3,713 matches
-
plasa Crasna a județului Vaslui și era formată din satele Poiana, Hilița, Trestiana, Pocreaca, Slobozia Milului, Dumitreștii Gălăței, Schitu Duca, Schitu Dumitrești și Blaga, având în total 2439 de locuitori. Existau în comună patru mori, o școală și patru biserici. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Codăești a aceluiași județ, având 2900 de locuitori în satele Blaga, Dumitreștii Ducăi, Dumitreștii Gălăței, Pocreaca, Poiana Cârnului, Schitu Duca, Slobozia și Trestiana. În 1931, denumirea comunei a fost schimbată în "Poieni". În
Comuna Schitu Duca, Iași () [Corola-website/Science/301305_a_302634]
-
făcea parte din plasa Siretul de Sus a județului Roman și era formată din satele Brătulești, Crivești, Fedeleșeni, Găureaua, Hăbășești, Movileni și Strunga, având în total 2007 locuitori. În comună existau o școală mixtă, patru biserici și o stațiune balneară. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, având 2556 de locuitori în aceeași alcătuire. În 1950, comuna a fost transferată raionului Târgu Frumos și apoi (după 1956) raionului Pașcani din regiunea Iași. Satul Găureaua a primit în 1964 denumirea
Comuna Strunga, Iași () [Corola-website/Science/301309_a_302638]
-
nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,29%). Pentru 3,31% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna nu exista, satele ei făcând parte din comuna Șipote. Anuarul Socec din 1925 consemnează înființarea comunei în cadrul plășii Turia a județului Iași, ea având atunci 2784 de locuitori în satele Borșa, Găureni, Epureni, Alexandru cel Bun, Iacobeni și Vlădeni. În 1950, comuna a trecut la raionul Iași din regiunea Iași
Comuna Vlădeni, Iași () [Corola-website/Science/301321_a_302650]
-
Chicerea. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Codrul a județului Iași și era formată din satele Tomești, Goruni, Chicerea și Osoi, având în total 2767 de locuitori. Existau în comună trei biserici și două școli. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în aceeași plasă, având aceeași alcătuire, plus satul Principele Carol, populația totală fiind de 3830 de locuitori. În 1950, a fost arondată orașului regional Iași, reședința regiunii Iași. În 1968, a devenit comună suburbană a
Comuna Tomești, Iași () [Corola-website/Science/301313_a_302642]
-
vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa în aceeași plasă și comuna Tângujei, formată din satele Tângujei, Griești, Recea, Moara lui Ciornei, Pănoasa și Poiana Mănăstirii, având în total 1323 de locuitori; aici erau două biserici și o școală. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Negrești a aceluiași județ; comuna Țibănești avea 2031 de locuitori în satele Găureni, Gârbești, Jigoreni și Țibănești; iar comuna Tungujei avea 1190 de locuitori în satele Griești, Moara lui Ciornei, Pănoasa, Recea și
Comuna Țibănești, Iași () [Corola-website/Science/301316_a_302645]
-
XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Braniștea a județului Iași și era formată din satele Țuțora, Oprișenii de Jos, Oprișenii de Sus, Chipirești și Cristești, având în total 1354 de locuitori. În comună funcționau o școală și patru biserici. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Copou a aceluiași județ, având 1451 de locuitori în satele Chiperești, Oprișani și Țuțora. În 1950, comuna a fost arondată raionului Iași din regiunea Iași. În 1968, a revenit la județul Iași, reînființat
Comuna Țuțora, Iași () [Corola-website/Science/301317_a_302646]
-
denumirea de "Bosia", făcea parte din plasa Braniștea a județului Iași și era formată din satele Bosia, Marhonda, Mânzătești, Berești și Ungheni, având în total 1376 de locuitori. În comuna funcționau o moară cu aburi, trei biserici și o școală. Anuarul Socec din 1925 o consemnează sub numele de "Ungheni" în plasă Copou a aceluiași județ, având 1854 de locuitori în satele Berești, Bosia, Mânzătești, Marhonda, Ungheni și Ungheni-Haltă. În 1950, denumită din nou "Bosia", comuna a fost inclusă în raionul
Comuna Ungheni, Iași () [Corola-website/Science/301318_a_302647]
-
plasa Șușița a aceluiași județ și comuna Domnești, formată din satul Domnești și târgul Domnești, cu o populație de 982 de locuitori. În comuna Domnești existau două biserici și o școală mixtă cu 32 de elevi (dintre care 6 fete). Anuarul Socec din 1925 consemnează cele două comune în plasa Caregna a aceluiași județ; comuna Pufești avea 1740 de locuitori în aceleași două sate, iar comuna Domnești, 967, în satele Domnești și Târgu Domnești. În 1950, cele două comune au fost
Comuna Pufești, Vrancea () [Corola-website/Science/301426_a_302755]
-
aceeași plasă și comuna Văscani, formată din satele Văscani, Hărmănești, Todirești-Bălușești, Stroești și Laiu, comuna fiind desprinsă din comuna Ruginoasa în 1876 și având 2720 de locuitori. Existau și aici trei școli rurale mixte, cinci biserici ortodoxe și una lipovenească. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Lespezi a aceluiași județ, comuna Ruginoasa având 2510 locuitori în satele Dumbrăvița, Rădiu și Ruginoasa; iar comuna Vascani având 3258 de locuitori în satele Boldești, Hărmăneștii Noi, Hărmăneștii Vechi și Vascani. În 1931
Comuna Ruginoasa, Iași () [Corola-website/Science/300091_a_301420]
-
de "Tăutești", făcea parte din plasa Copou a județului Iași și era formată din satele Tăutești, Zahorna, Horlești, Rediu lui Tătar, Tătărușu și Lețcani, având în total 1100 de locuitori. Existau în comună două mori, două școli și patru biserici. Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunei și trecerea satelor ei la comuna Copou. După al Doilea Război Mondial, comuna a fost reînființată sub numele de "Rediu-Tătar" în cadrul orașului regional Iași, reședința regiunii Iași. În 1968, ea a devenit comună suburbană
Comuna Rediu, Iași () [Corola-website/Science/300164_a_301493]
-
acasă spre mirarea copiilor... "Notă:" Mai multe informații desprte viața și organizarea locuitorilor de pe valea Arieșului mijlociu se găsesc în studiul reputatului etnolog Valer Butură din Cluj, născut în comuna Sălciua, intitulat: "Adăposturi temporare în sud-estul Munților Apuseni", publicat în "Anuarul etnografic al Transilavaniei" pe anii 1957-1958. Morile și pivele Prin anul 1920 funcționau în sat, de-a lungul văii, cinci mori de apă și câteva teascuri de ulei. Două dintre ele au măcinat până prin anii '50, când dictatura comunistă le-
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
Moldova a județului Roman și era formată din satele Gherăești și Leucușeni, având în total 1756 de locuitori, ce trăiau în 437 de case. În comună funcționau o școală primară cu 23 de elevi, o biserică ortodoxă și una catolică. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, având 2120 de locuitori în satele Gherăești și Ferdinand. În 1931, i s-a alipit și satul Pildești de la comuna desființată Pildești. După al Doilea Război Mondial, satul Ferdinand a primit numele
Comuna Gherăești, Neamț () [Corola-website/Science/301534_a_302863]
-
actual al comunei, mai funcționa în aceeași plasă și comuna Talpa, formată din satele Chiliile, Crăești, Hlăpești, Homiceni, Negoești, Talpa și Tăietura, având în total 1810 locuitori. În comuna Talpa existau o școală mixtă, cinci biserici ortodoxe și una catolică. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Războieni a aceluiași județ. Comuna Bârgăoani avea 1560 de locuitori în satele Bârgăoani, Cartieni, Baratca și Breaza; comuna Talpa avea 2185 de locuitori în satele Arămoaia, Chilia, Crăești, Hlăpești, Homiceni și Talpa. Aceeași
Comuna Bârgăuani, Neamț () [Corola-website/Science/301619_a_302948]
-
XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Fundul a județului Roman și era formată din satele Bozieni, Buda, Crăiești, Cuci-Iucșa (Bozieni-Răzeși) și Vada, având în total 1600 de locuitori ce trăiau în 372 de case; în comună existau trei biserici. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, având 2612 locuitori în satele Bozieni, Crăiești, Cuci-Iucșa, Săcăleni și Vadu. În 1950, comuna a fost inclusă în raionul Roman din regiunea Bacău (între 1952 și 1956, din regiunea Iași). În 1968
Comuna Bozieni, Neamț () [Corola-website/Science/301623_a_302952]
-
apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Siretul de Sus a județului Roman și era formată din localitățile Bâra-sat, Bâra-târg, Oțeleni și Balomirești, având în total 1865 de locuitori; în comună erau trei biserici. Anuarul Socec din 1925 consemnează alipirea la comună a satelor Călugărița-Negrești (fost în comuna Stănița) și Principele Carol; comuna făcea parte din aceeași plasă și avea 2246 de locuitori. În 1931, satele componente ale comunei erau Bâra, Călugărița-Negrești, Oțeleni, Principele Carol
Comuna Bâra, Neamț () [Corola-website/Science/301618_a_302947]
-
formată din satele Căușeni, Ghidion, Nistrea, Slobozia și Vadu Vejei, având în total 2944 de locuitori ce trăiau în 611 case. În comună funcționau o școală cu 40 de elevi (dintre care 2 fete), o biserică ortodoxă și două catolice. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă și în aceeași alcătuire, populația fiind de 1502 locuitori. Satul Vadu Vejii nu mai este consemnat începând cu 1931. În 1950, comuna a fost transferată raionului Roman din regiunea Bacău (între 1952
Comuna Boghicea, Neamț () [Corola-website/Science/301621_a_302950]
-
pe teritoriul actual al comunei mai funcționa, în aceeași plasă, și comuna Mastacănu, formată din satele Mastacănu, Negulești, Bălanu, Smirnea, Marginea, Portărești, Schitu-Nechitu și Șovoaia, având în total 2951 de locuitori; în această comună existau o școală și trei biserici. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în aceeași plasă. Comuna Borlești avea aceeași alcătuire, populația ei fiind de 3632 de locuitori. Comuna Mastacănu avea atunci 5235 de locuitori în satele Bălanu, Calu, Iapa, Mastacănu, Nechitu, Negulești, Șovoaia și Poieni. În 1931
Comuna Borlești, Neamț () [Corola-website/Science/301622_a_302951]
-
plasa Bistrița a județului Neamț și era formată din satele Bărcănești, Bălcești, Cândești, Cotreanța, Frunzeni și Țârdeni, având în total 1988 de locuitori. În comuna existau opt mori de apă, trei fierarii, 22 de rotarii, trei biserici și o școală. Anuarul Socec din 1925 o consemnează sub denumirea de "Socea-Cândești", în aceeași plasă, având 3780 de locuitori în satele Bărcănești, Belcești, Cândești, Frunzeni, Socea, Țărdeni și Vadurile. În 1931, satele componente ale comunei erau Bărcănești, Cândești, Cotreanța, Frunzeni și Vădurele. În
Comuna Cândești, Neamț () [Corola-website/Science/301625_a_302954]
-
Ciuc; hărțile epocii consemnează în zona comunei satele Tikos, Bisztrapatak și Almásmezõ. În 1918, comuna a fost ocupată de armata României, stat care a revendicat Transilvania, iar în 1920 trecerea la România a fost oficializată prin tratatul de la Trianon. Astfel, anuarul Socec din 1925 o consemnează cu numele românesc de "Bicaz", cu o populație de 6994 de locuitori, în plasa Tulgheș a județului Ciuc, această comună cuprinzând și teritoriul actualei comune Bicaz-Chei. Spre sfârșitul perioadei interbelice, cele două comune s-au
Comuna Bicazu Ardelean, Neamț () [Corola-website/Science/301620_a_302949]
-
parte din plasa Siretul de Jos a județului Roman și era formată din satele Corhana, Dulcești și Roșiori, având 1240 de locuitori ce trăiau în 335 de case. În comună existau două biserici și o școală mixtă cu 15 elevi. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, având 2504 locuitori în satele Cârligu, Corhana, Dulcești, Roșiori, Brițcani și Poiana. În 1950, comuna a fost transferată raionului Roman din regiunea Bacău. În 1968, ea a trecut la județul Neamț și
Comuna Dulcești, Neamț () [Corola-website/Science/301631_a_302960]
-
Neamț și era formată din satele Costișa, Ciolpanu, Mocani, Orbicu, Sbereștii de Jos, Sbereștii de Sus și Mânoaia, având în total 1737 de locuitori. În comună existau opt mori de apă, două pive pentru sumane, trei biserici și o școală. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, având 2850 de locuitori în satele Costișa, Mănioaia, Orbicu și Sberești și în cătunele Ciolpanu și Mocani. În 1931, comuna mai avea în compunere satele Costișa, Dornești (preluat de la comuna vecină Podoleni
Comuna Costișa, Neamț () [Corola-website/Science/301627_a_302956]
-
-lea, comuna făcea parte din plasa de Sus-Mijlocul a județului Neamț și era formată din satele Dragomirești, Unghiu, Tâmpești, Mastacănu, Bornișu și Negoești, având în total 1419 locuitori. În comună funcționau trei mori de apă, patru biserici și o școală. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Războieni a aceluiași județ, având 1428 de locuitori în satele Borniș, Dragomirești, Măstacănu și Unghiu. În 1931, reapare satul Negoești pe lista componentelor comunei, și apare și satul Crăești (preluat de la comuna Talpa
Comuna Dragomirești, Neamț () [Corola-website/Science/301630_a_302959]
-
a înființat împreună cu soția sa, Voichița. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Podgoria a județului Prahova și era formată din satele Mârlogea, Tisa și Buzota, totalizând 1556 de locuitori. În 1925 ea este consemnată de Anuarul Socec în aceeași plasă și cu aceeași compoziție, având 2178 de locuitori. În 1931, comuna a preluat și satul Valea Boului (devenit ulterior Valea Cricovului de la comuna vecină Gornet-Cricov). În urma reorganizării administrative din 1950, comuna a trecut la raionul Urlați
Comuna Apostolache, Prahova () [Corola-website/Science/301636_a_302965]
-
de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,03%). Pentru 2,49% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, teritoriul comunei Ghindăoani făcea parte din comuna Crăcăoani, aflată în plasa Piatra-Muntele a județului Neamț. Anuarul Socec din 1925 consemnează crearea între timp a comunei Ghindăoani, cu satul Ghindăoani în plasa Cetatea Neamț a aceluiași județ; comuna avea 2215 locuitori. În 1931, comuna a luat numele de "Vasile Conta", deși satul de reședință a rămas la
Ghindăoani, Neamț () [Corola-website/Science/301635_a_302964]
-
comuna avea 1273 de locuitori și era formată din satele Balta Doamnei, Curcubeul și Lacul-Turcului, fiind mărginită de râurile Prahova și Ialomița. Tot atunci, satul Bâra, cu 456 de locuitori, făcea parte din comuna Lipia-Bojdani, plasa Znagovul, din județul Ilfov. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în aceeași componență, în plasa Câmpul a aceluiași județ, și cu o populație de 2107 locuitori. În 1931, comunei i-a fost arondat și satul Bâra, anterior în comuna Lipia-Bojdani județul Ilfov. În 1950, comuna
Comuna Balta Doamnei, Prahova () [Corola-website/Science/301640_a_302969]