4,357 matches
-
orizontală, spre a-și acoperi câteva momente fața de privirile iscoditoare ale urmăritorilor; abia atunci chipul ei răsări în toată splendoarea-i dintre șuvițele ondulate de păr agitate de briză, culoarea spicelor de ovăz din lanul unde dormise el în ajun. Mirosea ca un înger, dar avea privirile cam sticloase și cârma zâmbetului avariată rău; "precis fata asta a fumat ceva de prin tutungerii clandestine!" își zise Rică. S-ar fi așteptat ca lunile de detenție, cât nu se apropiase de
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
cloacă unde vin să se adune toate gunoaiele universului. Aici Dumnezeu este disprețuit, banul este adorat, se calcă în picioare legile sfinte și omenești". Această discreditare spirituală a papalității se agravează și mai mult odată cu schisma care o sfișie, în ajunul întoarcerii sale la Roma. Marea schismă Grigore al XI-lea cedează la solicitările italienilor și în 1377 hotărăște să mute la Roma toate serviciile Curiei 23, consi-derînd, ca și numeroși creștini, că cel mai bun mod de a pune capăt
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
flotei turcești și cu pierdera provinciilor nordice ale Imperiului: Azov, Crimeea și provinciile românești 78. Neliniștit de spectaculoasele victorii ale Ecaterinei, Frederic al II-lea propune țarinei și Mariei-Tereza a Austriei să împartă Polonia. Preambulul tratatului de la Sankt-Petersburg Europa în ajunul Revoluției franceze (1772) este o adevărată capodoperă: "în numele Sfintei Treimi" și "de frica unei dezmembrări totale a statului polonez", cei trei suverani își împart între ei mai mult de jumătate din regatul polonez. Maria-Tereza, care, după părerea lui Frederic al
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
de lucr?ri de sociologie. Pe scurt, toate condi?iile par reunite pentru că sociologii s? se afirme autonom. Plec�nd de la pretextul divergen?elor reale dintre sociologi �n problemă spinoas? a neutralit??îi axiologice a ?tiin?ei � s�ntem �n ajunul r?zboiului din 1914 � Weber p?r?se?te comitetul director al Asocia?iei germane de sociologie, care iese foarte sl?bit? din aceast? �ncercare. Mai mult, cum disciplină conținu? s? �nt�mpine �n Universitate s?lbatice opozi?îi corporatiste
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Posteritatea ?i declinul durkheimismului Anii dou?zeci s�nt �nc? fă?ți pentru ?coală francez? de sociologie a c?rei prim? �ntreprindere a fost aceea de a relua rapid activitatea editorial? intens?. V?d lumină tiparului lucr?ri terminate �n ajunul r?zboiului (Fauconnet, 1920; Davy, 1922; Granet, 1922) că ?i manuscrisele magistrului (Durkheim, 1922, 1924, 1925, 1928), sau cele ale discipolilor c?zu?i pe front (Hertz, 1928). Pe parcursul �ntregului deceniu, aceast? activitate va p?stră un ritm sus?inut
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
se regrupeaz? �n 1935 pentru a forma Studiile sociale, organ unic al Societ??îi de Economie Social? ?i a Societ??îi Internă?ionale a ?tiin?ei Sociale), rolul mi? c?rîi leplaysiene �n reorganizarea institu?ional? a sociologiei franceze �n ajunul celui de-al doilea r?zboi mondial este neglijabil. Aceasta nu-?i men?ine influen?a dec�ț gra?ie rela?iilor str�nse pe care le mai are cu mediile conduc?toare ale lumii agricole, care se �nnodaser? �n
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
c? influen?ei pe care a avut-o asupra a numeroase ?coli str?ine (�n SUA, Anglia, chiar �n Turcia ?i Rom�nia) care au ignorat mult timp durkheimismul, �i datoreaz? sociologia leplaysian? esen?ialul rolului s?u istoric. �n ajunul celui de-al doilea r?zboi mondial, sociologia francez? este de nerecunoscut: �ntr-un interval de dou?zeci de ani ea ?i-a pierdut prestigiul ?i influen?a care, �n Fran?a cel pu?în, o aureolau odinioar?, ?i-a epuizat
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Sondages) pe care l-a fondat �n 1938; � Georges Gurvitch (profesor la Sorbona), de crearea �n 1946 a Centrului de Studii Sociologice (CES), laborator al Centrului Na?ional de Cercetare ?tiin?ific? (CNRS), care a v?zut lumina zilei �n ajunul r?zboiului, ca ?i de lansarea revistei Cahiers internationaux de sociologie (1946), singura revist? de sociologie p�n? la apari?ia celei de-a treia serii a revistei Ann�e sociologique (1949-1953); ��Georges Friedman (inspector general al �nv???m�ntului
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
i datoreaz? succesul incontestabil, chiar dac? limitat ?i inegal, puternicii influen?e intelectuale ?i tehnice a modelului american mai mult dec�ț �cererii sociale�, măi pragmatice că niciodat?, la emergen?a c?reia acest model a contribuit foarte mult. �n ajunul evenimentelor care, la sf�r?ițul anilor ?aizeci, vor traduce profundă criz? cultural? a lumii occidentale, dimensiunea teoretic? a acestui model este deja �n mare parte epuizat?. Dac? formulă de cercetare empirico-analitic? elaborat? la Columbia a dob�ndit o autonomie
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
în problemele orientale ale Poloniei, au pregătit în acești ani, dar mai ales după căderea Caffei, calea pătrunderii turcilor și mai adânc în teritoriile ruso-lituane. Politica de omidă, rezumată numai la apărarea granițelor regatului polon, efectuată de Coroana polonă în ajunul marii încleștări de la Războieni, a fost fatală pentru multe generații poloneze. Zeci de mii de polonezi au trebuit să moară zadarnic la Codrul Cozminului, în 1497, precum și secole la rând pe pământul Moldovei, pentru a repara această mare greșeală. Planul
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
rămâne mai mult decât controversabilă, căci domnul Moses a fost o mană cerească pentru interesele, pe atunci, PDSR-ului, dar nu și un partener pentru restul românilor. A existat însă și o decorație consternantă - cea înmânată dlui Mircea Răceanu, până în ajunul vizitei dlui Iliescu la Washington un om pe care PDSR/PSD-ul nu a încetat să îl considere altceva decât un trădător de țară. Decizia președintelui României de a-l decora pe dl Mircea Răceanu și de a-i strânge
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
al treilea sector societal - „societatea civilă se află între structura economică și stat, cu legile și restricțiile lui”. Tocqueville este intrigat de „arta asocierii” dovedită de o Americă atât de tânără, cu atât mai mult cu cât, observă el, în ajunul Revoluției Franceze „nu existaseră zece francezi care să se fi putut asocia pentru o cauză comună”. Kant și Fichte, Hume și Ferguson, Paine, Hobes și Locke, urmați de Jean Cohen, Andrew Arato și Ralf Dahrendorf - spre a menționa doar câteva
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
ales de Crăciun și de Paști. Desenele lui Demian sunt o splendoare. La sfârșitul acestui an, după atâtea luni de furii, patimi și orbiri, aș dori să-i invit pe cititorii Jurnalului Național să-și plece ochii, în seara de Ajun, pe varianta moldovenească a unui colind care se numește „Maria se preumbla”, culeasă de G. Cucu. Rămân suficiente zilele anului când, din acest colț de pagină ca și din altele, cei care ne citesc sunt bombardați cu neliniști și vești
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
ocazia să stea de vorbă de mai multe ori cu doamna Maria mareșal Antonescu, să-i asculte povestea tristă, evocând, cel mai adesea, figura soțului ei. Mariana își amintește cum le-a povestit Maria Antonescu ultima întâlnire cu mareșalul, în ajunul execuției sale, pe 31 mai 1946... Vine vorba despre Antonescu, și o întreb pe Mariana Drăgescu dacă este adevărat că în anii '40 circula zvonul că Veturia Goga era amanta Mareșalului. "Nu, nici vorbă. Veturia era o femeie oribilă. Lui
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
a putut scăpa de acolo nevătămat. Ne-am înșela crezând că accidentul a pus capăt aventurii lui aviatice: a doua zi, s-a urcat într-un aparat similar, și-a luat zborul și, la aterizare, a refăcut condițiile accidentului din ajun ieșind de data asta cu bine. (De altfel, aceasta era un fel de tehnică adoptată printre aviatori, pentru a-și elimina frica ce rămânea undeva ascunsă în adâncul subconștientului, după asemenea întâmplări.) (André Scrima, op. cit., p. 140) 4 "România aeriană
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
2003, pp. 98-101. Anexa III Interviu al autorului cu Mariana Drăgescu 6 septembrie 2010 (inedit) Redau mai jos un scurt interviu, până azi inedit, de pe o înregistrare video pe care am efectuat-o în ziua de 6 septembrie 2010, în ajunul aniversării celor 98 de ani ai Marianei Drăgescu, înregistrare ce se găsește în arhiva mea. Mă primise cu bucurie, ca întotdeauna. Îi dăruisem, cu această ocazie, volumul meu abia ieșit de sub tipar, Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare (Institutul
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
1914), apoi ministru plenipotențiar la Haga (1915) și ambasador la Constantinopol (1916-1917). Numit secretar de stat în Ministerul Afacerilor Străine (1917), va negocia în această calitate păcile de la Brest-Litovsk cu Rusia Sovietică și Buftea-București cu România. În anul 1939, în ajunul izbucnirii celui de-al Doilea Război Mondial, a scris lucrarea Diplomații (Die Diplomaten), tradusă un an mai târziu și în limba română și apărută sub titlul Diplomații așa cum sunt, o apologie a diplomației germane. În ibidem., p. 565, f.a. 15
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
compromisă din vina lui. A doua zi, se trezește hotărât să o ia de soție. Nu mică îi este mirarea și furia când descoperă, chiar în acea dimineață, că Millie nu numai că nu părea deloc afectată de incidentul din ajun, dar își găsise deja un altul cu care flirta! Ce loc ocupă în aceste două narațiuni fantezia, imaginația? Greu de spus... Și, mai ales, să fi existat într-adevăr, așa cum au afirmat uneori moraliștii epocii, o influență a modelului anglo-saxon
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
este întruchiparea Făt-Frumosului ei... A doua zi însă, îl simte pe izbăvitorul ei că mâncase usturoi, și încă o dată visul i se năruie. Curând, Mariei nu-i rămâne necunoscut "nici cel mai mic cotlon" al acestui om care fusese în ajun eroul ei: era molatic, slab de înger, lipsit de voință. O calcă pe nervi. Chiar dacă se trezise din beția de la început, iar vraja se destrămase, Marie întreține în continuare jocul seducției. Căci așa moale, Pietro era totuși o partidă excelentă
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
față de care francezii încearcă un dispreț profund. La acest sfârșit de secol, când tensiunile dintre diferitele națiuni europene se acutizează, societatea franceză este per ansamblu deosebit de șovină. Dușmanul principal rămâne fără îndoială puternicul Imperiu german, în vreme ce Marea Britanie este privită în ajunul Primului Război Mondial ca un stat aliat. Totuși, "Antanta" dintre cele două națiuni nu este atât de cordială pe cât o face să pară faimosul acord diplomatic încheiat în 1904. La sfârșitul secolului al XIX-lea și în primii ani ai secolului XX
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
El are treizeci de ani. Ea, douăzeci și opt. E dragoste la prima vedere. Basile era însurat de doi ani, dar se ferește să-i împărtășească acest lucru și tinerei femei. O vede și a doua zi, la băcănia mamei ei. În ajunul plecării către Dardanele, cinci zile mai târziu, îi cere să-i fie "nașă de război". Pe timp de pace, probabil că Basile, un tip cu simțul datoriei, nu și-ar fi înșelat astfel soția, nici n-ar fi mințit-o
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
aliate se desfășoară, se reorganizează și pregătesc o contraofensivă. În 1941, echilibrul forțelor combatante se modifică. Anglia nu mai este singura țară care ține piept în "sânge, sudoare și lacrimi"126 Germaniei hitleriste. Uniunea Sovietică, atacată de aliatul său din ajun, întoarce ipso facto armele. Câteva luni mai târziu, Statele Unite, "arsenal al democrațiilor" de la începutul conflictului, intră oficial în război, în urma raidului aerian lansat de japonezi împotriva bazei americane de la Pearl Harbor, pe 8 decembrie 1941. În 1942, situația se schimbă
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
la îndemâna oricui. O aveau numai bunii gospodari. Cei care își chibzuiau bine lucrurile în familie și gospodărie. Iar părinții mei, mai ales cât a trăit tata, chiar erau niște gospodari pricepuți, harnici - după cum am mai spus. Țin minte că în Ajunul Crăciunului era mare for fotă la noi în casă. Atunci se făceau turtele. Din alua tul realizat din făina de grâu, cernută cu sita cea deasă, pe c are mama o păstra ca pe o comoară și nu o prea
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
pregătite de mama - sarmalele, răciturile și friptura de porc mai cu samă - împreună cu băutura păstrată de tata, împreună cu fuiorul de cânepă păstrat pentru a fi înmânat preotului, pentru că el reprezenta „barba lui Moș Crăciun”, așezate din vreme pe masa Sfântului Ajun în așteptarea preotului, ajungeau să fie degustate, după cum s a mai spus, numai și numai după ce erau sfințite de părintele ca trimis a lui Dumnezeu în casa noastră. Numai după acest ceremon ial, alimentele de pe masa de moș Ajun deveneau
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
Sfântului Ajun în așteptarea preotului, ajungeau să fie degustate, după cum s a mai spus, numai și numai după ce erau sfințite de părintele ca trimis a lui Dumnezeu în casa noastră. Numai după acest ceremon ial, alimentele de pe masa de moș Ajun deveneau înfrupt area noastră și pomană pentru vecini ori oameni săraci, nevoiași. Dacă pomana era primită, însemna că în noaptea sau ziua aceea cei decedați luau parte și ei la masa noastră, care era consumată cu mai multă mulțumire dacă
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]