef al Editurii Eminescu (1970- 1971), director general adjunct la Consiliul Național al Cinematografiei (1971), director al Casei de Filme 4 (1971- 1979), redactor-șef adjunct la „Contemporanul” (1979-1986). În 1990 a înființat Editura Realitatea, în 1998 revista „Pluralitas”, iar în 2002, „Albina românească”, publicație a Mișcării pentru Progresul
LEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287791_a_289120]
-
1948-1950), la Radiodifuziunea Română (1950- 1958), la „Roumanie d’aujourd’hui” (1952-1962), „Luceafărul” (1962-1965), redactor-șef al Editurii Eminescu (1970- 1971), director general adjunct la Consiliul Național al Cinematografiei (1971), director al Casei de Filme 4 (1971- 1979), redactor-șef adjunct la „Contemporanul” (1979-1986). În 1990 a înființat Editura Realitatea, în 1998 revista „Pluralitas”, iar în 2002, „Albina românească”, publicație a Mișcării pentru Progresul Satului Românesc. A debutat la „Flacăra” în 1948, cu povestirea Patru sute la sută. Începându-și activitatea în
LEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287791_a_289120]
-
Sorescu și, începând cu numărul 49/1993, Gheorghe Tomozei; de la numărul 41-42/1997 comitetul director e format din Dan Grigorescu, Dumitru Micu, Fănuș Neagu și Eugen Simion, în 2002 redactor-șef este George Cușnarencu, iar în 2003 - Fănuș Neagu. Redactori-șefi adjuncți au fost, pe rând, Lucian Chișu, Ion Cocora, Nicolae Iliescu, Fănuș Neagu, George Cușnarencu. Articolul-program Cu avânt spre Apa Sâmbetei, semnat de Marin Sorescu, afirmă principiile unei acțiuni exclusiv culturale („să urnim, să unim și să afirmăm”, „să păstrăm cumpătul
LITERATORUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287825_a_289154]
-
În 1950-1951 este cursant al Școlii de Literatură „M. Eminescu” din București. Debutează cu versuri în suplimentul cultural al ziarului „Lupta Ardealului”, în 1948. Va fi redactor la „Almanahul literar” (1949-1953), iar când publicația devine „Steaua” e promovat redactor-șef adjunct (1954-1959), apoi redactor-șef (1959-2000). Ales în 1966 deputat în Marea Adunare Națională, îndeplinește totodată diverse funcții în forurile de conducere din cadrul Uniunii Scriitorilor. A călătorit în Iugoslavia, Mongolia, Grecia, Japonia, Franța, Italia, SUA, Elveția, participând la reuniuni literare. Prima
RAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
17.XII.1947, Bădragii Vechi, j. Edineț), poet. A absolvit Facultatea de Ziaristică a Universității de Stat din Chișinău (1972). A fost redactor la Radio Chișinău, consultant la Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova, șef de secție la revista „Orizontul”, redactor-șef adjunct la „Literatura și arta”, redactor la Editura Enciclopedică „Gh. Asachi” și la Editura Prut Internațional. Face parte din generația „ochiului al treilea” (Nicolae Dabija), care și-a propus să repună esteticul în drepturile lui. Debutează în 1974 cu placheta de
ROMANCIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289307_a_290636]
-
ROMÂNIA PITOREASCĂ, revistă apărută la București, lunar, din ianuarie 1972. Inițial, redactor-șef este Ioan Crăciun, iar secretar general de redacție Corneliu Simionescu. De la numărul 4/1972 redactor-șef devine Pop Simion, iar de la numărul 5/1972 redactor-șef adjunct e Toma George Maiorescu, căruia i se alătură ulterior Augustin Sandu. Din 1990 componența redacției se modifică sensibil, redactor-șef fiind Anda Raicu, redactor-șef adjunct Alexandru Condeescu și, începând cu numărul 12/1990, Traian Caraciuc, iar secretar general de
ROMANIA PITOREASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289332_a_290661]
-
ROMÂNIA LITERARĂ, săptămânal care apare la București începând din 10 octombrie 1968, editat sub egida Uniunii Scriitorilor și continuând „Gazeta literară”. Colectivul redacțional inițial este alcătuit din Geo Dumitrescu (redactor-șef), Gabriel Dimisianu și Ion Horea (redactori-șefi adjuncți), Teodor Balș (secretar general de redacție), Al. Cerna-Rădulescu (secretar de redacție), Ion Caraion, Valeriu Cristea, S. Damian, Nicolae Jianu, Marcel Mihalaș, Adrian Păunescu, Gheorghe Pituț, Petru Popescu, Lucian Raicu, Constantin Țoiu. De-a lungul anilor componența redacției a cunoscut diferite
ROMANIA LITERARA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289323_a_290652]