16,557 matches
-
Povestea vieții a Sarei sugerează patru teme care apar în mod repetat, în diversele stadii ale vieții. Tema conturează unicitatea poveștii vieții ei și pot fi înțelese ca patru perspective diferite de lectură a narațiunii ca întreg. 1. Sentimentul de apartenență și sentimentul separării. Când Sara se prezintă la începutul interviului, ea vorbește despre părinții, frații și locul ei în cadrul familiei: „Tatăl meu este din Iran... fratele meu e cu șapte ani [mai mic]” și așa mai departe. Imediat îi face
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
ea vorbește despre părinții, frații și locul ei în cadrul familiei: „Tatăl meu este din Iran... fratele meu e cu șapte ani [mai mic]” și așa mai departe. Imediat îi face mențiune intervievatoarei: „Eu sunt familistă, am un puternic sentiment de apartenență”. Totuși, tot la început, ea adaugă: „Sunt cea mai mare”, un atribut care constituie baza statutului ei special și unic, după cum vom arăta mai jos. Astfel, prima perspectivă a relatării este exprimată foarte clar în introducere a Sarei. Pe măsură ce își
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
mișcării de tineret, o inițiativă destul de rară în asemenea organizații puternic delimitate pe grupe de vârstă. Mai târziu, ea vorbește despre relații strânse între colegi (așa că, exact ca într-o familie, elevii puneau pe primul plan loialitatea față de grup și apartenență la el în defavoarea afirmării individuale); despre vizitele făcute acasă la profesorii de la liceu, care o meditau pe gratis; despre viața ca într-o familie împreună cu prietenele din colonie (aici, din nou, folosește aceleași cuvinte ca și în descrierea copilăriei: „Aveam
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
era pentru mine... până în ziua de astăzi, cred, ăsta pare cel mai important lucru, toate celelalte pălesc când le compar cu familia”. Deși integrată în această rețea de sprijin și cu tot accentul pe care îl pune pe sentimentul de apartenență Sara, rămâne totuși un individ separat, uniă. Așa cum spuneam mai sus, în introducerea sa, ea afirmă: „Sunt cea mai mare” și mai târziu se referă la ea însăși ca fiind Bechorika, un termen din limba ei maternă care înseamnă (cu
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
după căsătorie. Acum, mamă a trei copii, gospodină și învățătoare cu normă întreagă, îi spune intervievatoarei că este binecuvântată cu o trăsătură mult practică: „Dumnezeu mi-a dat un dar grozav - viteza, ăsta-i norocul meu”. În cadrul teme sentimentului de apartenență și de separare, o anomalie lupta Sarei cu eticheta de „defavorizată”, atașată ei și familiei sale. Legat de aceasta apare și conștientizarea faptului că a fi special nu e întotdeauna de dorit. De-a lungul episodului care se referă la
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
să-i amenințe poziția, Sara se grăbește să nege că faptul de a fi femeie a avut vreo legătură cu statutul ei: „Nu, deloc”. Când familia se mută în altă parte, Sara are senzația pe moment că sentimentul său de apartenență e amențat: „Ce faci aici? Locul tău nu-i aici”, ca și când, odată separată de casă, ea nu ar mai avea un loc al ei, ceea ce este perceput ca o pierdere a identității. „Și apoi trebuia să explic că m-am
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
vieții lui, ceva care nici nu-l deranjează... Ceva ce e al lui, a fost de înainte de el și va fi după el... Lucrul ăsta îi face mult bine. A aparține de ceva e un lucru nemaipomenit. Acest sentiment al „apartenenței” este ceva ce povestitorul însuși n-a simțit niciodată, dat fiind faptul că în copilăria și adolescența lui s-a simțit înstrăinat de mediul în care trăia, „ca o plantă ce tânjește să-și înfigă rădăcinile în pământ, dar știi
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
nu au conotații rasiale, așa cum se întâmplă în Statele Unite. Pentru o mai bună înțelegere a politicii educaționale privind integrarea în școlile israeliene, vezi capitolul 2, precum și Lieblich (1995) și Amir et. al. (1984). „Activitate politică în școală” se referă la apartenența într-o organizație de tineret care susține sau critică diverse aspecte esențiale din politica societății israeliene, care face demonstrații, semnează petiții și așa mai departe. Toate aceste activități pot fi, astfel, considerate ca fiind activități sociale care au loc în
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
în sentimentele de teamă și nesiguranță datorate sistemelor politice întronate de cler și monarhie. Spre exemplu, marea schismă occidentală dintre Avignon și Roma, alminteri lipsită de temei dogmatic, a devenit la scurt timp după declanșarea ei (1378) o problemă de apartenență la un partid sau altul, „o chestiune acută și violentă”, cum o numește Huizinga, desfășurată sub forma unui antagonism între credincioși și necredincioși. În secolele Evului Mediu, omul era considerat membru al unei familii, al unei bresle, al unei comunități
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
li se atinge ritul, țăranii nu prea fac deosebirea între unit și neunit; cei mai mulți poate nici nu sunt lămuriți căreia dintre cele două confesiuni îi aparțin. La aceasta contribuie, desigur, și preoții lor, care nu totdeauna își mărturisesc și credincioșilor apartenența. Adesea nici ei nu sunt deplini deciși, stăruie și printre ei nesiguranța, oscilația de la una la alta, după împrejurări și interese”. Privind evenimentul în perspectivă, unirea deschide o direcție de afirmare a personalității popoarelor, frământările din jurul ei aduc, așa cum am
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
vestul Balcanilor. Mai târziu, apare o eterogenitate a vieții iudaice ca urmare a specificității regiunilor Serbia, Bosnia, Voivodina, Dalmația, Croația; nu mai puțin ca o consecință a frontierelor politice artificiale create în urma războaielor austro-turce. Nu e neglijabil nici factorul interior, apartenența evreului la un rit sau altul, în anumite cazuri acesta din urmă devenind esențial în dezvoltarea separată a comunităților chiar în mijlocul aceleiași cetăți, respectiv pentru oraș. Nu vom accentua această latură, cunoscând relațiile submerse ale iudaismului, topind distincțiile ori aparentele
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
circula fără opreliști, dorința mărturisită a principelui fiind aceea ca prin „adunarea la un loc a feluritelor neamuri” să contribuie din plin la înflorirea țării Transilvaniei. Cuvintele lui Bethlen sunt cât se poate de lipsite de echivoc, demonstrând cultura sa, apartenența la o ideologie umanistă postrenascentistă de anvergură europeană: ...ânfățișându-se deosebita mijlocire a distinsului Abraham Sarsa, medic evreu din Constantinopol, am crezut de bine ca să binevoim a hotărî cu milostivire scutirile de față, trecute în rândurile de mai jos, tuturora din
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
dreptul să urmeze cursurile de învățământ superior, cu condiția să cunoască una dintre limbile oficiale: germana, maghiara sau sârba. Limba ebraică rămânea să fie utilizată în procesiunile religioase, în studiul cărților de cult. Profesorii puteau fi evrei sau de altă apartenență confesională. Să fi fost posibil un atare interes? Dacă vom urmări măcar și fragmente disparate din istoria culturală a „zonei”, vom fi în măsură să judecăm corect. Secolul Luminilor aduce și în Transilvania o anumită destindere. Cel puțin la nivel
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
propriilor lor valori, sentimente, opțiuni? Dacă vorbim de mase, cred că ar trebui să fim de acord cu Pierre Chaunu când afirmă că din cele 180 de milioane de ființe cât numără Europa Luminilor la finele veacului al XVIII-lea, apartenența celor mulți la idealurile novatorului homo europaeus este cel mai adesea fictivă. „Adevărata Europă a Secolului Luminilor” - scrie istoricul - „cea care citește, care cugetă și se exprimă într-un sistem de gândire... nu a depășit niciodată douăzeci de milioane de
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
căreia individul va trebui să se ghideze după un drept care îi aparține de la naștere: dreptul la libertate. Miracol? În măsura în care românii și comunitățile învecinate lor își descoperă (cultural vorbind) într-un timp foarte scurt vocația integratoare, vocația universalității, înțelegând acum tentația apartenenței la un statut conferit de homo europaeus modern. Punțile de legătură cu Franța devin de referință într-un moment în care schimbarea europeanului nu mai este o utopie. Intelectualii din cercurile princiare moldavo-muntene nu pot fi ignorați când încercăm să
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
lăuntrice, sufletești și morale nu pot fi trecute sub tăcere. Teleki era conștient că nobila sa pasiune trebuie pusă în slujba țării, adică „pentru propășirea științelor în sânul națiunii și patriei mele”, cum obișnuia să afirme. Aspirațiile depășeau problemele de apartenență națională, ideologică sau religioasă, de îndată ce în prim-planul intențiilor cancelarului aulic transilvan era educarea societății în spiritul Aufklärung-ului germano-austriac. Cărțile le-a catalogat singur, învățând cu lux de amănunte întreaga tehnică de lucru profesată în instituțiile de profil de la Viena
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
și la nivelul suprastructurii, unde direcțiile de înaintare ideologică tind să se despartă. Secolul al XIX-lea va confirma acest sens, cultural însă elita va fi conștientă de eficiența schimbului de idei, chiar și atunci când își mărturisește deschis și apăsat apartenența politică ori națională. Sigur că atmosfera imprimată sub patronajul lui Brukenthal nu trebuie confundată cu starea de spirit a comunității germane de pe Fundus Regius. „Transplantul” luminist făptuit cu bune intenții n-a fost înțeles de societatea feudalo-burgheză a sașilor. Colecțiile
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
răsărit a mănăstirii - fiind în curs de inventariere), putem să motivăm importanța lăcașului. Numeroasele însemnări arată proveniența unei părți a volumelor ce au ajuns aici. Or, tocmai această proveniență ne vorbește de oameni, de comunități, de drumurile europene străbătute, de apartenențele religioase și lingvistice ce s-au interferat în acest loc de pelerinaj. Valoarea unora dintre cărți sugerează orientările ideatice în măsură să stârnească interesul, respectiv să provoace amintitul dialog Orient-Occident. Dar, să vedem ce poate spune, din punct de vedere
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
căreia i se asociază, după cum am văzut, bibliotecile particulare ale episcopilor și mitropoliților, dar și biblioteca seminarului teologic, se confundă până la un moment dat cu înseși începuturile istoriei biblioteconomice a Serbiei moderne. „Coridoarele culturale” prin care această țară își solidifică apartenența la Europa Luminilor sunt aproape de neînțeles fără aportul extraordinar al unei personalități întru totul implicate în devenirea națiunii moderne: l-am numit pe Dositej Obradović. Rolul cărților fundamentale îl vom recunoaște mai lesne dacă vom dezvălui valențele acestui homo novus
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
același timp și băiat, și fată, și deci un atașament față de atotputernicia originar. Iar androginul, din punctul de vedere al lui Jung, reprezintă un stadiu evolutiv superior, permițând echilibrarea dintre anima și animus, dintre yin și yang, fără a nega apartenența la un sex specific. Înger Îngerul simbolizează intermediarul dintre Dumnezeu și om. El are o funcție de mediator, de protector și de intermediar. În vis, este o întruchipare pozitivă a ghidului, a mesagerului, dar și a gardianului care veghează asupra persoanei
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
Barba sa mătăsoasă îi îmblânzește trăsăturile și expresia, dar îi subliniază și atotputernicia: el hotărăște dacă îl răsplătește sau nu pe copil. În anumite religii, mai ales în Islam, purtarea bărbii este o cerință . Ea devine aici o marcă a apartenenței religioase și a ascultării regulilor dicate de Profet. Interpretarea devine negativă atunci când ne referim la sintagma ce exprimă minciuna («trage niște barbe»). Bărbierirea semnifică îmblânzirea forței primitive. Simbolic, actul se înscrie în ruptura cu natura sa animală. Astfel, visul care
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
membru al unei comunități stabile, definite etnic, religios, spiritual, psihologic. Altă dată trebuie să-și etaleze o „față” dilatată, extensivă, ce depășește cadrele naturale de alcătuire. Sunt situații când ne prezentăm nu numai pe noi înșine, ci și grupul de apartenență, națiunea, umanitatea - fie că ne place sau nu. Sociabilitatea presupune să lăsăm ceva de la noi în profitul alterității. În condițiile instituirii unei „sociabilități” mondiale, trebuie să ne dezvoltăm identități multiple, absorbante, înglobante. Important este să știm când, cât și până la
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
informațional constituit presupune virtuți, dar șiă servituți! Prin comunitate virtuală înțelegem acea grupare de oameni care interrelaționează reciproc prin intermediul sistemelor de informare și comunicare și realizează schimburi simbolic-valorice în anumite domenii de interes pe care le construiesc, menținând astfel de apartenențe. Acest tip de comunitate se definește prin cooperarea și schimbul permanent de informații. Avem de-a face cu o comunitate epistemică, ce structurează o noosferă, un scop și un referențial al întemeierii ei. La nivelul acestui tip de solidarizare socială
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
au condus la mișcări ample și frecvente ale populației. Integrarea pe care o descriam ca o dominantă a economiei, geopoliticii și tehnologiilor se manifestă în plan cultural prin redefinirea noțiunii de cultură, mai puțin legată de spațiu sau grupuri de apartenență și mai aproape de împrumut și schimbul de valori. Diversitatea și complexitatea lumii contemporane se manifestă puternic și în plan relațional și valoric interuman. „Satul global” (cum numește Delors lumea contemporană) este unul al intersecției culturilor, al redefinirilor identitare. Nevoile de
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
tot mai mare un caracter deschis, prin care libertatea de circulație a individului și posibilitatea de manifestare a identităților socioculturale multiple au condus la societăți de tip mozaic, multiculturale; adaptarea ridică probleme noi, culturale și lingvistice, atât în mediul de apartenență, cât și în posibilele medii de adopție. • Evoluțiile economice și politice din plan european și mondial, caracterizate de globalizare și integrare, solicită învățarea permanentă, atât pentru viața personală, cât și pentru cea socială sau profesională. Cetățeanul european și profesionistul actual
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]