9,382 matches
-
de felul în care lucra opoziția. Parlamentul se deschide. Președinte este ales Dimitrie Ghica. După câteva săptămâni de hărțuieli, vine în fața Camerei concesiunea pentru facerea căii ferate Ploiești-Predeal. Această chestiune, numită chestiunea Crawley, după numele concesionarului englez care a fost agreat de Cameră, a pricinuit un mare scandal și a contribuit mult la discreditarea și la prăbușirea regimului. În Cameră, conservatorii se împart în două tabere și se combat furios. Ion Lahovary, într un moment de indignare, declară că asupra acestei
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
una din sălile Universității. Discuția a fost foarte agitată. Ion Bibicescu, student la Facultatea de Litere și redactor la Românul, rostește o cuvântare înflăcărată în mijlocul zgomotului mare. Cum mulți dintre studenți erau conservatori sau adversari ai roșilor, Bibicescu nu era agreat fiind bănuit că este agent guvernamental. În sfârșit, acoperită de un zgomot ce asurzea și în agitația febrilă, se votează o moțiune de protestare împotriva lui Midhat-pașa și, în același timp, studențimea cerea guvernului instructori militari spre a se pregăti
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
țării noastre și cu atât mai puțin în caracterul „liberator“ al politicii sale orientale, total subordonată, de fapt, intereselor expansioniste, și în această zonă, a țaris mului cotropitor. De altfel, C.A. Rosetti, cunoscut ca revoluționar „roșu“ nu era deloc agreat de oficialitățile ruse. Chiar în timp ce rostea discursul reprodus mai sus, generalul Ignatiev, fostul ambasador rus la Constantinopol, i-ar fi șoptit, cu tâlc, țarului: „Sire, c’est Rosetti“. Învinuit mai apoi de amicii săi politici radicali că l-a elogiat
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
clasicii literaturii universale, lui Shakespeare - zece rânduri, lui Goethe - nouă rânduri, lui Dante - cinci rânduri, lui Lev Tolstoi - șapte rânduri etc. Ceea ce e însă neîndoielnic e faptul că Bacalbașa era lipsit de gust literar și, în afară de aceasta, nu-i prea agrea pe contemporanii săi Eminescu și Caragiale. 153. Primele patru Scrisori ale lui Eminescu au apărut în anul 1881 în Convorbiri literare (în ordine, la 1/13 februarie, 1/13 aprilie, 1/13 mai și 1/13 septembrie), contribuind într adevăr
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
imaginare, înseamnă, pentru noi, tot atîtea prilejuri de confruntare morală, de reflexie asupra devenirilor generale și a propriei noastre deveniri. În ceea ce mă privește, dețin despre sat amintiri și impresii ce nu-s nici prea voioase, dar nici întunecate. Nu agreez, din acest motiv, frazele acelea comode, idilice și - cu atât mai puțin - imaginile crude, brutale, de care e plină o anume literatură, cînd e vorba de sat, de țărani. O oră, în amurg, cînd ei se întorc, după o zi
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cu vorba „Maestre”, desigur o ironie, dar spusă în chipul cel mai serios. În replică, noi - adică un șir de promoții - i am acordat acest titlu pe viață.) între vorbele sale, frecventă e, apoi, „Vă mărturisesc sincer”. Deși n-o agreez, cred însă că ea exprimă o reală nevoie de comunicare, chiar de confesiune, caracteristică solitarilor studioși, de unde și gravitatea cu care e introdusă aproape în fiecare frază. I-am mărturisit, la rîndu-mi, acum, public, că datorită cursului său special despre
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
și în cazul lui Adrian Păunescu, izvorăște din deținerea conducerii a două publicații săptămânale în cadrul cărora ambii își fac o politică absolut personală și prin nimic legată de fenomenul cultural național. Așa cum în Flacăra nu poți apărea decât dacă ești agreat de Păunescu ori dacă numai îl citezi într-un fel ori altul (voi reveni, poate, la viitorul drum în străinătate, de unde vă expediez această scrisoare, la subiectul acesta gras), la Săptămâna ești obligat să te închini aceluiași zeu care-l
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
persoanei care ar trebui propusă. Am fost cu atât mai uimit cu cât vroia să mă propună chiar pe mine. I-am explicat că nu am nici o șansă de a fi aprobat de foruri, nefiind nici membru de partid, nici agreat la eșaloanele culturale superioare. În plus, nici nu eram potrivit, poziția de „șef” nu mă atrăgea deloc, avusesem, ca inginer, ocazia să testez asemenea situații. Biroul secției de proză a Asociației Scriitorilor din București (putând alcătui, ea Însăși, o asociație
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și al morții, ca și pe celelalte morminte protestante, evreiești sau „atee”... S-ar fi convins, poate, că nu este vorba, neapărat, de rea-voință din partea nimănui În cinstirea memoriei dispăruților, ci de o tradiție a modestiei și firescului care nu agreează marile „monumente” funerare și nici nu consideră că ele ar trebui să fie pe „măsura” (mai curând, imaterială) a meritelor marilor dispăruți. În această delicată chestiune, americanii preferă „instituțiilor” individul sau grupul care se simte chemat să Împlinească asemenea datorie
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
aristocrat sau artist În vacanță. Mă Întreba despre colegiul Bard unde predase În tinerețe și unde locuise Împreună cu prietenul său negru, Ralph Ellison, autorul capodoperei Omul invizibil, un soi de „aristocrat” literar și el, de origine socială modestă și deloc agreat de comunitatea etnică din care făcea parte. Știa că Hannah Arendt era Înmormântată la Bard. Nu o admira. „Avea un picior În nazism, cu Heidegger, celălalt În comunism, cu al doilea soț, Bleicher, profesorul de filosofie de la Bard. Ăsta fusese
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
în intimitatea fiecăruia din cei care stăteau în jurul regelui criminal. Succesele militare germane, pe de altă parte, au contribuit să accelereze ritmul mișcărilor de culise, pentru a se ajunge la o înțelegere cu Legiunea, care era socotită de toți soluția agreată de germani și care ar putea fi manevrată ușor în interesul camarilei, fiind lipsită de Căpitan și întreg statul ei major din anii 1936, 1937, 1938. Realitatea mai adâncă era însă alta, dar la acel momemt dușmanii nu o știau
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
și mai ales a italienilor, față de țară, să se evite dezastrul. Dezavantajul acestei păreri, mai puțin riscante, era ca în cazul când s-ar fi reușit ceva, Mișcarea Legionară venea la conducerea țării printr-o susținere externă, care nu era agreată de poporul român; căci nici italienii și cu atât mai puțin nemții, nu erau iubiți, deoarece exista o simpatie prin tradiție pentru Franța. Dar omul de rând nu știa diferența între Franța vechilor tradiții și cea a lui Leon Blum
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
îl va urma necondiționat în orice împrejurări, deși știa foarte bine, că evenimentele din ianuarie 1941 fără intervenția armatei germane nu s-ar fi soldat în favoarea lui. Nu știa că Antonescu sau Câinele roșu cum i se spunea, nu era agreat de ofițerii superiori, cei în vârstă, iar cei tineri în majoritate erau de partea Legiunii și în loc să-i execute ordinul de reabilitare prin moarte, a legionarilor trimiși pe front, i-au ajutat în cele mai multe cazuri, considerându-i camarazi loiali și
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
printr-un curier al acestuia, care era prezent permanent la cartierul general al lui Avramescu. Andreas Schmidt care fusese până la 23 August, șeful grupului etnic german din România și care se întorsese în același avion cu Petrașcu, nu mai era agreat de sași, pentru că nu fusese în țară în momentul greu al loviturii de stat, de întoarcerea frontului românesc și fusese înlocuit prin Căpitanul Gune. Petrașcu s-a întâlnit cu Gune și au stabilit un acord politic foarte important, ținând seama
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
cap de câteva ori. — Știu că mai sunt câțiva, dar ei trăiesc mult mai departe de aici. Scot cărbuni, curăță pădurea, plantează terenul defrișat... Eu n-am văzut decât foarte puțini și n-am prea vorbit cu ei. Nu mă agreează. Cred că sunt totuși destul de mulți, dar ei locuiesc în inima pădurii, eu la intrarea în pădure... Eu nu merg mai departe, ei nu vin aici. Ați întâlnit vreo femeie de când sunteți aici? întrebă fata. O femeie de treizeci și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
FREAMĂTUL, revistă apărută la Piatra Neamț, lunar, între ianuarie și mai 1925 (cinci numere), apoi la Focșani în ianuarie-februarie 1927 (un număr dublu). Director: Gabriel Drăgan. În Cuvânt înainte se spune că nu sunt agreate literatura și arta „îngâmfate cu «ismuri» șubrede”, ci trăirile autentice, „un prinos al sufletelor ce se încheagă”. Rubrici: „Cronica revistelor”, „Cărți”, „Cronica literară”, „Prin reviste”. Semnează versuri Gabriel Drăgan, Constantin Goran, M. Bantaș, iar proză scrie Ionel Todericiu. Se publică
FREAMATUL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287086_a_288415]
-
trei vizite pe an) sau media plăților informale pentru o internare În spital În decursul unui an (circa 2,4 milioane). Totuși, opțiunea pentru asigurarea suplimentară (fie În sistem privat, fie prin creșterea contribuției la asigurările de sănătate obligatorii) este agreată doar de 27% dintre respondenți. Aproape dublu (45%) preferă să plătească din buzunar pentru tratamente care nu sunt acoperite de asigurarea statală, atunci când beneficiază de ele. Această opțiune se poate explica prin trei factori: - neîncrederea oamenilor În potențialii gestionari ai
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
perceput corect termenul de răspundere managerială și din aceste considerente în Raportul de țară din 2006 au introdus recomandarea de creștere a capacității administrative a entităților publice prin dezvoltarea sistemelor de management financiar și încorporarea principiilor de bună practică internațională, agreate de Comisia Europeană. 54 Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, Monitorul Oficial nr. 953/2002. 55 HG nr. 2088/2004 pentru modificarea și completarea HG nr. 1574/2003 privind organizarea Ministerului Finanțelor Publice și Agenției Naționale de Administrare
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
a răspunsului la risc sunt părți integrante ale gestionării riscurilor. O gestionare eficace a riscurilor la nivel de organizație presupune definirea unei poziții de către conducere, poziție care se așteaptă să aducă probabilitatea și impactul unui risc în limitele de toleranță agreate de organizație. Reacțiile la riscurile cu care se confruntă organizațiile pot fi: evitarea unui risc, ceea ce înseamnă retragerea din activitatea care a dat naștere riscului; reducerea probabilității și/sau impactului riscului prin atașarea activităților de control intern; transferarea riscului, care
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
fi măsurată multidimensional și, totodată, poate fi analizată ca proces (de sărăcire). Fiind conștienți de faptul că dezbaterea are în primul rând implicații metodologice semnificative, pentru scopul studiului de față acceptăm definiția excluziunii sociale dată de Comisia Europeană (care este agreată în final de cea mai mare parte a celor interesați de acest domeniu): „Conceptul de excluziune socială este unul dinamic, referindu-se atât la procese, cât și la consecințe... afirmă de asemenea natura multidimensională a mecanismelor prin care indivizii și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de fildeș, ei trebuiau să se alinieze cadenței entuziaste a oamenilor muncii de la orașe și sate. Unii au înțeles imediat ce au de făcut, iar o anchetă a lui Ion Biberi din 1945 dovedește că și-au însușit deja clișeele lingvistice agreate de noua putere și acceptă să se pună în slujba unei pedagogii a remodelării. Retorica lor e impregnată de cuvinte ce evocă aderarea, angajamentul; ei elogiază deja munca și practica, singurele modalități de a se valorifica pentru individul nou este
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
interpersonal. Problema morală nu e abordată explicit. Pe primul plan se afirmă problema etichetării. Motivația este, de asemenea, trecută în planul al doilea, în favoarea etichetării. De aceea, ea este mult utilizată pentru diagnostic, iar cercetătorii din domeniul tulburărilor de personalitate agreează modelul celor cinci mari factori ca alternativă sau complementară pentru diagnosticul categorial, într-o perspectivă dimensională. 2.7. Situaționismul lui Mischel Înțelegerea persoanei ca decontextualizată a suscitat însă multe comentarii. Un moment dramatic a fost cel în care Mischel (1968Ă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și generale de tensiune și îngrijorare; bă convingerea că este incapabil social, neatractiv sau inferior celorlalți; că preocupare excesivă privind criticile sau respingerea pe plan social; dă dorința de a evita relațiile cu oamenii, dacă nu este sigur că este agreat; eă existența unor restricții în viață din cauza nevoii de securitate fizică; fă evitarea activităților sociale sau profesionale care presupune contacte interpersonale semnificative din cauza fricii de a fi criticat, respins. Trăsăturile asociate pot include hipersensibilitate la rejecție și critică. 301.6
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
de sine și pentru o funcționare eficientă; compulsivitate: ordine, meticulozitate, conștiinciozitate și nevoia de a fi constant activ. Modelul ierarhic ce cuprinde supra-clase (clustereă, clase tipologice (prototipiceă, dimensiuni și, eventual, fațete ale acestora este un mod de gândire destul de mult agreat în prezent, pentru a flexibiliza sistemul strict categorial, alături de descrierea de subtipuri. Trebuie menționat că o altă supraclasă - sau cluster - îl constituie și ceea ce se înțelege în prezent prin „psihopatie”, adică zona de tulburare de personalitate ce prezintă o majoră
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
un fantastic de sorginte folclorică învestit cu rezonanțe mitico-magice, în descendență blagiană, sunt note caracteristice pentru poemele cele mai izbutite. În Primejdii lirice, se vădește un lirism discursiv, uneori patetic, verbios, în formulări frizând afectarea. Poemele ce vehiculează o imagerie agreată de oficialitatea epocii (cu referiri la „țară”, „patrie”, „petrol”, „cărbune” etc.) rămân puțin convingătoare. Interesante sunt tablourile înrudite cu cele din poezia lui Blaga (cu ecouri din Laudă somnului, La cumpăna apelor, La curțile dorului), elementele de bestiar și peisagistică
CAUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286143_a_287472]