11,096 matches
-
său Horologium, În care dezvoltă intuițiile galileene privitoare la pendul, cine-l cheamă la Paris? Colbert, același Colbert care-l cheamă la Paris și pe Salomon de Caus pentru a se ocupa de subsol! Când În 1661 Accademia del Cimento anticipează concluziile lui Foucault, Leopold de Toscana o dizolvă În mai puțin de cinci ani și imediat după aceea primește de la Roma, ca răsplată ocultă, o pălărie de cardinal. Dar nu era numai asta. Și În secolele următoare vânătoarea pendulului continuă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
de minciună pe care ei le adunau. „Iezuiții“, zicea Diotallevi, „Înțeleseseră ceea ce nici bieții templieri de altădată, de la Provins, nici aripa baconiană nu intuiseră, și anume că reconstituirea hărții putea fi obținută pe cale combinatorie, altfel spus cu procedee ce le anticipau pe cele ale creierelor electronice moderne! Iezuiții au fost primii care l-au inventat pe Abulafia! Părintele Kircher citește toate tratatele despre arta combinatorie, de la Lullus Încolo. Și iată ce publică el În a lui Ars Magna Sciendi...“ „Parc-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
Vorbea cu greutate. Belbo scrisese: „Din chip i-au rămas doar pomeții“. Părul Îi cădea, dar asta era din cauza tratamentului. Belbo scrisese: „Mâinile lui nu mai sunt decât degete“. Cred că În cursul unuia dintre trudnicele lor colocvii Diotallevi Îi anticipase lui Belbo ceea ce avea să-i spună În ultima zi. Belbo era pe cale să-și dea seama că faptul de a se confunda cu Planul era rău, poate era chiar Răul. Dar, poate pentru a obiectiva Planul și a-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
știa prea sigur cum avea să o facă. Poate că ar trebui, ca și omonimul său din literatură, să dispară pur și simplu și să revină după douăzeci de ani ca și cum nimic nu s-ar fi Întîmplat. Mariana i-a anticipat hotărîrea; la Întoarcerea din Alaska a găsit casa goală. Mariana și copilul dispăruseră. Singur În casă, pentru prima oară, Wakefield a cugetat la faptul că ea rămăsese un mister pentru el prin toți acești ani ai căsătoriei lor. Poate că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
voie să țină un cățeluș. Jack, deja greu încercat, trebuind să facă față slujbei, copilului și unui șir nesfârșit de dădace finlandeze, nu se simțise în stare să-și mai asume încă o responsabilitate, oricât de măruntă, și refuzase. Nu anticipase sentimentul de vinovăție care avea să-l pândească, mai fioros ca un Rottweiler. — Bine, cedă Jack și îngenunche lângă Ben. Creatura îl copleși de îndată cu pupături nesuferite. — Bănuiesc că n-are nici un nume. — Ba da, de fapt. E scris
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
ai spus că, dacă îmi doresc copii, nu ești bărbatul potrivit pentru mine. Ce-ai vrut să spui? Că nu vrei să ai copii? Laurence văzu expresia îndurerată din ochii lui Fran. Acesta era momentul adevărului, momentul pe care-l anticipase cu groază. Dar dacă era întru totul sincer cu ea, putea să plece, să-l părăsească pentru totdeauna, avea tot dreptul la urma urmei. Și nu voia să-și asume acest risc. — Am vrut să spună - șovăi o clipă - am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
literelor românești. Cu alte cuvinte, au constituit, pe de o parte, o tradiție «tare» și, pe de altă parte, punctul de pornire la fel de «tare» al tuturor tendințelor novatoare (precum și un imbold la emulație între ele)”. Pe de altă parte, „Macedonski anticipează mai mult decît prin ideologia lui literară, prin sensibilitatea lui stăpînită de demonul polemicii sau, mai simplu spus, prin spiritul lui de contradicție, orientările poetice moderne, a căror substanță o alcătuiește un esențial nonconformism, o voință radicală de revizuire a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
dusă pînă la imperceptibil „metafizica” dadaistă, combătînd-o cu propriile arme: „...Noi, care într-alte vremi ne-am fi prosternat zeităților astăzi defuncte, să așezăm cucernici pe Dada în ordinea acestui sacru incomprehensibil. Ca un predestin pentru orașul viitoarei solidarități internaționale, anticipînd rostul antantist între popoare al Genevei, dadaismul sudează aici conștiințele moderne împotriva obștescului. Este neliniștea pascaliană care se încearcă în forme sociale”. Criticul „polemizează” implicit cu cei care puteau invoca efemeritatea mișcării: „Durata scurtă nu este semnul inexistenței. S-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
îi promite lui Tzara o bucată literară cu dedicație: „Pentru înțelegerea acestei temerități, contez pe solidaritatea generației noastre, pe afinitățile noastre și pe tinerețea ta nedesmințită: pentru timp voi pune aur greu în talgerul celălalt, iar pentru rușine (...) nu pot anticipa. Apreciază numitele infracțiuni cu simțul și gustul tău de profet și decide. Lucrez acum la ultima bucată pentru volum, pe care ți-am dedicat-o demult”. Nimic nu lipsește din arsenal: nici osanalele la adresa lui Tzara, nici plîngerile privind băltirea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
cu ideologia Sovietelor. Despre limbajul zaum întîlnim o referire — la mîna a doua — într-o notiță din Contimporanul nr. 49 despre revista belgiană Het Oversicht (Anvers, caiet 210), „un studiu (...) asupra poetului rus Iliazd, inventatorul limbei zaum de muzicalitate rusă”, anticipată de o alta, în numărul 45, unde este prezentat Le dentu de Phare. De reținut analogia pe care Ribemont Dessaignes o face între zaum și Dada „poeme dramatique in Zaoum — Iliazd. Un volum miraculos de cea mai nouă factură și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
O observație esențială privește „recuperarea materialelor lingvistice nefolosite”, a „zgurii” limbajului comun, odată cu dispariția „tramei” narative (înlocuite prin „descrierea destructurantă și micropovestire”). Ideea de bază ar fi aceea că „instinctiv, Urmuz descoperă Scriitura și Textul” (1983, p. 27). În interiorul experimentalismului „anticipat” cu cinci decenii de Urmuz și confirmat pe plan european de Eugen Ionescu, ar intra — în opinia lui Marin Mincu — atît Nichita Stănescu, Ion Gheorghe cît și „optzeciștii”: „Cu o anticipație de aproape o jumătate de secol, Urmuz intuiește practica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
A doua zi dimineață, Takamori a trebuit să se prezinte la serviciu la ora obișnuită, dar Tomoe a obținut permisiunea de la șeful ei să meargă mai târziu. Gaston era ceva mai bine dispus decât cu o seară în urmă. Parcă anticipa bucuria de a-l avea pe Napoleon iar cu el. Fața lui de cal era toată numai zâmbete de când se sculase. Tomoe și Gaston au luat autobuzul spre cartierul M., unde presupunea Higurashitei că-l dusese hingherul pe Napoleon. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
au fost vopsiți și toată mobila a fost rearanjată, iar eu Încă mai am energie de risipit, Dan sugerează o petrecere de casă nouă. Recunoaștem amîndoi că e cam tîrziu pentru asta, dar cumpărarea apartamentului a durat mai mult decît anticipaserăm, căci, În ultima clipă, apăruseră alți doi amatori, iar noi ne-am trezit prinși Într-un război al ofertelor, pe care nu ni-l permiteam. În cele din urmă, Dan avusese o discuție cu vînzătorul și-i reproșase că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
ceva legat de o criză de ultim moment și dispare să Își facă de lucru cu CD-urile. — Ce vrea asta să Însemne, continuă Michael, și știu că e supărat din cauză că sînt și eu, pentru că ține la mine și a anticipat momentul ăsta, iar acum simte că s-ar fi putut strădui mai mult să-l prevină, dar că nu a făcut-o deoarece e prea obișnuit să asculte de Linda fără să crîcnească, să-i permită mereu personalității ei puternice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
topindu-se Îi lăsă În gură o pulbere grunjoasă și amară. Gata, trebuia s-o lase baltă cu pastilele astea, luase prea multe și nu-și putea controla bătăile inimii. Tahicardie - una dintre contraindicațiile prevăzute În atenționările amenințătoare care fuseseră anticipate În caz de abuz, acutizarea emoțiilor, scăderea atenției, cefalee, amețeală, tremur, diaree și leșin. Oamenii cred că doar oasele, mușchii și ligamentele pot să te doară, Însă pe el Îl durea inima. Dar fără pastile n-ar fi fost În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
va lua cele mai cumpănite decizii. După câțiva ani în care frații au condus cu vitejie și istețime împărăția moștenită, se zvonea că un ciclop uriaș rătăcește prin regat vrând să preia conducerea prin mijloace necinstite uzurpând tronul fraților împărați. Anticipând amenințarea ce-i pândea, Amirion merse și își anunță oștile să pregătească o strategie de luptă prin care să iasă învingători, iar Sturion i-a consultat pe înțelepți pentru a pune regatul în pază. Vestea surprinzătoare că ciclopul uzurpator va
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
o hărțuiască. Ea știa de acum că toate se legau. Pescărușul. Vălul. Spuma. Gildas. Ea. - Ieri seară, luna era În creștere. Cuvintele, rostite abrupt, o făcură să tresară. Se răsuci și dădu de privirea cenușie a ochilor lui Ryan. El anticipă Întrebarea pe care ea se pregătea să i-o pună. - Eram pe poteca vameșilor, dar n-am văzut nimic, explică el. În afară de Pierric Le Bihan care se agita În mod ciudat În fața menhirului. Marie aruncă automat o privire mutului care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
mai prudent să stea cu capul plecat și să Încaseze fără să clipească reproșurile pe care i le trîntea cu violență. Așteptă ca el să tacă pentru a pune micul teanc de foi pe jumătate arse pe biroul lui și anticipă Întrebarea care avea să urmeze. - SÎnt scrisori pe care Nicolas i le-a scris lui Chantal, explică ea. Va fi ușor pentru dumneata să faci din ele un cap de acuzare Împotriva nepotului meu, cu atît mai mult cu cît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Suferința. MÎnia. Durerea. Disperarea, chiar. Am blestemat soarta care se pusese de-a curmezișul drumului meu. Bréhat. Kermeur. Doi pentru prețul unuia, În doar cîteva ceasuri. Chiar dacă, Într-un anume fel, și În ironia ei, soarta nu făcuse decît să anticipeze ceea ce trebuia să se Întîmple. Și dacă destinul nu avea nimic de-a face cu moartea lui Loïc? Ideea că cineva Îi dăduse o mînă de ajutor mi-a trecut brusc prin minte. Dar cine? Am cercetat din priviri chipurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
În Întîmpinare, clătinîndu-se pe piciorușe, cu brațele lui mici Întinse spre ea. Îi lipsiseră toți atît de mult. PÎnă la urmă, nu era așa de cumplit să mori, nu aveai de ce să te temi. Începu să se miște spre ei, anticipînd deja bucuria pe care o va simți strîngîndu-i În brațe. Dar cineva o Împiedica. Un glas Înăbușit, venind de foarte departe, Îi rostea numele și Îi spunea să se Întoarcă. Glasul lui Lucas. Nu avea nici un chef să-l asculte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
o doboare. Se dădu la fund, făcu cîteva mișcări rapide de Înot pe sub apă, ferindu-se să facă bule de aer și ieși din nou la suprafață, În spatele lui Gwen. Aceasta se răsuci, vru s-o izbească iarăși, dar Marie anticipă lovitura, apucă vîrful vîslei și, ținîndu-l zdravăn, o trase pe Gwen spre ea. Fiica Yvonnei Își pierdu echilibrul pentru o clipă, suficientă pentru ca Marie să-i aplice o priză de neevitat la ceafă. - Nu s-ar zice că nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
descrieri fanteziste și de faptul că „discută despre lucruri pe care nu le-a zărit niciodată”. Dicaearchus a dedicat Înconjurul Pământului lui Theophrastes, prietenul său și successor al lui Aristotel la conducerea Școlii Peripatetice. În dedicație, Dicaearchus dă senzația că anticipează criticile urmașilor, amintind că una dintre sursele folosite În lucrare este călătoria unui oarecare Krog, călătorie pe care de altfel o și marchează pe o hartă care Însoțește textul. Majoritatea lucrărilor lui Dicaearchus s-au pierdut. Un exemplar din Înconjurul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
bine că Nikki era exigent. Acest lucru reieșea chiar și din relațiile lui Întâmplătoare cu oamenii. Și desigur că exigența lui se extindea și asupra obiectelor. - Nu vreau să pară că am cumpărat mașina BMW din cauza bolii mele. Trebuie să anticipez reacția lui Nikki. Sub felul lui liniștit, e foarte reverbativ. E un lucru firesc. Desigur, el Împarte cu mine toată averea. Dar cu puțin timp În urmă Îmi spunea cât de mult și‑ar dori un semn din partea mea - un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
pentru a face pe plac atâtor critici. Cunoșteam bine realitatea și metehnele mele. Și, În mintea mea, era permanent prezentă apropierea morții, care e În stare să ți se Înfățișeze În cel mai nepotrivit moment. Oricum, ar fi trebuit să anticipez tărăboiul făcut de Vela În legătură cu „necuviința” lui Ravelstein. Intenționase mai demult să clarifice cu mine chestiunea Abe și faptul că tăbărâse peste noi În camera de hotel Îi deschisese portița pe care o aștepta. - Nu vreau să‑l mai văd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
Așezat pe un scăunel, Samuel amesteca placid în găleata cu vopsea. Albastrul și albul se combinau în spirale grațioase, creând un reconfortant bleu ciel. Când Margareta se va plictisi de varul căzut, va începe să vadă lucruri și în găleată. Anticipând asta, Samuel încerca fără succes să i-o ia înainte. Ea îl întrebă ceva, el răspunse în doi peri, concentrat pe o gazelă descrisă de două linii sinuoase, care dispăru în secunda următoare. Gazele în vopsea, ce porcărie. Ca și cum i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]