6,732 matches
-
anului 1864 în urma criticilor aduse lui Mihail Kogălniceanu, noul periodic îi aparține, de asemenea, lui Cezar Bolliac. Redactori au fost N. Basarabescu (din august 1866 până în august 1871) și Th. Augustin (1872-1873). Orientarea politică este oscilantă, singurul element constant fiind admirația pentru Al. I. Cuza. După 11 februarie 1866 Bolliac îi atacă violent pe autorii loviturii de stat, mai ales pe C. A. Rosetti, încercând să întemeieze o grupare de centru, situată între liberali și conservatori. Mai târziu, prin 1871, el
TROMPETA CARPAŢILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290275_a_291604]
-
politică, literatură, artă, modă, sport, umor” devine de la numărul 52/1987 „Revista românilor de pretutindeni”. Director: Aristide Buhoiu. Un editorial, Către cititori, informează asupra dezideratelor (întreținerea sentimentului de „dragoste statornică pentru Patria, cuvântul, cugetul și trecutul neamului românesc” și de „admirație pentru libertatea și democrația americană”), asupra scopului („să fie de folos vorbitorilor de limba română indiferent de nuanța lor politică”) și caracterului independent al jurnalului, care „nu servește interese de grup, nu e subordonat vreunui partid și nici nu e
UNIVERSUL LIBER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290364_a_291693]
-
care dovedesc evantaiul larg al preocupărilor criticului, mai ales atenția dată călinescianismului. Textele din Interviuri neconvenționale (1982) fixează starea de spirit a literaturii române prin câțiva lideri ai ei din trei generații, față în față cu mizele timpului, în vreme ce Exactitatea admirației (1985) evidențiază mai pregnant militantismul pentru protocronism, ca și preocupările de istoric literar ale lui U., formula sa de revizuire a valorilor, reacția polemică față de tratamentul demolator aplicat de dogmatici, în epocă, lui Tudor Arghezi și G. Călinescu. Articolele privitoare
UNGHEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290341_a_291670]
-
lansarea în aventură. EDGAR PAPU SCRIERI : Campanii, București, 1970; Marin Preda. Vocație și aspirație, București, 1973; ed. 2, București, 2002; Pădurea de simboluri, București, 1973; Arhipelag de semne, București, 1975; Lecturi și rocade, București, 1978; Interviuri neconvenționale, București, 1982; Exactitatea admirației, București, 1985; Fiii risipitori. Noi și secolul XIX, București, 1988; Răstălmăcirea lui Țepeș. „Dracula”, un roman politic?, București, 1992; Panait Istrati și Kominternul, Galați, 1994; „Adio, domnule Maiorescu!” (Evoluția criticii socialiste. 1880-1980), București, 1995; Vlad Țepeș Drăculea, București, 1995; Despre
UNGHEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290341_a_291670]
-
Arezzo, Perugia, Verona, Palermo, Catania, Siracuza ș.a., dar nu ezită să semnaleze și realități consternante sau aspecte violent contradictorii. Călătorul laudă și critică, fără trac, destăinuie satisfacții și dezamăgiri, entuziasme și revolte, se interesează de felurite comportamente umane, vrednice de admirație sau detestabile. Oricine citește La nord de noi înșine, de pildă, obține și cunoștințe noi referitoare la lumea rusă, baltică, scandinavă și nord-vest-europeană, se edifică temeinic asupra peisajului finlandez, lapon, norvegian, suedez, asupra tipurilor umane de acolo, asupra unor obiceiuri
TUDORAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]
-
vin și unde voi curge mai departe, / Să înțeleg partidul scriind a vieții carte, / Mereu pe soclul clipei în cartea lui să fiu”. Când nu e direct „militantă”, producția versificată a lui V.-P. exprimă bombastic elanuri sufletești nutrite de admirația pentru puterile infinite ale omului și de credința că acesta va cuceri întregul univers, ca în Steaua lui Horn sau în Vis cosmic (1968). Certitudinile de această natură sunt comunicate uneori și în versuri libere, nerimate. Accente realmente lirice apar
VADUVA-POENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290404_a_291733]
-
de drum și a descrierilor de peisaje, iar dialogurile capătă naturalețe. În 1925 U. iese din tiparele preocupărilor anterioare odată cu comedia într-un act Carte de bun trai, „o bluette, cum ar zice franțuzul”, dedicată în semn de prietenie și admirație lui Valjan. Din lămurirea preliminară reiese că nodul dramatic i-a fost sugerat de o schiță a tatălui său din Legende române (o indicație de regie situează acțiunea în iatacul boierului Costache, prefect de poliție pe vremea Regulamentului Organic), iar
URECHIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290373_a_291702]
-
sensibilă la valorile generoase ale u. Chiar purificările operate de Contrareformă (și difuzate printr-un sistem bine articulat de instituții școlare) au fost departe de a amenda fondul inventarului clasic. Bunăoară, Miron Costin, care învățase la iezuiți, a nutrit o admirație statornică pentru scriitorii Antichității; este adevărat că nu îi trece cu vederea lui Ovidiu compunerea unor „verșuri necuviincioase”, cauză - crede el - a exilului la Pontul Euxin, dar este departe de a face mare caz de lucrul acesta. Antichitatea pătrunde în
UMANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290334_a_291663]
-
Ștefan Baciu, Virgil Carianopol, Ovidiu Caledoniu, Simion Stolnicu, Ion Th. Ilea), alături de altele, care ilustrează direcțiile lirice ale momentului (Radu Gyr, Octav Sargețiu, Cicerone Theodorescu). Apar și două interviuri, cu Mircea Eliade (dezbatere despre literatură, politică și gazetărie și despre admirația sa pentru geniul creator transilvănean ilustrat de Liviu Rebreanu, Aron Coruș, Lucian Blaga, Emil Cioran) și cu Petre Georgescu-Delafras, directorul Editurii Cugetarea. Sectorul de critică literară e susținut de Arșavir Acterian (Visul lui Descartes), Ion Șiugariu (Ardealul revuistic), Pericle Martinescu
VEAC NOU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290473_a_291802]
-
un salt valoric. Invocând „nufărul încărcat de stele și vis-Eminescu” (poet pentru care nutrește o necondiționată venerație), „condurii albi ai primăverii”, „zalele de azur”, „vasta veșnicie” și alte asemenea imagini deloc percutante, autorului îi lipsește cu desăvârșire emoția, astfel că admirația pentru natură nu trezește în sufletul cititorului nici un fior. Măsuratul V. trece lin la următoarea experiență literară, acum în spațiul prozei, sursele de inspirație ale povestirilor din volumul Dragoste și moarte (1944) fiind recuperate biografic, vag sadovenian, din mediul provincial
VASILIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290457_a_291786]
-
Pompiliu Marcea, „Scriitori și opere”, RMB, 1979, 10 869; Valentin Tașcu, „Scriitori și opere”, ST, 1979, 10; Mircea Iorgulescu, Dimineața romanului, RL, 1985, 38; Fănuș Neagu, A doua carte cu prieteni, București, 1985, 92-96; Ornea, Actualitatea, 36-42; Mihai Ungheanu, Exactitatea admirației, București, 1985, 55-59; George Munteanu, „Scriitorii clasici și armata română”, RL, 1986, 19; Mircea Popa, „Idei și idealuri literare”, ST, 1988, 4; Mircea Valeriu Deac, Tema prieteniei, RL, 1989, 39; Bălan, Repere, 246-248; Ornea, Interpretări, 184-187; Mircea Braga, Pe pragul
VARGOLICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290430_a_291759]
-
în atenția Europei. În același scop traduce și publică în diverse reviste poezii de Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, Octavian Goga, Lucian Blaga, Adrian Maniu, Ion Minulescu, alcătuiește și prefațează antologii de poezie românească, ceea ce îi aduce un important capital de admirație printre conaționali. Astfel, în 1928 „Universul literar” îi consacră mai multe pagini, iar în articolul care deschide numărul Camil Petrescu spune: „Avem, acolo, în capitala Franței, o româncă din cel mai adevărat sânge românesc, care [...] își afirmă cu orgoliu și
VACARESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290397_a_291726]
-
București, 1982, 155-171; Aurel Martin, „Accente și profiluri”, CNT, 1983, 32; Al. Dobrescu, Actualitatea lui Maiorescu, CL, 1983, 8; Corneliu Vadim Tudor, „Accente și profiluri”, SPM, 1983, 38; Dan Ciachir, O deviză: restaurarea omului, LCF, 1983, 51; Mihai Ungheanu, Exactitatea admirației, București, 1985, 181-202; Ion Cristoiu, Lumea literaturii, București, 1986, 80-83; Ilie Purcaru, Literatură și națiune, București, 1986, 130-139; Gabriel Țepelea, Însemnări de taină, București, 1997, 328-329; Dimisianu, Lumea, 42-43; Popa, Ist. lit., II, 1135; Dicț. scriit. rom., IV, 842-843. M.
ZAMFIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290695_a_292024]
-
1987), Întâlniri cu oameni, întâlniri cu viața (1990). Prezența tutelară, în filigran, este aceea a Profesorului în căutare de pilde care să aibă „puterea unei exemplarități suverane”. Om de școală, sortit unei lungi cariere de dascăl, cărturarul nutrește o neprecupețită admirație pentru „arta de catedră”, privită ca sacerdoțiu și har al oficierii. Personalitățile rostuite în sobre medalioane (Nicolae Iorga, C. Rădulescu-Motru, Ion Petrovici, Francisc Rainer, E. Lovinescu, Nicolae Cartojan, Tudor Vianu, Al. Claudian, Alice Voinescu, Nicolae Bagdasar ș.a.) se proiectează, conform
ZAMFIRESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290698_a_292027]
-
majoritate a oamenilor văd în cămin singurul loc în care se pot simți liniștiți și în siguranță. Raportul dintre cei doi părinți are o puternică rezonanță asupra întregii atmosfere familiale. Când acest raport se întemeiază pe sentimente de iubire, stimă, admirație, efectul de undă se resimte în toate compartimentele vieții familiale. Cel mai evident efect se va produce în sfera educației copiilor, căci armonia relațiilor parentale desemnează unitatea influențelor educaționale. Unitatea de acțiune în procesul educațional este unul din principiile fundamentale
MESERIA DE PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Mirela Liliana Fărcane, Dorina Cocari () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1402]
-
ceea ce sunt părinții și cum trăiesc ei, deschizându-le calea prin exemplu. 2. În al doilea rând trebuie să crească iubirea dintre soți, pentru că astfel vor reuși să-și iubească mai mult copiii. Ei au nevoie să simtă: afecțiunea, delicatețea, admirația, încrederea, înțelegerea pe care părinții o au unul față de celălalt și față de ei, descoperind astfel reflexul iubirii divine căreia iubirea părintească îi este revelația. Dacă , în familie se reușește crearea unui climat de armonie fericită ce duce la descoperirea scopului
EDUCAŢIA COPILULUI ÎN FAMILIE. In: Arta de a fi părinte by Otilia Todică () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1407]
-
granița dintre somn și nimic). Pictate în culori luminoase (rareori umbrite de câte o notă sarcastică), memorialistica și eseistica lui S. sunt, de fapt, un apendice al poeziei. Astfel, Amintirile unui fost corector (1982), care atestă o nedisimulată artă a admirației, reconstituie câteva figuri literare din deceniul al șaselea, emblematice atât pentru literatura vremii, cât și pentru destinul poetului: Tudor Vianu, Dimitrie Stelaru, „Papa Bac” - A. E. Baconsky, Ion Vinea, Adrian Maniu ș.a. În aceeași manieră sunt trasate și portretele din
STOICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
lui Emil Gulian ca debutant (cu patru poezii), dar și cu încercări în proză ori ca semnatar al rubricilor „Recenzii” și „Cronica revistelor”. Printre altele, el reliefează, „opera de propagandă estetică” a unor publicații (Revistele și literatura) și își exprimă admirația pentru poezia lui Ion Barbu. Sunt găzduite și traduceri din Sully Prudhomme sau din literatura flamandă. M. Ș.
SUFLETUL NOSTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290016_a_291345]
-
socială, școala trebuie să facă acest exercițiu social cu întreaga populație școlară care „ mâine” va avea răspunderi mari și concrete în gestionarea rațională a tuturor condițiilor de mediu natural și social . Ea este chemată să determine nu numai sentimentele de admirație pentru frumusețile naturii, ci și convingeri și deprinderi de apărare, conservare și dezvoltare a mediului înconjurător condiție de viața civilizată și sănătoasă. În ultimă instanță, școala trebuie să trezească spiritul de independență, de formare a capacității de autoinstruire și autoeducație
Educaţia pentru conservarea şi protejarea mediului înconjurător. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Vasiliu Violeta, Rojezuc Cristina – Florentina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1193]
-
află copilul. Cunoștințele copiilor determină programa școlară, iar aceste cunoștințe trebuie în primul rând căutate în manifestările concrete ale copilului.” Un scop important al programului Step by Step pentru învățământul primar este de a cultiva la copii trăsături precum curiozitatea, admirația, imaginația, gândirea critică, spontaneitatea. Aceste caracteristici se manifestă la toți copiii de vârstă fragedă, dar sunt deseori pierdute în primii zece ani de viață. Cadrele didactice care lucrează în alternativa educațională Step by Step pun mare preț pe aceste calități
Studiul tematic – metodă de predare bazată pe ideea conexiunilor informaţionale. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Mihaela Ritter, Camelia Beşliu () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1221]
-
Cultivarea unui anumit tip comportamental și moral se realizează începând cu primele contacte sociale. Copiii percep ceea ce este în jurul lor, dispun despre reprezentări în mediul natural în care trăiesc și admiră ceea ce îi inconjoară. Școala trebuie să transforme sentimentele de admirație față de frumusețile naturii în convingeri și deprinderi de protejare a mediului înconjurător. Acest lucru se realizează prin intermediul disciplinelor de învățământ, dar și prin acțiuni practice de ecologizare și estetizare a mediului în care trăim. Într-o lume în care natura
Educaţia pentru timpul viitor – educaţia pentru mediu. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Florea Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1212]
-
toate încununate cu realizarea unei activități Parada Ecomoda. Scopul suprem al tuturor acestor acțiuni este acela de a-i forma pe elevi ca apărători și protectori ai mediului în care trăim. Școala este chemată să determine nu numai sentimente de admirație față de frumusețile naturii, ci și convingeri și deprinderi de protejare a mediului înconjurător. Este o obligație primordială, o datorie de onoare a tuturor cetățenilor planetei, cunoașterea ansamblului de măsuri de ocrotire a acesteia. Copiii sunt un public important pentru educația
Educaţia pentru timpul viitor – educaţia pentru mediu. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Florea Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1212]
-
de interes al tuturor disciplinelor școlare, precum și al multora dintre activitățile extracurriculare. La intrarea în școală copiii au o serie de reprezentări despre mediul natural, social și familial în care trăiesc. Școala este chemată să determine nu numai sentimente de admirație față de frumusețile naturii, ci și convingeri și deprinderi de protejare a mediului înconjurător. Prin diferitele discipline incluse în procesul de învățământ trebuie să îl convingem pe fiecare elev de necesitatea apărării mediului înconjurător împotriva poluării și să le formăm conduita
Educaţia pentru timpul viitor – educaţia pentru mediu. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Florea Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1212]
-
pur psihice, intim legate de conținutul gândirii, asociații mnezice, evocări reprezentative etc.; - sunt motivate, durabile ca durată în timp. Sentimentele cuprind o gamă extrem de variată de stări afective cum ar fi: orgoliul, triumful, gelozia, pudoarea, timiditatea, simpatia, ura, mila, invidia, admirația, respectul. 4) Dispoziția afectivă este rezultanta reacțiilor afective elementare, orientarea acestora, atmosfera interioară și atitudinea individului. Ea reprezintă „tonul afectiv” sau „umoarea” unei persoane într-un anumit moment și se poate manifesta prin următoarele forme: euforie, tristețe, indiferență, exaltare, neliniște
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
între dorință și experiență, minciuna (tendința la mitomanie), teama în fața evenimentelor neobișnuite ale vieții, atitudini defensive, compensări inadaptate. R. Perron notează la această categorie de indivizi, diferite tipuri de reacții, cum ar fi următoarele: reacții de compensare, ostilitate față de anturaj, admirație pentru persoanele mai bine dotate și dorința de „a face” și de „a fi” ca ei, atitudine generală de pasivitate, regresiune, reacții paradoxale în cazurile de eșec sau de reușită, aderență la un model de gratificare infantilă. Clasificarea oligofreniilor Din
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]