6,259 matches
-
majore: dacă există Dumnezeu, încălcarea legilor divine se transformă în vină, dacă Dumnezeu nu există atunci „totul este permis” (cum afirmă Ivan Karamazov) și lumea devine un spațiu al exercitării orgoliului de a-i lua locul lui Dumnezeu (Kirillov). Cei aleși a fi protagoniștii operelor trăiesc în infernul propriei conștiințe apăsate de păcat, de vină. Dacă au înțelepciunea de a-i accepta pe cei care aduc lumina Cuvântului Divin, au șansa să fie mântuiți, să pășească prin suferință spre înviere. însă
Motive biblice în opera lui F. M. Dostoievski. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Antonina Bliorţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1381]
-
de denigrată și de blamată de către unii, cărora le este și scârbă să intre în ea. Cu toate acestea, statul român a decis să instaleze Parlamentul României în Casa Poporului, adică cel mai mare for conducător al țării, în care aleșii neamului se adună să emane legi pentru națiune (când se întrunește cvorumul) dar de fapt mai mult se adună să se certe, să doarmă, să dezlege integrame sau pur și simplu să se întâlnească și să primească retribuția lunară, sfidând
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
unul pe celălalt,lucru pe care-l acuzau și fetele, fără să-l declare, întrebându-se fiecare în gând, care și cum să se împartă, pentru a fi două perechi separate. Nici unul dintre ei nu-și manifestaseră sentimentele pentru cel ales, căruia să-i împărtășească fiorii dragostei, dorința, temperamentul și alte simțămine. La un momentdat, Mariana, cea mai isteață, mai mică dintre ei ca vârstă,dar mai fâță și îndrăzneață, și-a înfipt privirea în Nelu, de l a amețit pe
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
descurajat să le ceară politicienilor să răspundă. Mass media suplinesc parțial această deficiență, sau cel puțin așa ar trebui, prin publicarea informațiilor legate de activitatea politică. Însă televiziunea, radioul și presa scrisă nu oferă mediul pentru un dialog real între aleși și alegători. În plus, mass media trec prin filtrul propriu mesajele politicienilor și hotărăsc ce anume merită atenție și ce nu. Acesta este, de altfel, unul dintre motivele pentru care, în România, presa funcționează, în parte, într-un regim feudal
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
La școală mediocru până târziu, la sporturi leneș, la vioară dezastruos, cu diverse ticuri neplăcute, se prinde, la un moment dat, ca Bastian din romanul lui Michael Ende, în universul fără opreliști al cititului și, din acel moment, devine un ales, cum singur se definește (sentimentul acesta îl trăiește și prietenul său de mai târziu, Nicolae Balotă). CUVÂNT ÎNAINTE Performanța confesivă a Strajei dragonilor, cu atât mai mult cu cât vine de la un uranist, riscă s-o pună în umbră pe
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
la fel de mult și prin... închiderea în local, prin localism (prin proclamarea de "zone urbane sensibile", "zone de redinamizare urbană", "zone deschise urbane"). Politicile orașului nu se pot închide în local. Legile descentralizării de după 1982, care au dat mai multe responsabilități aleșilor locali, au făcut adesea ca situația unor cartiere să se degradeze și mai mult, să se accentueze dinamicile segregative. Statul a încercat să ia măsuri incitative sau coercitive, însă acestea au rămas incapabile să evite polarizarea socială accentuată (care avea
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de proximitate etc., în așa fel încât populația să nu mai fie "întrebată" doar "de formă"1. Nu este deloc ușor să se suscite participarea, implicarea locuitorilor, atunci când nu (mai) există încredere, când oamenii își pierd încrederea în oameni, în aleși, în reprezentanți, atunci când nu-i întreabă nimeni ce probleme au și nici nu reacționează nimeni atunci când e vorba de curățenia spațiilor publice, de iluminatul public, de liniștea publică, de amenajările urbane care pot facilita accesul la locul de muncă, de
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
simplu, puterea temporar? Sunt simple prestatoare de servicii, sau (se) investesc enorm pentru asigurarea coerenței acțiunilor ce se întreprind în oraș? Democrația poate și trebuie concepută ca o tranzacție socială permanentă între legitimitățile grupurilor de actori ai scenei sociale: legitimitatea aleșilor (în virtutea votului), legitimitatea profesioniștilor (în virtutea cunoștințelor și abilităților de a face, de a pune în act), legitimitatea militanților (în baza mobilizării lor exemplare), legitimitatea locuitorilor (în virtutea raționalității lor practice). Acolo unde se vrea efectiv implicarea cetățenilor se constituie chiar fonduri
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
cartierul Bois Sauvage. În acest cartier sunt concentrate cele mai diverse categorii de populație, numeroși imigranți, șomajul este de amploare, precaritatea e persistentă. A luat ființă cu câțiva ani în urmă un consiliu de cartier compus dintr-o copreședintă din partea aleșilor locali, una din partea locuitorilor și 17 persoane membre. Activitatea consiliului a fost strâns legată de mobilizarea membrilor unei asociații foarte active ("Permis de vivre"). Prin convorbiri semidirective, interviuri, observații, sociologii care au urmărit activitatea acestui consiliu au constatat ameliorarea activității
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
serviciul unei dezvoltări care se anunță că ar fi solidară. În ciuda unei istorii care nu pledează deloc în favoarea lor atât de mult au dat impresia că vor să-și debaraseze teritoriile de populațiile judecate ca fiind piedici în calea dezvoltării -, aleșii locali sunt cei mai sensibili la pericolele pe care le tăinuiește procesul de separare urbană pentru competitivitatea orașelor lor. În Franța, revoltele din 2005 au arătat ce răsunet inter-național pot avea acestea asupra imaginii unei aglomerații urbane, deci asupra capacității
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a face rău. Dacă dezvoltarea economică a unui oraș nu asigură automat coeziunea socială și prosperitatea tuturor cartierelor, naufragiul evident al unora dintre ele amenință performanța ansamblului. În loc să-și exhibe compasiunea fără viitor, sau replierea în certitudini pseudoștiințifice și ideologice, aleșilor locali le revine cu prioritate sarcina de a excela în arta și știința de a face să conveargă în producerea unei noi urbanități amenajarea și organizarea locurilor, misiile agenților serviciilor publice și private și comportamentul locuitorilor. Și în arta și
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
este, astfel, rezultatul unei inițiative lansate de către Consiliul municipal al Parisului. Raportul comisiei speciale metropolitane inaugura, în 1883, primul demers "prospectiv". Acesta proiecta marile artere de circulație prevăzute pentru oraș. Din 1883 până la punerea în act a proiectului, în 1898, aleșii municipali parizieni și-au afirmat progresiv voința de a controla urbanizarea spontană. Extensia urbană nu mai era considerată drept un rău iremediabil, ci o posibilă binefacere pentru toată lumea. Era vorba să se acționeze asupra mișcărilor populației mai degrabă decât să
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de rețea exclusiv urbană, și aceasta până când amenințarea Consiliului municipal că va boicota Expoziția universală prevăzută pentru 1900 l-a făcut să concesioneze orașului dreptul de a construi un metrou de interes local. Acorduri de cooperare au fost încheiate între aleși și tehnicieni 1. Acestea au mers dincolo de simpla prezervare a intereselor corporative. Urbanismul devenea operă a acțiunii colective. Tinerii ingineri, precum bretonul Fulgence Bienvenüe, încrezători încă din 1892 în succesul consiliului municipal, aveau să-și subordoneze tehnicile perspectivelor aleșilor parizieni
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
între aleși și tehnicieni 1. Acestea au mers dincolo de simpla prezervare a intereselor corporative. Urbanismul devenea operă a acțiunii colective. Tinerii ingineri, precum bretonul Fulgence Bienvenüe, încrezători încă din 1892 în succesul consiliului municipal, aveau să-și subordoneze tehnicile perspectivelor aleșilor parizieni. După patruzeci de ani de așteptare și cinci ani de dispute, dinamica proiectului social a câștigat în jocul de apărare a privilegiilor financiare deja dobândite 2. Orașul Paris a impus construirea metroului pentru a face dovada unei voințe politice
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
au putut contracara nenorocirile urbanizării sălbatice, din ce în ce mai dezaprobată totuși. Dacă primele tentative de planificare urbană în Franța aparțin inițiativei municipalității mai curând decât statului, decepționanta aplicare a legii Cornudet a reușit să pună în discuție și insuficienta voință politică a aleșilor locali. Aceștia se arătau prea tributari părerilor țăranilor și comercianților pentru a rămâne nepăsători la plângerile lor revendicative: protejarea rentei funciare împotriva eventualelor spolieri comise în numele amenajării rurale sau urbane. Muzeul social, format și din aleși locali, a judecat această
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
insuficienta voință politică a aleșilor locali. Aceștia se arătau prea tributari părerilor țăranilor și comercianților pentru a rămâne nepăsători la plângerile lor revendicative: protejarea rentei funciare împotriva eventualelor spolieri comise în numele amenajării rurale sau urbane. Muzeul social, format și din aleși locali, a judecat această absență a voinței încă și mai nefastă ca greoaiele proceduri sau ca restricțiile jurisprudențiale impuse de Consiliul de Stat. Georges Risler, într-un memoriu privind " Planurile de amenajare și de extindere a orașelor", redactat în 1912
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
mai nefastă ca greoaiele proceduri sau ca restricțiile jurisprudențiale impuse de Consiliul de Stat. Georges Risler, într-un memoriu privind " Planurile de amenajare și de extindere a orașelor", redactat în 1912 pentru Muzeul social, nu ezita să înfiereze "îngustimea vederilor aleșilor muncipali"1. Pregătirea reformelor urbanismului a permis formalizarea metodelor și atitudinilor dobândite prin planificarea urbană, și aceasta în opoziție cu clasica gestionare patrimonială a teritoriului comunal. Constatarea eșecurilor a generat un discurs modernist de luptă contra lipsei de îndrăzneală, a
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
secolul al XIX-lea, sensibili la riscurile de contaminare care nu cruțau nici o clasă, filantropii au combinat în acțiunile lor compasiunea, moralizarea și igienizarea. Inițiativele lor stau la originea legii din 1850, care însărcina comisia comunală pentru igienă, formată din aleși și din medici, să facă o anchetă sanitară cu privire la condițiile de locuit și la densitatea umană a cartierelor. Dacă aceste recensăminte ale salubrității sunt foarte rar urmate de efecte, ele sunt considerate azi punctul de plecare, fără îndoială modest, al
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
dificil, al politicii statului de ajutor pentru locuința socială: această lege autoriza înființarea birourilor publice ale HBM la nivelul departamentelor sau comunelor. Pentru a evita "supralicitările demagogice privind condițiile de locuit, avantajele acordate locatarilor în funcție de nevoile politicii locale, de slăbiciunile aleșilor [...] față de locatarii rău platnici dar ... alegători"19, oficiul HBM era așezământul public pe care colectivitatea locală nu-l controla direct, dar care juca un rol fundamental în activitățile aferente (garanții pentru împrumuturi, terenuri etc.) Altă consecință însemnată a acestei legi
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
municipal, a trecut la căutarea nodului în papură. Reclamațiile lor au început să fie din ce în ce mai derizorii (sunt șoareci în pivniță!). Sosirea altor persoane, mai solvabile, doritoare să închirieze în zonă a expus și mai mult riscurilor expulzării locatarii recalcitranți. Reacțiile aleșilor municipali comuniști nu au mai fost însă urmate de mobilizarea masei locatarilor atunci când HBM a venit cu alte noi exigențe. "În consecință, fiind siguri de modernitatea acțiunii lor, responsabilii din Pax ai HBM au abandonat cadrul filantropic și au venit
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
-i ajute pe muncitori să beneficieze de avantajele legislației "burgheze", fără să mai caute să-i organizeze în soviet. Acest caz ilustrează modestia implicării statului în producerea de locuințe sociale, partea importantă ce revenea industriașilor, precum și complexitatea raportului pe care aleșii municipali l-au avut cu locuința socială. Cazul arată, de asemenea, cum politica orientată în favoarea locuinței muncitorești căuta mai mult să intre în grațiile unei elite muncitorești motivate de eventualitatea ascensiunii, cu atât mai mult cu cât nici aceasta nu
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
gravității situațiilor, iar, pe de altă parte, industriașii nu mai voiau nici ei să finanțeze direct construcția de locuințe muncitorești, problema luării în grijă a serviciilor publice de ameliorare a condițiilor de viață a rămas într-adevăr în suspensie. Voința aleșilor curentului municipalist de a interveni asupra diverselor aspecte ale vieții cotidiene sugera, cu toate acestea, că ar fi posibilă luarea în considerare a guvernării orașului și într-un alt mod decât în sensul respectării normelor gestionării patrimoniale. Dar acțiunea lor
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de scară în producerea de locuințe. Așa cum amintește unul dintre protagoniștii acestei politici a marilor ansambluri, François Parfait, responsabil în cadrul Societății Centrale pentru Echiparea Teritoriului (SCET), urgența și nevoile unui număr mare au impus necesitatea creării marilor ansambluri. "Statul, administrația, aleșii se confruntau cu situații de urgență, trebuiau să răspundă unei multitudini de contradicții: necesitatea de a găzdui valuri de populație, penuria de materiale, de tehnicieni, lipsa de experiență a colectivităților locale și a organismelor care se ocupau de construcție etc.
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
SMEL era acela că beneficiau de prerogativele puterii publice și de flexibilitatea juridică, bugetară și fiscală a sectorului privat, ceea ce le făcea însă să pară suspecte că antrenează dezmembrarea puterii administrației 153. Create de către stat, ele au asociat de la început aleșii locali în Consiliile lor de administrație (care se aflau, de cele mai multe ori, chiar în sediul prefecturii), fără ca aceștia să aibă de fapt vreun control: marile operațiuni se hotărau la Paris, iar SMEL, consiliate de SCET, acționau precum un compresor. Când
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
investitorilor privați, mai rentabil, dar dedat calculelor speculative. Consecință a faimosului principiu al "elaborării conjugate", noile documente de urbanism reglementativ, în special Planul de ocupare a solurilor (POS), sunt concepute în cadrul Comisiilor Locale de Amenajare și Urbanism (CLAU), care reunesc aleși și funcționari ai administrațiilor de stat. Or, mulți aleși locali au considerat acest dispozitiv o capcană. Elaborarea "conjugată" a POS îi constrângea să raționalizeze demersul planificator cu riscul de a face mai delicate relațiile lor cu propriii administrați. Până atunci
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]