3,979 matches
-
multe, mai cu seamă oi, care formau supapa de siguranță a sistemului adoptat de mine. Ce mulțumit sunt acum aici în America, constatând că acest sistem de dijmă stă la baza agriculturii americane! Chiar aici în Illinois catedra de economie agrară ne arată cât de răspândit e sistemul de dijmă. În statul Illinois, 43% din ferme nu sunt cultivate de proprietari. Abia 1% sunt cultivate de administatori. Arendarea și dijma au contribuit la progresul agriculturii americane. E foarte important să se
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
și care până la urmă trebuie să ispășească. Mă despart de fermierul meu urându-i spor la muncă. Seara ajungem la Manhattan, oraș cu 10.000 locuitori, dar cu o universitate mult apreciată. Aci vizitez facultatea de agronomie, departamentul de economie agrară, ferma facultății și o fermă particulară. În cursul dimineții vizităm facultatea, iar după masă, condus de trei asistenți vizităm fermele. Câmpia aici e ușor ondulată. Ferma facultății nu se deosebește de fermele de clasa I din New York. Aici în apropierea
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
a interfera. Aceasta este teza pe care o susțin și Stahl, și Ostrom. Cât de reușită a fost însă această soluție? O evaluare a aranjamentelor instituționale tradiționale Secolul al XIX-lea a însemnat o perioadă de mari schimbări în societățile agrare din multe zone ale lumii: de la o societate precapitalistă, în care satele aveau un caracter închis, cu multe resurse stăpânite în comun și într-o mare măsură ferite de intruziunea statului, trecerea s-a făcut spre sate deschise, în care
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
Adunarea sindicatului Unit al Muncitorilor din industria alimentară, Bacău: Vom lupta alături de întreg poporul român pentru realizarea dezideratelor din platforma propusă de P.C. din România. Țăranii din comuna Săpunari cer ca Partidul Național Liberal să adere la planul de reformă agrară al Partidului Comunist." (Scânteia, 1944, nr. 9-45) Ulterior, când era necesară susținerea guvernului Petru Groza se folosește aceleași tipuri de argumente: "Ceea ce constituie una din caracteristicile principale ale guvernului P. Groza este faptul de a fi primul guvern din țară
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
din Africa, colegii noștri de suferință, cu care fraternizez imediat. Oameni cu care ne simțim totuși bine împreună, avem aceeași patologie a dorului de casă și a suferinței exilului, că nu degeaba ne tragem și noi și ei din culturi agrare. Într-un cuvânt, sunt aproape fericit și nici nu simt depărtarea, faptul că nu am bani de cheltuit sau că paradisul va ține numai o lună de zile. Nu prea mult, apoi mă întorc în Claxonia. Ar fi formidabil dacă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
1200 î.e.n., fenicienii fondează orașele Tyr, Sidon, Cartagina, Utica, Gades îCádiz). Evreii părăsesc Canaanul pentru a merge în Egipt. în Peloponez, alte două popoare venite din Asia Centrală, dorienii și ionienii, dezvoltă și ei câteva orașe, dintre care Sparta, cetate preponderent agrară, folosind munca sclavilor străini, și Atena, mic port comercial orientat integral către larg. Spartanii, țărani și sedentari, devin o națiune militară din cauza fricii de propriii sclavi, în vreme ce atenienii, negustori, știutori de carte și marinari, se dotează cu o formidabilă flotă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
În cea mai largă măsură despre istoria obștei românești. Curentul de idei promovat de presă a dus la crearea Partidului Național Moldovenesc și redactarea programului acestui partid prin formularea doleanțelor moldovenilor. Pe primul loc se situa autonomia Basarabiei, apoi reforma agrară, reorganizarea Învățământului În sensul principal - introducerea limbii materne În școli. Pan Halippa s-a aflat În fruntea susținătorilor acestor reforme. Petre V. Haneș, martor ocular al evoluției politice În peisajul basarabean, consemnează evenimentele ce se petrec În cursul anului 1917
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
În fruntea Sfatului Țării. Ca președinte Începând cu 21 noiembrie 1917, În cuvântarea sa de program la deschiderea lucrărilor Înaltului for al Unirii expune ideile principale care iau călăuzit Întreaga sa activitate politică: lupta Împotriva anarhiei, Împotriva inculturii, rezolvarea problemei agrare, aprovizionarea populației, democratizarea, garanții pentru dezvoltarea liberă a naționalităților din Basarabia. Reprezentant de frunte al generației Unirii, Ion Inculeț, s-a născut la 5 aprilie 1884, În satul Rezeni, În județul Lăpușna. După absolvirea Școlii Teologice, În 1899, și a
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Franța, la Sorbona și la College de France, unde se specializează În domeniul geografiei. A participat ca ofițer la primul război mondial, iar În martie 1918, fiind membru al Sfatului Țării, votează Unirea cu România. A făcut parte din Comisia Agrară din județul Soroca, iar În cadrul Sfatului Țării a fost numit Secretar al Comisiei Agrare. În anul 1919 este delegat la Conferința de Pace de la Paris, Împreună cu unioniștii Ion Codreanu, Sergiu Cujbă, Ion Pelivan. În acea perioadă Ucraina considera că este
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
A participat ca ofițer la primul război mondial, iar În martie 1918, fiind membru al Sfatului Țării, votează Unirea cu România. A făcut parte din Comisia Agrară din județul Soroca, iar În cadrul Sfatului Țării a fost numit Secretar al Comisiei Agrare. În anul 1919 este delegat la Conferința de Pace de la Paris, Împreună cu unioniștii Ion Codreanu, Sergiu Cujbă, Ion Pelivan. În acea perioadă Ucraina considera că este singura zonă din fostul imperiu țarist care are dreptul să reprezinte Basarabia În relațiile
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
să evadeze și se refugiază la Iași unde cere autorităților militare românești să intervină În apărarea autorității naționale constituite recent la Chișinău. La 27 martie votează PENTRU unirea Basarabiei cu Țara. În cadrul Sfatului Țării a fost ales vicepreședinte al Comisiei Agrare (17 mai 1918-27 noiembrie 1918) apoi În Comisiile școlară, aprovizionare, combatere a anarhiei, statute. A condus ”Casa Noastră” din Basarabia și a fost ales deputat În Parlamentul României - 1919-1920 și 1922-1932. Ca subsecretar de Stat la Ministerul Agriculturii a contribuit
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
român” vol II Buc. 1986. A rămas o vastă operă În manuscris din care și studii și articole În număr de 20 privitor la ”Bejenari, bulgari și nobili În sec XV-XVI”, ”Moldova Între poloni și turci”, ”Moldova până la Întemeiere”, ”Relații agrare Între mănăstiri și locuitori ai satelor”, ”Vasile Stroescu”, ”Domeniile mănăstirești În Țara Românească”, ”600 ani de la moartea lui Bogdan Voievodul Maramureșului” etc. Volume În manuscris - sunt menționate 6 titluri: ”Indicele numelui de locuri” - dactilografiate; ”Indicele numelui de persoane”; Relațiile românilor
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
mic punct de lucru vedeai ceea ce a și intrat în istorie: doi cu sapa, cinci cu mapa. - Nu, nu suntem singurii. Mai avem și angajați sezonieri. - Câți? insist eu, aducându-mi aminte că odinioară am fost și ziarist pe probleme agrare, dar și pe altele, că eram bun la... toate. - În funcție de sezon, adică de mărimea și de intensitatea lu- crărilor, între 15 și 20 de oameni - precizează Thierry. - La ce suprafață? - La trei hectare. - Nu sunt puțini? - Vizitând serele, vă veți
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
deși nu prea cred, directorul editurii s-a apucat să-mi țină un fel de lecții de filosofia culturii. Mi-a vorbit de ce-l durea înainte de toate: de țăranul român, de deculturalizarea acestuia. Înainte de război, România fiind o țară esențialmente agrară, era firesc ca țăranul să fie principala victimă a regimului. Țăranul a fost smuls din tradițiile lui culturale. Și alfabetizat, adică îndoctrinat. Una la mână! Dar a fost și smuls pur și simplu, fizic, deplasat, aruncat la oraș, în alt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1891_a_3216]
-
mileniilor IV-III î.e.n., anterioară deci invaziei valurilor succesive de populații indo- europene. Aceste triburi de călăreți războinici au impus în Europa (dar și în India și Iran) structura lor socială patriarhală, în dauna celei matriarhale, activitatea pastorală, în dauna celei agrare, un panteon dominat de divinități masculine, în dauna celor feminine, cultul Zeului-Tată-Cer, în dauna celui al Zeiței- Mamă-Pământ. Vechile zeități feminine, observă Marija Gimbutas, „s-au modificat treptat în mirese, soții și fiice, devenind erotizate, legate prin principiul iubirii sexuale
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
se pronunță pentru neutralitate, deși susținea menținerea statuquo-ului, În cadrul celui de-al doilea, Ion I.C.Brătianu cere intervenția militară, el Însuși plecând pe front. În plan intern, șeful P.N.L. este preocupat tot mai mult În această perioadă de Înfăptuirea reformei agrare și a celei electorale, punând tot mai des și problema revizuirii Constituției, mai ales după câștigarea alegerilor din februarie 1914, când Ion I.C.Brătianu era deja primministrul României. Dar izbucnirea primului război mondial În vara anului 1914 avea să ducă
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
de aur al poporului român, a fost urmată la 15 octombrie 1922 de Încoronarea lui Ferdinand ca primul rege al României Mari. Abia acum, după Marea Unire, omul politic Ion I.C.Brătianu va vedea Împlinite cele două mari reforme: reforma agrară ( În 1921) și reforma electorală, cât și adoptarea unei noi Constituții (1923), la a cărei structurare și aplicare și-a adus o contribuție hotărâtoare. În anii următori, liberalul Ion.I.C.Brătianu a continuat să lupte pentru Întărirea și Înnoirea partidului
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
În prima conflagrație mondială, el va deveni chiar ministru de război, urmându-i fratelui său I.I.C.Brătianu. După actul istoric de la 1 Decembrie 1918, Vintilă se implică activ În realizarea marilor reforme gândite de Ion I.C.Brătianu - votul universal, reforma agrară, Constituția din 1923. În 1927, la moartea fratelui său, Vintilă preia conducerea P.N.L. dar sfârșitul dramatic al acestuia i-a declanșat o suferință cumplită, ce avea să-l mistuie. Perioada 1928-1930, avea să fie una foarte grea, atât pentru el
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
apoi folosit în mobilizarea populației pentru război și pentru construirea statului totalitar în Uniunea Sovietică, Italia fascistă și Germania nazistă. O altă formă de mobilizare verticală este clientelismul. El pleacă de la o relație materială între patron și client specifică societăților agrare dar își pierde acest caracter în societățile moderne. Aici ia mai curând aspect de corupție, în condițiile în care clienții nu se mișcă liber pe o piață, ci sunt dependenți de bunurile și serviciile furnizate exclusiv de patron pe un
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
schimbări demografice, modificări în norme și valori. Schimbările din anii '60 și '70 sunt datorate modificării structurii economice, crede Inglehart (1997). Occidentul capitalist devine atunci martor la transformări nemaiîntâlnite de la precedenta schimbare de structură economică, anume de la trecerea de la societatea agrară la cea industrială. Trecerea de la societatea industrială la societatea post-industrială a răvășit chiar bazele societății capitaliste. Inglehart și Norrris trec introductiv în revistă câteva din marile transformări: populația migrează din centrele urbane în periferii, dar se înregistrează și o creștere
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
acceptarea egalității. Societățile cele mai favorabile egalității sunt și cele care au făcut pasul spre post-modernitate, mai puțin Japonia. O serie de societăți industriale, inclusiv foste republici comuniste est europene, se află în poziție intermediară. În cele din urmă, societățile agrare se dovedesc cele mai defavorabile acestei egalități. Dincolo de diferențele înregistrate între țări, există și diferențe în cadrul națiunilor între diferite categorii socio-demografice. O primă observație ține de tendința atitudinilor față de rolul femeii de a deveni tot mai liberale. Analizând atitudinile diferitelor
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
administratorilor. Aceste schimbări în atitudini între cei născuți înainte și după război sunt consistente, pentru că ele sunt comune generațiilor '50, '60 și '70. Diferențele sunt mai mici între grupele de vârstă din societățile industriale și foarte mici în cazul societăților agrare. Este oare acceptarea crescândă a egalității între sexe comună bărbaților și femeilor, se întreabă autorii. Analiza comparată a grupelor de vârstă arată că credința în egalitatea sexelor este tot mai puternică în rândul femeilor, dar acest fenomen nu-i ocolește
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
de Est. Există și excepții de la relația dintre religiozitate și bogăție, anume Statele Unite, la fel de religioase ca acum 60 de ani, sau țări mai puțin religioase decât ne-am aștepta, Tanzania, Coreea de Sud și Vietnamul. Dar împărțite în tipuri de societăți, cele agrare sunt de departe cele mai religioase, iar cele post-industriale cel mai puțin religioase la toți indicatorii. Societățile industriale sunt în poziție intermediară, însă mult mai aproape de cele bogate. Relația este confirmată și atunci când bogăția este estimată prin indicele dezvoltării umane
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
credinței, alături de alți factori ai modernizării care au afectat întreaga societate. Nu se întâmplă însă același lucru în cazul celorlalte tipuri de societăți, unde declinul este foarte redus (în cele industriale) sau tendința rămâne constantă de-a lungul generațiilor (cele agrare), copii fiind la fel de religioși precum părinții lor. Dar modernizarea nu a avut efect doar asupra credinței, autorității liderilor religioși și participării la slujbe, consideră cei doi autori. Aceasta a afectat și felul în care oamenii sprijină valorile tradiționale legate de
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
dar femeile se dovedesc mai tolerante privind divorțul și homosexualitatea. Tendința este aceeași în societățile industriale, dar sprijinul pentru liberalizarea sexuală nu este la fel de puternic, iar prostituția nu este atât de larg acceptată. Contrastul cel mai mare îl reprezintă societățile agrare. Nu doar că aici nu există variații între generații, dar se înregistrează chiar o creștere a intoleranței pentru avort în rândurile celor mai tineri. Dacă există diferențe între națiuni în privința religiozității și modernizării, ar putea acestea produce diferențe privind rolurile
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]