3,907 matches
-
al V-lea al Frontului Popular Creștin Democrat. La Congres au participat 1109 delegați din toate 38 de filiale ale partidului. Congresul a adoptat o serie de rezoluții prin care optează pentru: demisia Guvernului Sangheli, înlăturarea obstacolelor din calea reformelor agrare și deblocarea procesului de atribuire a cotelor valorice; eliberarea neîntârziata a deținuților politici de la Tiraspol; admiterea în legalitate a Mitropoliei Basarabiei, integrarea plenară a Republicii Moldova în structurile europene și euro-atlantice; introducerea religiei în școală. Congresul a reales pe Iurie Roșca
Partidul Popular Creștin Democrat (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/300197_a_301526]
-
se numără: Gheroghe Bonțida, Ioan Cristea, Ioan Damian, Irimie Damian, Ioan Fântână, Gheorghe Oltean, frații Ioan și Alexandru Roșa. Legislația adoptată de statul român după 1918 și-a arătat binefacerile și pentru sat și locuitorii săi, îndeosebi după aplicarea reformei agrare din 1921. În această perioadă populația Crăciunelului a crescut numeric, ajungând la 1666 locuitori la recensământul din anul 1930. Din aceștia 1450 erau români, 164 maghiari, 40 țigani, 8 germani și 4 evrei. Intrarea României în cel de-al Doilea
Crăciunelu de Jos, Alba () [Corola-website/Science/300236_a_301565]
-
nume din județul Arad, Crișana, România. Localitatea este situată în Depresiunea Sebiș, pe stânga Canalului Morilor, la o distanță de 77 km față de municipiul Arad. Prima atestare documentara a localității Bârsa datează din anul 1489. Deși economia este una predominant agrara, în ultima perioadă sectorul economic secundar și terțiar au avut evoluții ascendente. Alături de agricultură, industria materialelor de construcții este bine reprezentată. Potențialul turistic este unul de excepție cuprinzând atât elemente ale fondului turistic natural dar și ale celui antropic. Localitatea
Bârsa, Arad () [Corola-website/Science/300284_a_301613]
-
Vințul primind titlu de „capitală de plasă", având în subordine 19 sate. Dezvoltarea ulterioară a localității s-a integrat apoi în istoria generală a statului național român unitar. Au urmat alte evenimente care au adus modificări în structura administrativă: reforma agrară, criza economică, dictatura regală, al doilea război mondial. Autoritățile române au retras Vințului de Sus statutul de reședință de plasă, i-au schimbat denumirea în "Unirea", și au inclus localitatea în plasa Câmpia Turzii. Până la al doilea război mondial a făcut
Unirea, Alba () [Corola-website/Science/300278_a_301607]
-
Dieci este atestata documentar în anul 1692. La momentul respectiv se constituia dintr-o simplă biserică de lemn cu hramul "Bunăvestire", așezată pe "Dâmbul de la Caznari". Prima atestare documentara a localității Dieci datează din anul 1613. Economia este una predominant agrara, cu ambele sectoare componente bine dezvoltate. Cea mai importantă resursă exploatabila a subsolului este andezitul - rocă magmatica deosebit de întrebuințata în construcții. Băieții poartă o "cămașă de în brodata la guler, mâneci și pe margini", "izmene largi", un "laibăr" și "pălărie
Dieci, Arad () [Corola-website/Science/300290_a_301619]
-
Alb. Dintre tradițiile populare, păstrate cu autenticitate, poate fi amintit un obicei după care, primăvara, fiecare poartă este împodobita cu armindeni (crengi de tei cu frunze verzi), simbol al dragostei oamenilor față de rodul pământului. Deși economia comunei este una predominant agrara, cu un sector zootehnic axat pe creșterea ovinelor, o însemnată pondere în economie o deține mică industrie, comuna fiind cunoscută în regiune că un important centru meșteșugăresc pentru producția artizanala. Pentru viitor, turismul poate deveni o ramură economică preponderenta, ocupațiile
Buteni, Arad () [Corola-website/Science/300286_a_301615]
-
situat pe Valea Crisului Alb. Prima atestare documentara datează din anul 1552. Înregistrat sub denumirea de "Gosd", ulterior "Govosdia/Govojdia" și Paulian, în timpul epocii comuniste, sătul primește denumirea de "Livadă", nume derivat din activitatea economică principala a localității, una predominant agrara, evidențiata fiind ramură de pomicultura. Denumirea actuala a localității, "Paulian", cea adoptată de localnici în anul 1919, a fost preluată onorific, în cinstea generalului cu același nume, Generalul Paulian.
Păulian, Arad () [Corola-website/Science/300300_a_301629]
-
astăzi pe monumentul ridicat în cinstea lor în centrul satului. După primul război mondial și pentru sânceleni a urmat o perioada de pace, de liniște și de prosperitate. În aceasta perioadă satul s-a întins, mai ales in timpul reformei agrare, în partea de sud-vest, care și astăzi poartă numele de “Satul ăl Nou”. La Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, sâncelenii au participat firesc, cu tot entuziasmul întreținut de Consiliul Național Român din Blaj. Cel de-al doilea război mondial
Sâncel, Alba () [Corola-website/Science/300272_a_301601]
-
zona este alipită Regatului României. Primul organ românesc este cunoscut a fi funcționat din mai 1919 în apropiere, la Radna. În sfera economicului, politica statului român continuă traiectoriile anterioare axate pe viticultură și agricultură în general în zona respectivă reforma agrară din 1921 este aplicată mai consecvent decât în alte zone, astfel încât gospodăriile rurale se consolidează. Razboiul al II-lea Mondial are acțiuni care se desfășoară și pe teritoriul comunei. Este cunoscută apărarea zonei dintre Sâmbăteni și Păuliș, în 12-20 septembrie
Sâmbăteni, Arad () [Corola-website/Science/300302_a_301631]
-
orașele în curs de industrializare. De aici a rezultat numele de Cărbunări. Satul se conducea după cutume proprii, puterea decizională a obștii manifestându-se prin Consiliul bătrânilor. O deosebită importanță a avut în aceste zone de pe valea Arieșului mijlociu organizarea agrară și pastorală. Oamenii au înțeles de timpuriu că pe solurile sărace producția de cereale depinde de îngrășarea terenurilor prin gunoire cu animalele, în special cu oile ținute peste noapte în staul. Suprafețelor mai mari de teren ce era gunoit trebuia
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
sat la horă, dacă jocul nu se organiza chiar în imaș. Copiii profitau și ei cât puteau de mult de libertatea ce le-o oferea sărbătoarea, dându-se în zbârdăn. Șura era o anexă dintre cele mai importante în economia agrară a satului. De obicei era formata din două poieți și șura propriu-zisă, spații în care se putea intra cu carul încărcat cu fân sau cu snopi de grâu, de ovăs sau de secară. În cele două puduri de pe poieți se
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
mori mergeau de obicei primăvara și vara, până prin iunie, căci peste vară valea seca cu desăvârșire. Existența a cinci mori într-un sat de nici o sută de case, cu o populație de circa 400 de suflete, este semnul unei economii agrare dezvoltate și a unei populații stabile. Dacă era pe vale apă și situația o impunea, se măcina și peste vară și în toamnă, mai rar iarna când apa pe vale îngheța. Moara cu o forță mai mare era la Buleandră
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
Gyod 1340 - nobiles de Dyod, Hyogh 1349 - Diod Doc.Rom.C.b.III 124,417,538 1461 - Census quinquagesimales de Dyod Păclișan 597 1750 - Stremtz c.A. 1760 - 1762 Diod varallia c.B. 1767-Dzod-Diod-varallya-Titulare Dacicum -13,84 1820 - Stremț Viața agrară și economică a Românilor din Ardeal p. 160-164 1839 - Diod varallya, Stremțz Lenk 1850 - Sztremtz Ist.Transilvaniei 1854 - Diod varallya, Nusschloss, Stremț Bul.96 Denumirea actuală Stremț——ar proveni de la „coloniștii” sârbi stabiliți aici, care ar fi denumit localitatea în
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
Încă de la 16 decembrie 1918, în Regatul României apare Decretul pentru exproprierea pământului astfel că până în luna martie 1919 au fost declarate expropriate în toată România și date în arendă obștilor sătești. La 12 septembrie 1919, Consiliul Dirigent decretează reforma agrară în Transilvania. Pentru finalizarea celor două decrete a fost necesară adoptarea legii Reformei agrare, lucru care s-a petrecut mai târziu, în 17 iulie 1921. Potrivit normelor de expropriere stabilite de guvernul Averescu, s-a asigurat exproprierea a , din care
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
că până în luna martie 1919 au fost declarate expropriate în toată România și date în arendă obștilor sătești. La 12 septembrie 1919, Consiliul Dirigent decretează reforma agrară în Transilvania. Pentru finalizarea celor două decrete a fost necesară adoptarea legii Reformei agrare, lucru care s-a petrecut mai târziu, în 17 iulie 1921. Potrivit normelor de expropriere stabilite de guvernul Averescu, s-a asigurat exproprierea a , din care teren arabil, în toată România, inclusiv Transilvania. Ca și în celelalte sate din Ardeal
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
petrecut mai târziu, în 17 iulie 1921. Potrivit normelor de expropriere stabilite de guvernul Averescu, s-a asigurat exproprierea a , din care teren arabil, în toată România, inclusiv Transilvania. Ca și în celelalte sate din Ardeal, în comuna Stremț reforma agrară a fost primită cu bucurie, în speranța că ea va pune capăt sărăciei în familiile care aveau dreptul să primească pamânt. Nivelul social și economic a sătenilor a cunoscut o îmbunătățire evidentă imediat după reîntoarcearea unui mare număr de români
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
unde puteai să intri cu căruță. În 1924 castelul care avea și un parc exotic, a fost dărâmat și pe acel loc s-au construit casele de acum. Cu anexarea Banatului la România și în Sagu s-a impus Legea agrara (1922-1925). Pentru această au fost de folos pământurile și proprietățile văduvei contelui Ștefan Szapari. S-au dat câte două hectare de pământ celor care au luat parte la război și celor fără avere, orfanilor de război , invalizilor și țărânilor fără
Șagu, Arad () [Corola-website/Science/300304_a_301633]
-
românești, domină acum peisajul comunei. Nu mai este înfățișarea acelei comune inițial șvăbești, având în vedere majoritatea locuitorilor români care locuiesc azi în Sagu. Mesaj tradus, inspirat și adaptat, de la adresa: http://segenthau.de/index.php/ortsgeschichte Economia este predominant agrara dar cunoaște în prezent o dinamică puternică, cu creșteri importante semnalate în toate sectoarele de activitate.
Șagu, Arad () [Corola-website/Science/300304_a_301633]
-
aici este prezentată cina cea de taină în compoziție circulară. Ribița - cu biserica ctitorie a cnezilor Vladislav și Miclăuș, cu o frescă valoroasă 1417. Pictura din naos este în stil bizantin și îi reprezintă pe ctitorii bisericii. Economia este predominant agrară, localitatea fiind cunoscută în regiune ca un important bazin cerealier și legumicol. Deși nu deține elemente spectaculoase din punct de vedere turistic, frumusețea văilor Crișului Alb și Cigherului, tradițiile și ospitalitatea locuitorilor din această zonă compensează din plin acest neajuns
Zărand, Arad () [Corola-website/Science/300314_a_301643]
-
o dramă populară având ca temă nașterea lui Isus, călătoria și înfățișarea cu daruri a magilor. Sunt aceleași cântece că la stea, interpretate de cei patru eroi ai carnavalului, numai că melodiile sunt mai lente. Plugușorul este un străvechi obicei agrar, o urâre de Anul Nou. Plugușorul este construit din lemn, împodobit cu cetina, cu panglici și hârtii colorate multicolor, fiind purtat de o ceață de 3-4 băieți îmbrăcați în costum național. Căprița este un joc de pantomima, jucătorul animalului mergând
Cocorova, Mehedinți () [Corola-website/Science/301601_a_302930]
-
al comunei aproape 100 de ani, până în 1957 când comuna se va numi Grințieș, cu satele Poiana, Grințieș și Bradu. Locuitorii comunei și-au obținut foarte târziu dreptul de proprietate asupra pământului, prin legea rurală din anul 1864, prin reforma agrară din anul 1921 și cea din anul 1945. Satele comunei s-au separat după al Doilea Război Mondial din comuna Bistricioara, și au făcut din 1950 parte din raionul Piatra Neamț și apoi (după 1964) din raionul Târgu Neamț al regiunii
Comuna Grințieș, Neamț () [Corola-website/Science/301638_a_302967]
-
început procesul de colonizare spre vest. În 1791, erau 21 de personae ce au achiziționat drepturi asupra a 5 milioane de acri în vestul statului New York, iar George Washington însuși stăpânea 58 000 de acri peste linia munților. În privința politicii agrare, se ciocneau două tendințe ce reprezentau două mari grupări din Partidul Republican, chiar dacă inamicul comun era Anglia. Fermierii, squatterii, meșteșugarii, negustorii, servitorii, negrii, sclavii reprezentau forța de bază a revoluției, alcătuind gruparea populară democratică, fiind condusă de Thomas Jefferson, Samuel
Revoluția Americană () [Corola-website/Science/301533_a_302862]
-
fost exploatarea pădurilor din ocolul silvic Pipirig și Galu, pentru a îmbunătăți situația sub raport economic și cultural a sătenilor din comuna Pipirig, care din lipsă de moșii și terenuri proprii în jurul satului, nu s-au folosit de marea reformă agrară, rămânând ca să își câștige existența prin munca brațelor și cu vitele în pădurile statului. Muzeul cu obiecte bisericești din Popeni a fost înființat în 2007, cu ocazia împlinirii a 200 de ani de la sfințierea primei biserci din Pipirig. Muzeul „adăposteaște
Comuna Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/301662_a_302991]
-
la eveniment să fie pedepsiți. Dar, Unirea Principatelor Române, la 1859, de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza, a condus la împroprietărirea țăranilor din Fulga în trei categorii în funcție de puterea economică, totul datorită Legii rurale, adoptată în anul 1864. Astfel, de reforma agrară au beneficiat 418 clăcași, vatra satului devenind acum proprietatea comunei, deși lacul și pădurea au rămas ale boierilor (prințesa Aurelia Ghica și prințul Iorgu Ghica), care din dorința de a-și extinde terenurile agricole, au început defrișarea treptată a pădurii
Comuna Fulga, Prahova () [Corola-website/Science/301674_a_303003]
-
terenuri arabile, cu suprafețele de 787 stânjeni, 1148 stânjeni, 1 iugăr 1275 stânjeni și 9 iugăre 1204 stânjeni. La acestea se adăuga 1420 stânjeni de teren cositor . Din cauza numărului redus de credincioși evanghelici și în conformitatea cu Legea pentru reformă agrară, Comisia de ocol din Ibașfalău emite un ordin de expropriere. Dezbaterea a avut loc în 3 aprilie 1923, în localul primăriei Giacăș, în prezența avocatului Henric Bock din partea bisericii și a delegaților sătenilor Niculae Almășan și Istrate Marin. Comisia a
Giacăș, Sibiu () [Corola-website/Science/301709_a_303038]