4,171 matches
-
picturii și de la începutul vârstei metalelor pe teritoriul R.P.R., în omagiul C. Daicoviciu, 1960, p. 415, 429. 107. Necrasov M. și Cristescu M., Contribuție la studiul antropologic al scheletelor din complexul mormintelor cu ocru de la Holboca Iași, în Probleme de antropologie, III, 1957, p. 73, 147. 108. Necrasov O., Contribuție la studiul antropologic al scheletelor din complexul mormintelor cu ocru de la Brăilița, în SCIV, VIII, 14, 1957, p. 7588. 109. Necrasov O., Etudes anthropologiques des squelettes néolitiques de Dolheștii Mari, Analele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
de concepție. Câteva din lucrările sale de sinteză, ca și însemnările sale (Jurnalul de la Iași) sunt semnificative pentru concepția sa. În 1919, prof. Rainer s-a transferat la București, unde a continuat o activitate prodigioasă, printre altele înființând Institutul de Antropologie din capitală. A murit la 4 august 1944, după ce, cu un an mai înainte, fusese ales membru de onoare al Academiei. În perspectiva timpului, figura prof. Rainer rămâne legată de evoluția anatomiei, de un salt în concepția anatomică. Faptul că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Născut într-o familie de intelectuali modești (dar ce energii creatoare au avut acești "intelectuali modești" în destinul cel mai curat al culturii noastre...); născut "la țară" (altă împrejurare semnificativă), deprinzând viața într-o încrâncenare cu greutățile vieții, consacrat biologiei, antropologiei și medicinii, discipline între care nu recunoștea "frânturi didactice", Gr.T. Popa a fost un foarte erudit anatomist, cercetător tenace, obsedat de sistemul porthipofizar, minuscul reticul vascular cu rol de extraordinară cheie fiziologică și psihologică. Nu cred că poate fi înțeles
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Colecția MENTALITĂȚI, ANTROPOLOGIE ISTORICĂ, ISTORIE CULTURALĂ HISTORIA MENTIS 4 Seria Știin]e politice Coordonatorul colecției este Laurențiu Vlad William J. CONNELL (n. 1958, New York) este profesor, șeful catedrei "La Motta" de Studii Italiene, Departamentul de Istorie al Seton Hall University, New Jersey. Specialist
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
a lui Machiavelli au derivat din schimbările substanțiale în propriile idei politice ale autorului, schimbări care ar fi survenit în perioada dintre încheierea lucrărilor Principele și Discursuri 4. Dar, cei care au studiat stilul și imaginarul și, chiar mai important, antropologia și etică lui Machiavelli au confirmat în repetate rânduri o consecventă fundamentală a concepției lucrărilor majore ale sercetarului florentin 5. Așa cum a demonstrat Felix Gilbert, în orice caz, cele două abordări pot constitui o sinteză odată ce metodă istoricilor cuprinde deopotrivă
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Atti del convegno internazionale di studi șu Giannozzo Manetti, Le Lettere, Firenze, 2008, pp. 333-345. Zimmermann, Ț. C. Price, Paolo Giovio: The Historian and the Crisis of the Sixteenth Century, Princeton University Press, Princeton, 1995. Colecția editorială "Istorie culturală, mentalități, antropologie istorică" își propune să reconstituie prin cărțile publicate sub egida ei, pe de o parte, practicile și modelele culturale, respectiv spațiul și timpul în care ele s-au concretizat ori lecturile diferite care au fost făcute realității sau reprezentărilor acesteia
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
lui Alexandru Duțu. Imaginile și imaginarul, sensibilitatea și sensibilul sunt teme care s-au regăsit frecvent în studiile sale. Așadar, seria se gaseste sub înrâurirea tradițiilor istoriografice reprezentate de Roger Chartier și Alexandru Duțu. Nu vor lipsi nici abordările de "antropologie istorică", domeniu explicit definit în Franța deceniului opt al veacului trecut, atunci când istoriografia a început să retraseseze în maniera proprie problematici ce erau specifice psihologiei ori sociologiei, si care astăzi au un consistent ecou în spațiul universitar românesc. * * * Dar poate
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
trecut, atunci când istoriografia a început să retraseseze în maniera proprie problematici ce erau specifice psihologiei ori sociologiei, si care astăzi au un consistent ecou în spațiul universitar românesc. * * * Dar poate cea mai justificată definire a titulaturii colecției "Istorie culturală, mentalități, antropologie istorică" o are Roger Chartier într-un scurt interviu publicat în 2005 în revistă Cultură a Institutului Cultural Român, iar apoi în Caietele de Antropologie Istorică ale seminarului cu același nume din cadrul Facultății de Istorie și Filosofie a Universității Babeș-Bolyai
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
spațiul universitar românesc. * * * Dar poate cea mai justificată definire a titulaturii colecției "Istorie culturală, mentalități, antropologie istorică" o are Roger Chartier într-un scurt interviu publicat în 2005 în revistă Cultură a Institutului Cultural Român, iar apoi în Caietele de Antropologie Istorică ale seminarului cu același nume din cadrul Facultății de Istorie și Filosofie a Universității Babeș-Bolyai. El stăruia atunci, printre altele, asupra conceptelor de "mentalități", "antropologie istorică" și "istorie culturală": "În primul rând, istoria mentalităților, practicată de fondatorii Analelor, Lucien Febvre
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
publicat în 2005 în revistă Cultură a Institutului Cultural Român, iar apoi în Caietele de Antropologie Istorică ale seminarului cu același nume din cadrul Facultății de Istorie și Filosofie a Universității Babeș-Bolyai. El stăruia atunci, printre altele, asupra conceptelor de "mentalități", "antropologie istorică" și "istorie culturală": "În primul rând, istoria mentalităților, practicată de fondatorii Analelor, Lucien Febvre și Marc Bloch, instituționalizata apoi în anii 1960 de Georges Duby și Robert Mandrou, s-a construit în opoziție cu istoria intelectuală. Ideilor, care rezultă
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
simți și diferențele sociale. O astfel de perspectivă organizează clasarea faptelor ce țin de mentalitate pornind de la diviziunile stabilite de analiză societății. De aici, suprapunerea între frontierele sociale ce separă grupurile sau clasele și cele care diferențiază mentalitățile. Cât despre antropologia istorică, aceasta s-a născut din instaurarea unui nou echilibru între istorie și științele sociale în anii 1970. Contestată în supremația ei intelectuală și instituțională de dezvoltarea psihologiei, a sociologiei și a antropologiei, istoria a făcut față anexând problematică disciplinelor
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
și cele care diferențiază mentalitățile. Cât despre antropologia istorică, aceasta s-a născut din instaurarea unui nou echilibru între istorie și științele sociale în anii 1970. Contestată în supremația ei intelectuală și instituțională de dezvoltarea psihologiei, a sociologiei și a antropologiei, istoria a făcut față anexând problematică disciplinelor care puneau sub semnul îndoielii dominația ei. Atenția s-a deplasat deci către obiecte (sisteme de credințe, atitudini colective, forme rituale etc.) care aparțineau până atunci vecinelor sale. Apropriindu-și demersuri și metode de
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
s-a deplasat deci către obiecte (sisteme de credințe, atitudini colective, forme rituale etc.) care aparțineau până atunci vecinelor sale. Apropriindu-și demersuri și metode de analiză care erau cele ale istoriei socio-economice, marcând în același timp o deplasare a chestionarului, antropologia istorică, practicată de specialiști precum Jacques Le Goff sau Nathan Wachtel, a putut să ocupe avanscena istoriografica și să constituie un raspuns eficace la provocarea lansată de științele sociale. În sfârșit, istoria culturală a devenit dominantă astăzi, dar nu este
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
creații estetice, intelectuale sau practici culturale care le sunt contemporane. Acestea din urmă trimit la cea de-a doua familie de definiții, care desemnează limbajele și acțiunile simbolice proprii unei comunități ca fiind culturale. De aici, la istoricii inspirați de antropologie, atenția s-a concentrat asupra manifestărilor colective în care se enunța într-un mod paroxistic un sistem cultural: ritualuri de violență, rituri de trecere, sărbători carnavalești etc." La présente collection, intitulée Histoire culturelle, histoire des mentalités, anthropologie historique, publie des
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
cogent definition of the title of the collection "Cultural history, mentalities, historical anthropology" was given by Roger Chartier, în a short interview first published în 2005 în the Romanian Cultural Institute's journal Cultură then republished în the Caietele de Antropologie Istorică (Notes on Historical Anthropology) by the seminar group of the same name at the Faculty of History and Philosophy at the University of Babeș-Bolyai. Chartier discusses many topics and argues strongly for the concepts of "mentalities", "historical anthropology" and
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
necesară o psihologie structurală, care "înțelege faptele psihice parțiale în funcție de raporturile lor cu un întreg de valoare (wertganz) și semnificația lor pentru complexul funcțional al acestui întreg" (1, p. 235). După cum este cunoscut, reprezentanții "filosofiei vieții", deși au promovat o antropologie filosofică individualistă, au meritul de a fi elaborat studii valoroase asupra fenomenului culturii, aducîndu-și contribuția la elaborarea aparatului conceptual și metodologic al unor ramuri ale filosofiei: teoria valorilor, filosofia culturii, filosofia istoriei. Teoria pedagogică elaborată de Ed. Spranger se întemeiază
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
șapte ani. Devenirea ființei umane este marcată și de procesul reîncarnării, proces prin care eul spiritual etern pune, îndată după pubertate, în întregime stăpînire pe noul său corp. Conceptele de evoluție și personalitate sînt cele două chei de boltă ale antropologiei pedagogice a lui Steiner (9, p. 114). Conceptul de personalitate se opune aceluia întemeiat pe cercetările psihologice din timpul său, cercetări care aveau orientare empirică; el așază conceptul de personalitate pe teoria veche a temperamentelor (sanguin, coleric, flegmatic, melancolic), teorie
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
noastre se bucură de un real interes mai ales din punct de vedere istoric, cartea mai veche a lui Scott (Scott 1972) care, în ciuda titlului (Comparative Political Corruption), nu este esențialmente un studiu comparativ, este printre primele care oferă o antropologie politică coerentă a corupției, avansând ipoteze demne de atenția științifică încă treizeci de ani de aici încolo. Se înțelege de la sine, prezenta carte nu este nici ea un volum colectiv (deși nu doar o dată pe parcursul pregătirii sale, autorul și-a
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
într-o direcție și am ajuns în alta. Am tocit să dau la Drept - și am ajuns la Jurnalism. Am încercat să mă fac jurnalist - și-am ajuns să fac proză. Vreau să fac proză - și rezultă un fel de antropologie la mișto. Asta e. Uite, odată, când m-am operat, când doctorii mi-au extirpat o tumoare; pentru că relațiile mele cu spitalele nu datează de azi de ieri, doctorii mi-au spus că au găsit acolo ceva dubios, un fel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
spunea despre mine că aș fi un soi de ființă cu o alcătuire bizară. Nici/nici. Între și între. Și/și. O ființă contradictorie. Un caz. De aici vin și belelele profesionale. Necazurile pe care le am cu profii de antropologie, sociologie, care mă acuză că literaturizez, polemicile cu prozatorii care, dimpotrivă, consideră că teoretizez excesiv, că mă dau științific, iar ceea ce fac eu aduce a muncă de saltimbanc cultural. Că teoria nu se topește deloc în textul literar, iar reciproca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
prin această odisee vertiginoasă a unei jumătăți de veac, fără să-l Întreb ce-l intere sează cu adevărat și fără să mă mai Întreb ce va rămâne pentru judecata sau simpla curiozitate a viitorului. Primăvara, 1950 Cartea a doua Antropologia omului bucureștean Apariția și formația eroului În putredul sfârșit de veac XIX și prea temutul Început de veac XX. - „Ce naște din pisică...“ sau armorialul ciobănesc și haiducesc al memorialistului. - Totuși neamurile lui de țărani În cioareci și În opinci
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
așteaptă vărsarea de sînge a unei revoluții cu adevărat eliberatoare. Dar există un colț al orașului regal foarte drag nouă și am mers acolo de multe ori pentru a retrăi amintirile din Machu Picchu; acesta este Muzeul de Arheologie și Antropologie. Don Julio Tello a fost Întemeietorul lui, un om de știință indian pursînge. Conține colecții extrem de valoroase, ce sintetizează culturi Întregi. Lima este destul de diferită de Córdoba, Însă are același aspect de oraș colonial sau, mai degrabă, provincial. Am vizitat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
de mîncare, apoi am bătut În retragere, Înapoi la Lima. Am mîncat din nou acasă la doctorul Pesce, care ne-a povestit despre experiențele sale cu diverse tipuri de lepră. De dimineață ne-am dus la Muzeul de Arheologie și Antropologie. Incredibil, dar din cauza lipsei de timp nu am putut vedea totul. Întreaga după-amiază ne-am dedicat-o familiarizării cu spitalul de leproși∗, avîndu-l ca ghid pe doctorul Molina, care, pe lîngă faptul că este un foarte bun doctor de lepră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
deja de două zile, dar camionul care trebuia să ne ia Încă nu plecase. Multele părți din care este compusă călătoria noastră merg bine. În ceea ce privește Îmbogățirea cunoștinelor, vizităm muzee și biblioteci. Însă singurul care contează este Muzeul de Arheologie și Antropologie, Înființat de doctorul Tello. În ceea ce privește aspectul științific, reprezentat de preocuparea noastră pentru lepră, l-am cunoscut pe doctorul Pesce; ceilalți sînt doar discipolii săi și mai au mult pînă să producă ceva care să merite osteneala. Pentru că nu există biochimiști
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
septembrie 1999 Poate cea mai bună definiție a "fenomenului" produs de filmul Matrix a fost dată de Alex Leo Șerban în Dilema: "există viață după Matrix". Ulterior am citit comentarii ultrasavante în reviste de specialitate sau chiar în publicații de antropologie, care încercau să analizeze filmul "cult" al generației sfârșitului de deceniu. Esențialul a fost spus însă în această revistă, total necunoscută dincolo de perimetrul unde se răspândește fumul de mici din grădinile bucureștene... Manea auzită în Piața Obor, București: Nu da
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]