7,971 matches
-
o mână de lanțul de deasupra paielor și de bară, ca să nu scap inelele. Într-o zi, am nimerit cu piciorul sub lanț și norocul a fost că, scăpând din mână drugul de fier, lanțurile s-au desfăcut și au alunecat fără să-mi rupă piciorul, accidentul soldându-se doar cu o porțiune mare de piele luată de lanț de sub glezna piciorului meu. Aveam vreo 16 ani la acea vreme, cam la vreo doi ani de când îl băgaseră pe tata cu
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343107_a_344436]
-
foloseam unelte mai performante, adică doar cârligele erau de cumpărat și nailonul de la câmpul undiței, restul erau tot improvizări la plută și prăjină. Nu-mi mai amintesc cât pește am prins, însă văd și acum, cu ochii minții, cum am alunecat la un moment dat pe panta udă de la malul lacului și am căzut în apă, udându-mă complet. Am tremurat suficient de tare până s-a ridicat soarele să-mi usuce hainele... Această întâmplare s-a repetat după vreo 30
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343107_a_344436]
-
mine Ca dintr-un paner . Mușc lacom, mă împart și cu alții suntem într-o relație de bunăvecinătate. În mine mă întorc ori de câte ori greșesc drumul și o iau mereu de la capăt urc treaptă cu treaptă fără teama că am să alunec . Doar cărările mă ademenesc Una mai mincinoasă ca alta și eu credulă mă las furată deși ar trebui deja să știu că voi plăti înzecit această naivitate. Această veșnică plecare și vesnică întoarcere e șlefuirea mea pe dinlăutru drumul spre
URCAREA LA CER de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 641 din 02 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343526_a_344855]
-
în care soțul său improvizase o cameră romantică. Doar simplul gând la acest gest o făcu să simtă o mare bucurie și o furnicătură prin tot corpul așa că se îndreptă spre el să-l îmbrățișeze, moment în care prosopul îi alunecă la picioare. A fost o îmbrățișare tandră și un sărut promițător pentru o noapte la fel de fierbinte ca și apa dușului. Nu era prima dată când Viorel o privea fără nimic pe ea dar parcă sub efectul acestei atmosfere dată de
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1151 din 24 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343483_a_344812]
-
rămas în viață deapănă cu drag amintirile lor. Și este atât de plăcut când la sărbătorile anuale șvăbești, înconjurați de tineri și copii, își deschid sufletul cu nostalgie în fața „aducerilor aminte”. Uneori observi cum pe fața lor brăzdată de riduri alunecă o lacrimă pe obraz, semn că își aduc aminte de cineva drag sau despre evenimente care le-au marcat viața. La astfel de serbări am avut prilejul să ascult de nenumărate ori povestirile hazlii și fapte reale care au avut
TROSSINGEN – LOCUL UNDE MUZICA SE ÎMBINĂ CU NATURA de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 921 din 09 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343478_a_344807]
-
frumusețe, Aruncăle-n adânc inelul... Și-atunci, din albele spume, La tine să vină o zână, Și inima, și mintea să-ți fure, Și timona corăbiei din mână. Pe sub luceferi-cunună, Pe tine întreg să te fure, Iar mica ta corabie s-alunece Spre alte orizonturi, dar fără de tine. Referință Bibliografică: Naiadele și marinarul / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 626, Anul II, 17 septembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Floarea Cărbune : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
NAIADELE ŞI MARINARUL de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 626 din 17 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343567_a_344896]
-
prin ploaie tot mergând, Un fulger... apoi noaptea! Prin mine alergând, Asurzitoare, liniștea din stele, amestec sau doar clopot Venind ca o năluca în valuri sau în ropot. Acel departe, peste târziu în mine se încheagă Ca un albastru râu alunecând prin lavă Iar strigătul străpunge a mea închipuire Dorind printr-un refren să credă că-i iubire. Vibrând tot simt în gânduri atâtea pătimiri Secretele dospesc si alte zvârcoliri. Iar umbra se agață mereu de o-ntrebare Sun eu, sunt
IUBIND, AM TOT IUBIT de PETRU JIPA în ediţia nr. 635 din 26 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343607_a_344936]
-
o nimfă suavă. Mă tem stelelor de venirea voastră Să nu-mi tulburați liniștea bolnavă. În casa ta de apă te-ntinzi pe fotolii, Din apă sunt,cum suntem toți Și valsul,universul nostru cu atolii, Și ziua aceasta ce alunecă pe roți. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Casa reginei mării / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 622, Anul II, 13 septembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
CASA REGINEI MĂRII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343644_a_344973]
-
un analfabet sub aspect tehnic, deși avea diplomă, lingău și intrigant de prima mână, secretarul cu probleme economice era un pitic ( 123 de cm. cred că avea), venea de la județeană să ne sperie și să ne dea îndrumări, ofițerul Secu, aluneca zilnic, din birou în birou și se interesa de sănătatea mea, a altora. Munca, totuși, mi-a plăcut, simțeam că fac ceva, nu pentru socialism, pentru o uzină care putea hrăni un număr de oameni amărâți. Începuseră lipsurile, ouă, lapte
ANTICOMUNISM DE OPERETĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343685_a_345014]
-
un analfabet sub aspect tehnic, deși avea diplomă, lingău și intrigant de prima mână, secretarul cu probleme economice era un pitic ( 123 de cm. cred că avea), venea de la județeană să ne sperie și să ne dea îndrumări, ofițerul Secu, aluneca zilnic, din birou în birou și se interesa de sănătatea mea, a altora. Munca, totuși, mi-a plăcut, simțeam că fac ceva, nu pentru socialism, pentru o uzină care putea hrăni un număr de oameni amărâți. Începuseră lipsurile, ouă, lapte
ANTICOMUNISMUL DE OPERETĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343686_a_345015]
-
te îmbie... Cu lacrima din frezii eu ți-am stropit obrazul și c-un surâs, răbdarea ți-am pus-o la oblânc, cănd înfloreau lumine sfioase că topazul în tainițele firii cutreierai adânc... Și dezgoliți de umbre sub lespedea-nserării alunecam alături, îmbrățișați în carte simțind pe buze - roșu - același gust al sării când despicam genunea în două-a Mării moarte. Dar necuprinsu-acela, nici nu mai știu de vremu-l. Îmi curge mir din gură, când îți rostesc Poemul... Ești iar aici
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 474 din 18 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343707_a_345036]
-
apostat avea să citească. Asanas. Păsări fără papagal. Guru autodidact lângă urmași putrezi. Ce generație din care cultură a tras pârțul. Continuați clasă masculină fără știința femininului din propria limbă maternă. Nebunia mă cuprinde ca la o cădere yoga. Îmi alunecă hidoșeniile dinăuntru. Râd la Fănuș Neagu, plâng la Kazanzakis (cretanii lui, cretinii noștri). Mi-e milă de tradusul Octavio Paz și Argentina lui Eugen Barbu. Îl iert pe Philippide. Nu putusem în deșertul hindus să-mi reîncarnez contemporanul, pe Buzzatti
PĂGUBOŞI O DATĂ (3) de GEORGE ANCA în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/340071_a_341400]
-
și efectul de smulgere al stratului de gheață. Când unghiul taluzului cu orizontala (a) este mai mic de 40° (respectiv ctg α > 1,20) presiunea statică a gheții nu se mai ia în considerație, deoarece în acest caz podul de gheață alunecă pe taluz [21]. Pentru unghiuri ale taluzurilor mai mari de 40° se recomandă formula lui Royen [6]. Astfel, pentru un pod de gheață cu lățimea sub 50 m: unde: P_g - presiunea statică a podului continuu de gheață h_g - grosimea podului
GHID din 17 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276561]
-
XXXVII de David Sofianis reeditare 9.08.2015 (A.D.) Ochii de tămâie La adăpostul umbrei cerului din tine copile blând cu ochii de tămâie alegi cu sprinteneala printre stele cu inocentă firii din galactica tăcere Precumpănind miresmele de roua plină alunecând pe pleoapele de mure toți fragii grei ai demnității pline la gust te îmbiază spre iubire ne-am adunat sub frunze și colibe cu sufletele zgribulite de neant atinși de fulgii faguri de lumină ne încălzim în miere calm liant
POEM HIERATIC XXXVII-OCHII DE TĂMÂIE de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1682 din 09 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377355_a_378684]
-
Din primele clipe, am simțit un fel de amorțire care pusese stăpânire pe falangele degetelor mele ce butonau tastatura calculatorului. Cum poate fi un bărbat, altfel decât încântat, de o asemenea cunoștință? Pe zi ce trecea, conversația a început să alunece de la generalități la lucruri mai personale, mai intime. Ne-am povestit unul altuia viețile, ne-am împărtășit gândurile și dorințele, am descoperit că avem gusturi comune în materie de muzică, literatură, sau filme, ne făcea o deosebită bucurie să conversăm
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377304_a_378633]
-
ei ceda dorinței nestăvilite de îmbrățișare, de apropiere. Îi simțeam vibrația mușchilor de la picioare. Se lăsă ușor pe patul larg, așezat între cele două corpuri de dulapuri legate între ele printr-o vitrină plină cu bibelouri și porțelanuri. Corpul meu alunecă alături, cuprinzându-i sânii cu mâna, frământându-i cu mișcări circulare mameloanele. Proeminențele sfârcurilor au început să se întărească, semn că senzațiile erau de plăcere și dorință. Mă cuprinse cu mâna pe după gât și-mi mângâie părul de pe ceafă. Din
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377304_a_378633]
-
de viață, gesturile sunt mai cuminți, mai pudice, mai raționale, dar de unde! Și ea se comporta ca o femeie tânără și plină de dorințe nemărturisite și neîmplinite. Bine a zis, cine a zis, că dragostea nu are vârstă! Sânul îi alunecă din cupa sutienului alb și fin dantelat. Mătasea îmi gâdila vârfurile degetelor și-mi transmise fiori de plăcere în tot corpul. Toată ființa sa degaja un parfum suav de violete. M-am oprit din nebunia instinctului carnal și m-am
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377304_a_378633]
-
drum și avea nevoie de un timp de odihnă și relaxare. Abia a sosit din călătoria lungă și obositoare cu trenul. Din nou am trecut pe lângă ea și cum stătea aplecată să-și scoată ceva din geantă, mâna mi-a alunecat pe fesele curbate și moi, mângâindu-le. Se întoarse spre mine pe jumătate, apoi cu totul, zâmbindu-mi ștrengărește și apropiindu-se de mine încet și languros. Mă atingea mereu, cu tot corpul, subtil și provocator în același timp, mutându
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377304_a_378633]
-
Era imposibil să nu fi simțit, în cursul acestor mișcări, umflătura mea împietrită, ce-i împungea nesățioasă coapsele. Genunchii îmi tremurau de poftă și emoție, mi se uscaseră buzele și sărutarea parcă zgârâia, în loc să mângâie sânii ei frumoși. Mâna îmi alunecă pe umerii rotunzi, apoi coborî pe fese, frământându-le ușor. „Trebuie să termin treaba!”, îmi ziceam, simțind că nu mai rezist. „Dacă nu acum, mai târziu îmi va fi și mai greu s-o fac!”, îmi continuam gândul. Mă privea
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377304_a_378633]
-
Cine-i pregătea partitura, după cum Seniorul metaforiza numele scriptului jucat? Cine, dacă nu el, îl îmbrățișa pe Senior cu tăcerea evlavioasă, impusă după orele petrecute în declamații pe scenă - de unul și în cabina sufleurului - de celălalt? Nu pleca Sufleurul, alunecând ușurel pe lângă pereții cabinei, înlesnind Seniorului analiza interpretării de după ovațiile primite, de după rechemările la rampă pentru băile de apreciere?! Plecările astea precipitate - considerate unica hibă - îi fuseseră imputate doar la începuturile colaborării, mai târziu fiind incluse în particularitatea relației. Cui
CAP.8 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377379_a_378708]
-
de gât. Și când ne plictiseam, treceam pe lac. Era înghețat. Acolo nu se plătea și gheața era foarte groasă. O vedeam, pentru că ici - colo pescarii făcuseră copci. Nouă nu ne păsa, aici făceam curse de viteză, apoi ne relaxam alunecând cu spatele , în opturi mari, pe gheață. Era loc destul pentru cumpene sau piruete. Așa cum vedeam la televizor, ne imaginam noi, într-un spectacol pe care-l dădeam acolo, sub cerul liber, pe care nu-l mai vedeam în văzduhul
ZBORUL de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2223 din 31 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377424_a_378753]
-
Fiecare incursiune îmi dăruie surprize și revelații. Cu speranța că poate vă voi umple cu speranțe clipele de singurătate ale celor interesați, am decis să vă dezvălui un colțișor din dimensiunea unde-mi caut echilibrul de fiecare dată când îmi alunecă printre degete: Cred că mintea și spiritul omenesc pot să perceapă și să exploreze lumi ascunse, să se conecteze în momente extreme chiar cu lumi necunoscute, să primească un sprijin sufletesc real de acolo. Eu am convingerea că de acolo
CU,,EUPRIN UNIVERSURI PARALELE de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377401_a_378730]
-
te chem din nou/ jocul se-nfiorează/ la nebunia focului/ tihnit/ în care m-am cuibărit/ nimic nu mai seamănă cu ieri (pag. 30). Uneori, mâna este un substituit al fluturelui, mâna un semn al numărului cinci, numărul Centrului lumii, alunecând simbolul către imagine, ca în poemul ”Fotografie”: mâna mi-a rămas/ agățată/ în locul acela/ de alungare a simțurilor (pag. 37) sau ca în ” Poem cu sufletul din cioburi”: când/ mâinile nu/ se/ ating/ lumea mea/ își/ împarte/ zidul/ cu/ lumea
ELISABETA IOSIF SUB ZODIA FLUTURELUI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377558_a_378887]
-
nimic deosebit. Dezamăgirea asta se ștergea repede în fața unei noi speranțe și Emma se întorcea la el mai înflăcărată, mai însetată. Se dezbrăca cu mișcări repezite, smulgând șiretul subțire al corsetului, ce șuiera în jurul șoldurilor ei ca o viperă care alunecă. Se ducea în vârful picioarelor goale să mai vadă o dată dacă ușa era încuiată, apoi dintr-o singură mișcare lăsa să cadă, de-a valma, toate veșmintele de pe ea; și palidă, fără să scoată o vorbă seriasă, i se arunca
DOAMNA BOVARY ÎN INSTANŢĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377528_a_378857]
-
strigături cu ecou și-au ținut drumul până la casa năpăstuită ce-i chemase. Aci, în mijlocul ogrăzii luminate de făclii, zăcea pe-o scoarță fata gospodarului. Cu ochii bulbucați, cu spume la gură, se zvârcolea în dureri, căci văzuse Ielele când alunecase în poieniță, la taina scurtă cu băiatul morarului, ăl de-o ceruse de curând. Vătaful porunci liniște, îi așeză în cerc pe ai lui care începură să tropotească mărunt, să-și zornăie pintenii și zurgălăii. Apoi, întorcându-se către Filu
FILU de ANGELA DINA în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377563_a_378892]