6,796 matches
-
lipsa autorității și prestigiul redus al papei în „captivitatea” din Avignon; nașterea spiritului umanist, nu întotdeauna inspirat din valorile credinței, al artei din Trecento și Quattrocento; puternica dezvoltare a tehnicii polifonice, tot mai complexă și de neoprit, și, de asemenea, ambițiile capelelor muzicale. Totuși, anumite indicații au fost aplicate. Motetul politextual, de exemplu, cu argument profan, a ieșit definitiv din Biserică. De asemenea, în așa-numitele „mise de Avignon” (manuscrisele de Ivrea și de Apt din secolul al XIV-lea), structura
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
la scară galactică. Un om care-și dăduse numele de Discipol, nume de o clară semnificație religioasă. Restul, motivele fiecărei fapte, puteau să rezulte din religia însăși. Părea normal ca seniorul gardian al Zeului Adormit să fi fost stimulat de ambiția unui împărat planetar ca Enro și să-l fi îndemnat să cucerească Cel Mai Mare Imperiu și să unifice galaxia pentru a-i extinde religia. Din imaginea de ansamblu lipseau câteva amănunte dar păru logic lui Gosseyn să o accepte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
englez și nu i-ar fi plăcut desenele mele... — Mda, dar a fost un accident care ți se putea întîmpla doar ție. Mie nu. Nu un accident, ci doar o bombă atomică mă poate scoate din inginerie. Nu am nici o ambiție, Duncan. Sînt ca personajul din povestea lui Hemingway, nu vreau să fiu deosebit, ci doar să mă simt bine. Și fac o muncă suportabilă doar dacă mă simt cît se poate de mărunt. — Peste patru luni o să fii într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
permis să dea bani, așa că a lucrat zece ani pe gratis, măturînd, ștergînd praful, lustruind alămurile și trăgînd clopotul pentru slujbă. La turnătorie era plătit tot mai puțin pe măsură ce îmbătrînea, dar mama ajuta familia brodînd fețe de masă și șervețele. Ambiția ei era să strîngă o sută de lire. Era o cusătoreasă pricepută, dar n-a reușit să-și strîngă suta de lire. Se mai îmbolnăvea cîte o vecină și avea nevoie de-o vacanță, sau fiul vreunui prietene avea nevoie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
de oameni foarte credincioși, Duncan? — O, nu. N-am fost botezat. — Atunci de ce ești atît de credincios? — Nu sînt. Nu mă duc la slujbe. Duminica e ziua mea de odihnă. — Atunci ce te determină să pictezi lucrări religioase fără bani? — Ambiția. Vechiul Testament conține tot ce poate fi pictat: peisaje universale, personaje, vise, aventuri și povești. Noul Testament e mai limitat. Nu-mi place prea mult. — Priviți iepurii ăștia de lîngă lac, domnișoară Byres, zise domnul Smail. Aproape că-i auzi cum ronțăie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
categorii. Izbucniră rîsete, în special din partea lui Weems. — Demult eram un tînăr șef de departament ambițios. Am lansat diverse politici și am avut străfulgerări de creativitate despre care, credeți-mă, prieteni, eram convis că sînt de domeniul genialului! Ei bine, ambiția și-a întîlnit nemesisul. Acum mă aflu în vîrful imensei piramidei și nu creez nimic. Nu pot decît să primesc propuneri strălucite din partea colegilor mai tineri, cu poziții mult mai active și să găsesc un mod de a le reconcilia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
al patriei sale, s-a transformat într-un cuceritor fără milă; toți aceștia nu erau decât precursorii spirituali ai lui Enro, care, acum, nu dorea să împartă cu nimeni întreaga Galaxie. Chiar în acest moment, în timp ce Thorson își neagă orice ambiție, în minte îi roiesc probabil planurile și viziunile cine știe cărui destin de măreție. Gosseyn fu aproape fericit să-l audă pe uriaș zicându-i: ― Ei, și-acu, să mergem. Am pierdut deja o mulțime de timp. 34 "Un scaun nu e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
la scară galactică. Un om care-și dăduse numele de Discipol, nume de o clară semnificație religioasă. Restul, motivele fiecărei fapte, puteau să rezulte din religia însăși. Părea normal ca seniorul gardian al Zeului Adormit să fi fost stimulat de ambiția unui împărat planetar ca Enro și să-l fi îndemnat să cucerească Cel Mai Mare Imperiu și să unifice galaxia pentru a-i extinde religia. Din imaginea de ansamblu lipseau câteva amănunte dar păru logic lui Gosseyn să o accepte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
secolelor, în interiorul diferitelor sale incinte, dezvoltînd mari opoziții între malul stîng și malul drept, între cartierele din est și acelea din vest. Care sînt motivele care au stat la baza îmburghezirii capitalei? Concentrarea bogățiilor de orice fel a atras întotdeauna ambiții și talente. Or Parisul își cumulează forțele și o mare parte dintre resurse în domeniile politicii, culturii, artelor, economiei sau afacerilor. Cum poate fi explicat faptul că municipalitatea a basculat spre stînga în 2001, cînd alcătuirea socială a capitalei nu
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
realitate într-un oraș unde cea mai extraordinară bogăție coexistă cu cea mai cumplită sărăcie. Asta deoarece orașul atrage mereu imigranți, care erau inițial provinciali, dar care vin astăzi în număr mare din ținuturi din ce în ce mai îndepărtate. Astfel, cele mai vii ambiții însoțesc mizeria lumii. Este oare de dorit amestecul categoriilor sociale, avînd în vedere amploarea inegalităților? Și dacă se menține ideea că un atare amestec este de dorit, la ce scară îl putem preconiza: a casei scării, a imobilului, a cartierului
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
aici. Mai întîi în virtutea marii prudențe cu care părinții, conștienți de începutul de gentrificare a cartierului, dar de altfel foarte deschiși și bine intenționați, reglementează chestiunea școlarizării copiilor lor. În fața ambianței din anumite instituții, care li se pare incompatibilă cu ambițiile lor vizavi de școală, recurgerea la derogări și false adrese permite eludarea rigorilor hărții școlare care riscă să inducă promiscuități estimate ca nefaste pentru viitorul educativ al copiilor lor. Mansarde și străduțe în pantă Cadrul urban nu oferă aceleași potențialități
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
și exodul familiilor modeste. Se poate avansa ipoteza că paradoxurile electorale ale capitalei indică o configurare de cauze care fac aceste rezultate înseși ambigue. Parisul, în mijlocul luptelor sociale și politice Parisul nu poate fi ocolit cînd se pune problema unei ambiții naționale. Jacques Chirac și-a construit în parte imaginea politică în calitate de primar al Parisului, fiind, în plus, primul primar ales, în 1977, prin sufragiu universal, după reforma fundamentală din 1975. Statutul anterior al Parisului constituie de altfel o demonstrație prin
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
al patriei sale, s-a transformat într-un cuceritor fără milă; toți aceștia nu erau decât precursorii spirituali ai lui Enro, care, acum, nu dorea să împartă cu nimeni întreaga Galaxie. Chiar în acest moment, în timp ce Thorson își neagă orice ambiție, în minte îi roiesc probabil planurile și viziunile cine știe cărui destin de măreție. Gosseyn fu aproape fericit să-l audă pe uriaș zicându-i: ― Ei, și-acu, să mergem. Am pierdut deja o mulțime de timp. 34 "Un scaun nu e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
Gândindu-se la această posibilitate, se simți copleșit de propriile-i limite și de singurătatea lui - era singur contra o mie în această luptă pentru cucerirea galaxiei. Întreg Universul părea că-i face semn cu ochii stelelor sale, ațâțându-i ambiția și lăcomia nemăsurată. Dacă dădea greș acum, nu va mai avea niciodată o altă ocazie. Într-o lume fără hrana, nu putea spera să dezlege taina călătoriilor spațiale. Nici măcar constructorii orașului nu fuseseră în stare să se desprindă de planeta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
șansele dumitale de a câștiga în alegeri sunt egale cu zero. - Ba aș câștiga! replică Grosvenor. Poate că nu mă vei crede, dar în realitate e foarte ușor să convingi niște oameni preocupați exclusiv de plăcerile, de emoțiile sau de ambițiile lor. Nu m-am gândit la tactica electorală pe care aș folosi-o. De fapt, ea e folosită de multe secole. Dar încercările făcute pentru a o analiza n-au mers până la esență. Până de curând, relațiile dintre fiziologie și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
putea scoate de aici: era escroc internațional, poate venise din New York, unde - așa cum văzuse într-o fotografie de gazetă, cazierul era adăpostit într-o odaie cu pereții acoperiți de sus până jos de sute de sertărașe: așa avea și Costache ambiție să facă, la București. Iar Dan Crețu trebuia urmărit îndeaproape, ca să se vadă dacă are complici și, mai devreme sau mai târziu, o să se trădeze singur. Lăsă fulgii și planurile de reformă, se întoarse la birou, își răsuci o țigară
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
doar ca element de podoabă, ci cu valoare de simbol. Simbolul mâinilor pentru om rămâne o casă a existenței simbolice a omului, casa este un simbol esoteric (cu formă de tip pătrat (împăcarea cu el însuși, eliberat de orgolii și ambiții); cu formă de tip oval (aventura printre meandrele materiei universale); cu formă de tip rotund (legătura dintre spirit, conștient și subconștient); cu formă de tip dreptunghi (cu secțiunea de aur). Mâna este imaginea universului sufletului, caracterul cosmic este evident cu
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
trei falange ale fiecărui deget au atribuții și calități particulare: instinctul vital - prima falangă; gândirea logică - a doua falangă; voința - a treia falangă; degetul arătător: voluptate și artă - prima falangă; glorie - a doua falangă; spiritualitate - a treia falangă; degetul mijlociu: ambiție - prima falangă; fantezie - a doua falangă; concentrare - a treia falangă; degetul inelar: corectitudine - prima falangă; spirit lucrativ - a doua falangă; idealuri - a treia falangă; degetul mic: comerț - prima falangă; arta comunicării - a doua falangă; cunoaștere inițiatică - a treia falangă, aparține
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
mare, spre police, și cel inconștient spre degetul mic. Diviziunea pe orizontală presupune la baza degetelor creativitate, spiritualitate, curaj și spre braț energie vitală și forță fizică: MUNTELE LUI JUPITER muntele lui Jupiter (se află la rădăcina arătătorului), reprezintă ego-ul, ambiția, simț al dreptății, respect de sine, conștiința valorilor: dacă muntele lui Jupiter este mare (persoana este încrezătoare și ambițioasă); dacă muntele lui Jupiter este bine reliefat, (personalitate care poate să comande, leader), dacă muntele lui Jupiter este plat (personalitate ușor
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
maniera scolastică drept o adaequatio intellectus et rei, în vreme ce atâtea circumstanțe îl separă pe istoric de scriitor și de faptele studiate? Oare nu este mai bine să se accepte această imposibilitate și să se resemneze la a goli istoria de ambiții irealizabile? Acesta, atunci, nu ar fi altceva decât sensul pe care istoricul îl dă el însuși scrierilor și evenimentelor trecute, plecând de la mentalitatea lui și cea a timpului său. Desigur, obiecția este semnificativă iar răspunsul delicat. Ar fi de preferat
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
el însuși scrierilor și evenimentelor trecute, plecând de la mentalitatea lui și cea a timpului său. Desigur, obiecția este semnificativă iar răspunsul delicat. Ar fi de preferat să nu se utilizeze în această discuție termenul prea ambiguu de obiectivitate. Pentru că, dacă ambiția nutrită de istoric de a ajunge la un anumit adevăr, trebuie să aibă la bază o muncă considerabilă asupra unui material obiectiv, în sensul etimologic, adică aparținând ordinului obiectului, ea vrea să ajungă la aspectul de coincidență subiectivă, o coincidență
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
N-am nimic cu Melania Lupu și, întîlnind-o în alte circumstanțe, m-aș fi lăudat că sânt unul din admiratorii ei, unul din puținii capabili să-i sesizeze subtilitățile. Deci faptul că mă înfrînge a doua oară mă lasă indiferent. Ambiția mea n-a vizat niciodată aspectele competiționale. Hai să-i arătăm lui cutare că sânt mai deștept decât el! Nu, nu, departe de asta. Azimioară își ridică sprâncenele. " Atunci?" Maiorul surâse chinuit vrând să atenueze cuvintele care ar fi putut
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
SĂ-ȚI SPUN CHIAR EU, ȚI-O FĂGĂDUIESC. Pari mult prea sigur că n-am să pun pe altcineva să te spînzure. \ DUPĂ CUM AM MAI SPUS ȘI ÎNAINTE, ISHERII NU SE SINUCID. \ VĂD CĂ BAȚI MEREU MONEDĂ PE ACEEAȘI TEMĂ \ AMBIȚIILE DUMITALE IMPOSIBILE. DAR N-ARE IMPORTANȚĂ. AM SĂ TE LAS SĂ TRĂIEȘTI, ÎNSĂ DEOCAMDATĂ TREBUIE SĂ PĂRĂSEȘTI PALATUL. NU MĂ POȚI CONVINGE CĂ EXISTĂ O RAZĂ-SPION MULTIFUNCȚIONALĂ. \ CHIAR AȘA? SE PREA POATE SĂ FI AVUT VOI UN ASEMENEA APARAT CARE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
stătea liniștită, cu firma ei magică aruncînd văpăi în soare, simbol al unei libertăți care acum dăinuia de mii de ani, o libertate stranie și ciudată care rezistase celor mai periculoase dintre atacurile ce puteau fi îndreptate împotriva ei de ambiția nemărginită a celor ce mînuiau sceptrele puterii. Pe măsură ce autoavionul se înălța în aer condus de el, atelierul rămînea tot mai mic și mai neînsemnat în urmă, înconjurat de grădina ce alcătuia un decor plăcut. Curînd îl pierdu din vedere în mijlocul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
din sărite, dar îl plasase într-o categorie specială: singurul bărbat care-i ceruse vreodată mîna. Psihologia implicată, în această situație era dintotdeauna limpede; iar uneori simțea acut nedreptatea acestei situații față de alți bărbați care ar fi putut avea aceeași ambiție ori dorință. Dar eticheta protocolară de la curte le interzicea să pomenească măcar acest subiect. Tradiția era ca ea să facă propunerea de căsătorie, și n-o făcuse niciodată. În ultimă instanță nu se gîndise decît la omul care îi ceruse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]