4,800 matches
-
la instinct. Adresându-se unui public aflat în stare de minorat - juridic și intelectual deopotrivă 12 - Delavrancea nu este omul subtilităților conceptuale și al complicațiilor ideative. Minoratul auditoriului său îl forțează la o formulare cât mai directă și lipsită de ambiguități hermeneutice. Ceea ce și face când afirmă că " Patria și patriotismul sunt în primul rând de domeniul instinctului" (p. 10). Sau, reiterând această teorie a naționalismului ca instinct primar, când enunță că "Patria și Patriotismul sunt primordial-instinctive. Pe noi ne preced
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
au stat lucrurile în Uniunea sovietică, în care linia concesionistă recomandată de formula "național în formă, socialist în conținut" a continuat să informeze politica doctrinară cu privire la patriotism și naționalitate. Legatarul de facto al părintelui Revoluției bolșevice, I.S. Stalin, prezintă aceeași ambiguitate structurală față de naționalism ca și Lenin. Înfierat mai întâi ca factor de dezbinare a solidarității proletare, "principiul naționalității" va fi ulterior reabilitat prin enunțarea tezei "socialismului într-o singură țară" care a pavat drumul către naționalismul bolșevic din anii '30
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
să constituie osatura regimurilor politice democratice, devine evident că viabilitatea democrației în sistemul politic depinde de instaurarea și menținerea democrației în partidele politice. Teza cercetătorului german a fost reformulată, într-un mod mult mai complex și mai ales lipsit de ambiguitate, de către Juan Linz [1996 LXIII] în jurul unui grup de fenomene ce pot apărea în organizații și pot da substanță tendințelor oligarhice individualizate de Michels: 1) formarea unui leadership; 2) formarea unui leadership profesional și stabilizarea lui; 3) formarea unei birocrații
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
Ignazi, 1996]: membrii înscriși în partide; oscilațiile electorale; structurarea votului; selectarea personalului politic și guvernamental; fixarea agendei politice. Declinul înscrierilor în partid Primii doi sînt indicatori elementari, bazați pe date relativ ușor de adunat și care nu se pretează la ambiguități interpretative. Ceilalți trei sînt ceva mai complecși. În general, dintr-o mulțime de cauze, dar mai ales pentru că recrutarea membrilor nu este prea profitabilă din punctul de vedere al raportului între costuri și beneficii, majoritatea partidelor au suportat sau acceptat
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
să folosească arma dizolvării, pentru că parlamentul este mereu în măsură să creeze guvernul pe care îl vrea, pe care apoi îl poate împiedica să guverneze. Bineînțeles că un parla-ment-adunare va avea modalități de lucru confuze și costisitoare nu numai prin ambiguitatea și încetineala legiferării sale, ci și prin necesitatea de a satisface atîtea pretenții și așteptări. Dacă întrebarea fundamentală, referitoare nu numai la parlamentele din regiunile parlamentare, ci și din cele prezidențiale, este tot cea pusă de Bagehot [1996, 148] "este
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
cu o logică constrîngătoare, cu interpreți autorizați, care oferă o lectură uniformă și angajantă, se poate formula o distincție netă, atribuind regimurilor autoritare existența unei mentalități, a unui ansamblu de credințe mai puțin codificate, mai puțin rigide, cu o oarecare ambiguitate interpretativă, fără oracole investite cu un rol specific. Mentalitatea autoritară cea mai răspîndită se bazează pe triada tradițională Dumnezeu, patrie, familie care se poate regăsi la baza multor experiențe autoritare, chiar trecînd cu vederea tipul de religie în cauză. Bineînțeles
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
că sistemele economice cele mai dezvoltate sînt cele care reușesc să creeze și să mențină un regim democratic [1981, 31 45]. Lăsînd la o parte validitatea sa, despre care vom discuta mai încolo, teza lui Lipset apare viciată de o ambiguitate de fond, observată imediat de către criticii săi. Corelație sau cauză efect Nu este clar dacă Lipset s-a limitat să susțină prezența unor corelații, tot atît de consistente, pe cît de semnificative, între un anumit nivel de modernizare socio-economică și
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
mai precis, și evitînd termenul "proporționale", folosit, totuși, în literatura de specialitate germană cu referire la funcționarea generală concretă a regimului democratic și nu doar la sistemele electorale. Din păcate, generozitatea denotativă a termenului consensualist e însoțită de o oarecare ambiguitate; ba mai mult, se ajunge chiar la o evaluare pozitivă, nu întru totul împărtășită, pe care Lijphart (1994) a încercat să o sublinieze, făcînd referiri la o presupusă, dar controversată superioritate a randamentului democrației consensualiste. Așa cum, pe bună dreptate, a
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
state occidentale. Critic apreciind, poziția S.U.A. față de eveniment (ocuparea Afganistanului) a fost, în general, eronată, mergând până acolo încât se credea că ar exista un acord secret între elementele dure din conducerile ambelor puteri. În politica americană persistau inconsecvența și ambiguitățile periculoase; este demn de reținut că în perioade de crize trebuie să se reacționeze ferm și clar dar nu exagerat, așa cum s-a întâmplat în perioada invadării Afganistanului. În condițiile unei situații politice atât de complexe și încurcate, state occidentale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
fi adevărată sau falsă.31 Adevărul este o "categorie" logică, aparținând judecății, dacă este înțeles în sens de corespondență; și este, în contextul la care fac referire. În plus, cum precizam mai sus, el trebuie gândit ca valoare de adevăr. Ambiguitatea sistematică specifică adevărului plasarea lui fie la nivelul judecății (sintezei onticului și lingvisticului în logic), fie la nivelul propoziției (lingvisticului preeminent față de ontic) -, accentuată după constituirea "logicii noi", caracterizează și logos-ul, înțeles: a) fie ca noțiune (formă a gândirii
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ei. Structura judicativă originară este multiplicată minimal în constituția lor. Modurile diferite de interpretare a deducției și inducției în ceea ce privește structura, contextele potrivite pentru aplicarea lor, sensul lor mai tare sau mai slab pentru cunoaștere etc., se datorează, în primul rând, ambiguității termenilor respectivi în lucrările lui Aristotel, acolo unde ei sunt tematizați ca atare, pentru întâia oară. Sensul operării inductive, de exemplu, este acela de la unul sau mai multe fapte particulare, la un fapt general.67 Sensul deducției este invers: de la
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Securitate al ONU, să se fi pronunțat. De altfel, se cuvine amintit faptul că Delegația O.E.P. pe lângă UNESCO se bucura de ani de zile de un statut de observator, nu sub denumirea originală, ci sub aceea de Palestina, în pofida ambiguității acordării unei organizații politice numele unei țări. Or, faptul în sine rămâne bizar și fără precedent, din pricina presiunii deșănțate a statelor arabe și musulmane sprijinite de un număr de țări membre în grupul așa-ziselor țări nealiniate. În ziua votului
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
făcut? Părințelul Andrei clipea des din genele lui blonde și mustăcea exact ca văru’ Laur când a luat o palmă și se face că nu știe pentru ce. Acum vedeam că Începuse să-i preia din strategia mimicii și din ambiguitatea perversă a exprimării, ce se dovediseră până la urmă atât de productive. - Eh, câți din ăștia n-am tras eu pă pula mea! De bună seamă că nu la Hansi se referea el, ci la cretinii cărora le-ar da mâna
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
puritatea unui adolescent nepriceput, pe care nu bănuiam c-o mai am. A fost un dar neașteptat. Cerb înfrânt Azi-noapte am visat că mă aflam în pădure. Călcând sfios în umbra desișului, am fost atras de o cărare luminoasă. În ambiguitatea molcomă a acelui spațiu, receptam difuz foșnetul compact al frunzelor și cântecul înăbușit al păsărilor nocturne. Mergeam desculț prin iarbă, urmând fără să mă opresc poteca aceea ce se înfunda în inima pădurii și se termina brusc, ajungând într-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
la culme. Îmi pun mii de întrebări despre cauza spontană a acelui surâs. Fac o infinitate de presupuneri despre natura secretă a atitudinii ei ironice. Îmi pierd calmul pentru toată ziua, în timp ce văd că ea, în schimb, se complace în ambiguitate, lăsându-mă singur în prada îndoielii. După ce stăm la masă, Aia mă strânge de braț, făcându-mi cu ochiul complice. Numai în momentele acelea înțeleg viclenia ei. A vrut să mă pună la încercare. Doar în aceste gesturi zilnice, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
Publius Naso, răpus de-al său talent. Iar tu, ce treci pe-aicea, dac-ai iubit vreodată, Te roagă pentru el să-i fie somnul lin”). Acest epitaf nu lasă să transpară cauzele reale ale exilului meu. Cred că această ambiguitate va face să-mi sporească faima și nemurirea. Sunt convins că, până la urmă, jurnalul va fi descoperit de către cineva care, probabil, va voi să-l publice ca să facă cunoscut adevărul despre ultima mea călătorie. Astfel toți vor putea cunoaște ambiția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
care nu cunosc scrisul sau în care majoritatea populației este analfabetă își au propria învățare culturală, pe căi "ocolite", dar nu mai puțin influente). "Cultura" este conceptul-cheie în antropologie, în particular, și în științele sociale, în general, în pofida aurei de ambiguitate care o însoțește și a definițiilor multiple care s-au articulat în ce o privește, la fel cum este conceptul de "energie" pentru fizică și științele naturii. De aceea este vital să parcurgem ansamblul definițiilor alternative ale culturii, ca o
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
permisivă a relațiilor reciproce, omogenitatea lor mai ridicată sau mai scăzută joacă de asemenea un rol important asupra impactului fenomenului aculturativ. 3.4. Procese de aculturație Abou (1981, 2009) distinge cinci procese de aculturație, toate însoțite însă de o anumită ambiguitate semantică. Astfel, reinterpretarea se referă la asumarea trăsăturilor culturii dominante în spațiul public, menținînd propriile repere culturale în spațiul privat, fenomen care se întîlnește deseori în comunitățile emigrante, mai precis în cazul primei generații de emigranți. Sinteza are un impact
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
dezvoltare economică este mai modest ("țări sărace"), tipul de comportament activat de mecanismul polarizării de grup este însă contradictoriu. Inerția decizională care se naște dovedește cum, atunci cînd membrii grupului sînt consultați, iar "liderul lipsește", grupul rămîne suspendat într-o ambiguitate decizională și nu se poate autonomiza. însă dacă grupul e "călăuzit de un lider", el poate ajunge să adopte, "îndrumat" de către acesta, o poziție excesiv de radicală (exact invers decît în mecanismul descris inițial de Stoner, unde liderul era mai moderat
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
distanța față de putere (mare/mică); evitarea incertitudinii (ridicată/scăzută); individualism/colectivism; masculinitate/ feminitate. Să le parcurgem pe scurt: 1. distanța față de putere exprimă inegalitatea/egalitatea dintre superiori și subordonați într-o organizație (DP mare/mică); 2. evitarea incertitudinii lipsa toleranței ambiguității și nevoia de reguli formale sau disponibilitatea față de schimbare (EI ridicată/scăzută); 3. individualism distribuirea atenției, resurselor și angajării personale în sarcină către sine sau către colectivitatea de apartenență (I/ C); 4. masculinitate centrarea pe obiective personale (cîștig, avansare) și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
baza unor itemi specifici: a nu încălca regulile companiei, fidelitatea față de aceasta și nivelul de anxietate și tensiune la locul de muncă. Conform lui G. Hofstede, această dimensiune reprezintă gradul în care membrii societății se simt inconfortabil în fața incertitudinii și ambiguității, fapt ce îi conduce la căutarea siguranței și menținerea structurilor existente, protejînd conformismul. în ceea ce privește factorul individualism, acesta include în aria sa semantică disponibilitatea temporală acordată propriei persoane sau familiei, libertatea de a aborda munca într-o modalitate proprie, oportunitatea pentru
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
sînt mai asertive și competitive, dar nu în aceeași măsură ca și bărbații, astfel că în aceste culturi naționale se formează un decalaj între valorile femeilor și cele ale bărbaților. Evitarea incertitudinii tratează problema toleranței unei societăți față de incertitudine și ambiguitate, pentru ca în final să vizeze căutarea adevărului social funcțional. Dimensiunea indică strategia evaluativă prin care o cultură își programează membrii să se simtă fie inconfortabil, fie confortabil în situații nestructurate. Situațiile nestructurate sînt situații noi, neobișnuite, necunoscute, surprinzătoare, diferite față de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
abundentă, dar informația validă și operațională care circulă între actorii actului de comunicare este modestă. Limbajul cu subînțelesuri, umilința și lingușirea, alibiurile furnizate de scuze, invocarea conspirațiilor sînt răspunsuri tipice pentru membrii acestor culturi. Cunoașterea este situațională și relațională, iar ambiguitatea sporește deseori în situații de incertitudine, în loc să se dizolve. Culturile puternic dependente de context sînt alcătuite din subiecți modest autodeterminați, predispuși la fatalism și dezangajare (Hall, Hall, 1990). în opoziție, culturile slab dependente de context, precum cele din America de Nord sau
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în termeni generali prin intermediul scorurilor obținute în culturile naționale din Coreea, China, Japonia, Hong Kong, Malaysia și India. S-a presupus că și culturile africane sînt colectiviste, dar acest continent a fost în general ignorat în cadrul cercetărilor, lăsînd loc unei anumite ambiguități, iar afirmațiile privind colectivismul nu au fost decît rareori testate științific. Eaton și Louw (2000, p. 214) au observat cum colectivismul african este asociat cu o legătură mai pronunțată între dimensiunile autonomie-social (de genul independent-interdependent) și abstract-specific (precum general-concret) ale
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
fost inventat de individualiști! 8.6.10. Codurile de comunicare în culturile colectiviste cea mai utilizată este comunicarea indirectă și protocolară, considerată a da prestanță persoanei (Holtgraves, 2008). Lin (1997, apud Triandis, Suh, 2002, p. 143) a semnalat faptul că ambiguitatea în comunicare poate fi utilă în culturile caracterizate prin colectivism vertical, cum ar fi China, în timp ce comunicarea directă poate fi chiar sancționată. în timpul comunicării, indivizii culturilor colectiviste folosesc frecvent formula verbală "noi", pe cînd individualiștii folosesc pronumele "eu". în culturile
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]