7,924 matches
-
către o anumită complexitate. Pentru Giovanni Boccaccio, dar și pentru Geoffrey Chaucer, femeia și relațiile dintre cele două sexe devin subiectul preferat al operelor celor mai valoroase. Cariera literară a lui Chaucer poate fi văzută ca o încercare de a argumenta problematica feminină, criticii literari au sesizat că pelerinii încearcă să rezolve acea „marriage debate”44 (dezbatere despre căsătorie), o polemică inițiată de târgoveața din Bath, atunci când a declarat ferm, în Prologul ei, că bărbații trebuie conduși de soțiile lor. Boccaccio
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
fi „sălbatice în limbaj”, că nu își pot stăpâni limba, potopul de cuvinte, nici atunci când încearcă acest lucru 68, se ascunde de fapt o teamă masculină în fața complexității sexului slab, pe care însă bărbații vremii refuzau să o recunoască. Deseori, argumentează medievalii fobia în fața dezlănțuirii personalității feminine, ei au de suferit de pe urma acestei limbuții, reputația fiindu-le compromisă, uneori chiar și viața. Femeia vorbăreață este amintită frecvent în literatura medievală, fie în creațiile populare fie în cele culte, și are ca
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
se adresează auditoriului cu o formulă plină de eleganță și de politețe. Urmează apoi o captatio benevoletiae, prin anunțarea unui adevăr cu caracter general (de multe ori o maximă sau un proverb, în stilul gnomic, ce va fi demonstrat sau argumentat de povestirea istorisită). Eroinele sunt niște erudite în domeniul paremiologiei. Personajele feminine vorbesc, glumesc, se exersează printr-un umor fin, sunt grave atunci când situația o cere, pudice și nu prea, permițându-și uneori și atingerea unor subiecte licențioase. știu să
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
eșuează, textele invadându-i monologul și stabilind mereu punctele de plecare în argumentația femeii, în cele din urmă este învinsă de o carte.336 Reprezintă produsul tehnicii masculine și reia, de fiecare dată, aceste tehnici retorice de a susține și argumenta o problemă. 337 Nu avem în cazul personajului feminin chaucerian ceea ce am putea numi o écriture feminine 338. Prologul ei se bazează pe tratate misogine, satira căsătoriei, exegeze biblice - o combinație din care personajul reușește să ofere o imagine credibilă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
sfârșitul căreia însă nu poate evidenția decât o degradare accentuată a celor care aveau menirea de a propovădui această religie. Spre stupoarea vecinului său, dar și a cititorilor care așteptau un cu totul alt deznodământ, Abraham alege să se boteze, argumentând că puterea creștinismului este una imensă, dacă erodat fiind din interior de clerici, reușește să se impună și chiar să se extindă, devine pentru el cu adevărat o religie revelată de Duhul Sfânt, ce nu ține seama de slăbiciunile unei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
surprinsă de către soțul ei cu un tânăr în casă, tot datorită unei inteligențe veritabile, deși femeia își mărturisește viața modestă și condiția socială, „eu, care-s o biată femeie și pot zice că n-am trecut de pragul porții” 903 : argumentează că tânărul amant se afla în butoi deoarece venise să-l cumpere, astfel ea făcând o afacere bună pentru întreținerea familiei. Monna Ghita, din povestirea a patra, este metamorfozată, din dorința de iubire, într-o ființă capabilă a se descurca
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
instituții în subordine, însă sunt finanțați integral din venituri proprii. 2. Demonstrați, prin exemple, circuitul ordonatorilor de credite prin realizarea transferurilor, în cazul ordonatorilor principali de credite bugetare finanțați de la bugetul de stat sau local, cu instituții în subordine. 3. Argumentați decizia ordonatorului principal de credite bugetare de a organiza instituții autofinanțate în subordinea sa. Este acest model aplicabil pentru instituțiile de învățământ? Capitolul 3 Performanța financiară a instituțiilor publice 3.1. Procese generatoare de performanță Cheia succesului oricărei organizații stă
Audit şi contabilitate : baze ale performanţei în administraţia publică by Adelina Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/188_a_474]
-
grup”3 (xe "Sapiro"Sapiro, 1998, p.162). Poziția adoptată de xe "Sapiro"Sapiro, potrivit căreia există interese ale femeilor ca femei, a fost criticată de Irene xe "Diamond"Diamond și Nancy xe "Hartsock"Hartsock care, abordând o perspectivă marxistă, argumentează atât că termenul interes nu este adecvat unei analize a „realității” femeilor, propunându-l pe cel de nevoi, cât și că noțiunea de interese ale femeilor este omogenizatoare 1. Însă, în urma unei lecturi atente a textelor Virginiei xe "Sapiro"Sapiro
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
explicit că „ar fi o eroare să ignorăm divizarea intereselor între femei. Chiar dacă femeile împărtășesc multe probleme comune, ele sunt, de asemenea, divizate din cauza, de pildă, a clasei, rasei, vârstei și statutului marital” (p. 168), dar, după cum voi încerca să argumentez ulterior, lista aceasta rămâne deschisă. xe "Sapiro"Sapiro atrage atenția că, pentru o vreme, feminismul academic nu a luat în considerare și existența altor factori, cu excepția celor de sex/gen, dar că, treptat, teoriile au devenit mai deschise, mai „prietenoase
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
activitatea feministelor radicale, violența domestică era un fenomen situat în afara granițelor politicii, pentru că se petrece în casă, în sfera privată. În sfera privată,statul nu are ce căuta, potrivit separației public-privat. Familia, cuplul nu sunt o școală a dreptății și, argumentează feministele liberale, lumea publică a guvernării trebuie să își asume o mai mare responsabilitate față de nevoile și interesele considerate tradițional ca fiind private. În România, lipsa politicilor, a inițiativelor instituționale privind combaterea violenței domestice a fost adesea criticată de organizații
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
ci și de asimetriile dintre putere și diferențe, respectiv ale felului în care diferențele sunt sau nu reflectate în contextul puterii. Între rasă, clasă, gen există și relații de putere, respectiv diferențe de putere, nu doar intersecții. Patricia Hill Collins argumentează că: „ceea ce lipsește din analizele postmoderniste ale diferențelor este, pe de o parte, recunoașterea puterii din societatea noastră exercitate împotriva diferitelor grupuri și, pe de altă parte, o idee clară despre modul în care trebuie să te opui acesteiputeri. Studiile
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
la nivel macropolitic. De aceea, reprezentarea politică a intereselor femeilor în România este fundamentală și trebuie să constituie o prioritate pentru feminismul politic, nu numai pentru cel academic și civic (mai timid). Teza necesității reprezentării politice a femeilor, așa cum am argumentat, este contrară principiilor poststructuraliste. Însă tot din această cercetare a intereselor politice ale cetățenilor a reieșit că femeile au și interese comune indiferent de educație, vârstă, mediu de rezidență, etnie. Femeile din România au identificat ca problemă comună locurile de
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
Crompton"Crompton, Fiona xe "Harris"Harris, 1998). Ambele explicații comportă implicații pentru modul în care problematica reconcilierii dintre muncă, familie și viață privată este abordată și pentru accentul pus (sau nu) pe politicile care urmăresc acest deziderat. Voi încerca să argumentez că o abordare alternativă a problematicii reconcilierii muncii cu viața privată, cea a raporturilor pierderi/costuri/beneficii (ale angajatorilor și angajaților), rezultate din imposibilitatea de a împăca serviciul și viața personală, poate contribui la fundamentarea discuției despre situația femeilor pe
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
Hakim"Hakim (1991, 1995, 1996), care, prin argumentele sale asupra „miturilor” perpetuate de o axe "Băluță"numită literatură (în special feministă), arată că acestea conferă femeilor o poziție fals discriminatorie pe piața muncii. Poziția dezavantajoasă a femeilor pe piața muncii, argumentează xe "Hakim"Hakim (1995), poate fi explicată prin acceptarea a două tipuri de argumente: fie alegerile individuale (preferințele) structurează cursul carierei, fie impedimentele instituționale și/sau structurale determină o poziție sau alta pe piața muncii. Acceptarea unui argument sau a
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
femei. Astfel, operarea cu o dihotomie de tip reducționist (dedicate/nededicate), dar, mai ales, pretenția de model explicativ pentru situația femeilor pe piața muncii ridică nenumărate probleme atunci când intervin excepții de la cele două categorii. Din acest motiv, teoria feministă critică, argumentează autoarea, schimbă perspectiva de la studierea rolurilor și identităților individuale la analizarea întrepătrunderii dintre relațiile de gen și contextele instituționale în care acestea se formează. În acest sens, are loc o schimbare de perspectivă: de la identitate la probleme publice. Privit astfel
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
de analiză „relațional” propus de Lisa xe "Disch"Disch admite faptul că indivizii și instituțiile se structurează reciproc. Desigur, nivelul individual al percepției categoriilor de gen rămâne în continuare relevant, xe "Crompton"Crompton și xe "Harris"Harris (1998, p. 131) argumentând că este posibil ca un anumit grad de segregare ocupațională, reflectând percepțiile culturale și psihologice ale masculinității și feminității, dar și ale organizării vieții personale și profesionale să persiste, chiar dacă toate obstacolele formale de gen ale participării femeilor pe piața
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
xe "Hakim"Hakim (unicul criteriu fiind cel al alegerilor personale) presupune o piață a muncii aparent neobstrucționată de fenomenul discriminării de gen (sau măcar a unor mecanisme/instituții care să influențeze într-o direcție sau alta alegerile). Voi încerca să argumentez că un prim pas, pentru a vedea dacă teoria preferințelor propusă de xe "Hakim"Hakim poate fi invalidată în cazul României, îl reprezintă investigarea presupoziției de nondiscriminare. Discriminarea de gen pe piața muncii este sancționată în România atât prin Codul
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
extinse) în ce măsură continuă discriminarea informală la angajare 1. (Ne)Reconcilierea între muncă, familie și viața privată - factor de discriminare și generator de inegalitate în România Așa cum am văzut în prima parte a acestui studiu, o serie de autoare și autori argumentează că activitatea profesională a femeilor (nivelul de angajament, nivelul câștigurilor salariale etc.) este afectată de lipsa de reconciliere între muncă și viața profesională. Pentru a aplica acest cadru de analiză și a sublinia și mai mult dihotomia din teoria expusă
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
numărului de facilități de îngrijire a copiilor din România după 19891. Un efect direct al lipsei reconcilierii între muncă, viața privată și familie îl constituie afectarea șanselor egale ale femeilor și bărbaților de a accede la poziții profesionale superioare. Așa cum argumentează xe "Teșiu"Teșiu (pp. 108-111, 2004), pe piața muncii, întreprinzătorii preferă să angajeze bărbați, deoarece presupun că femeile se vor retrage mai repede și vor implica costuri crescute ca urmare a posibilitații unei sarcini sau a căsătoriei (femeile însărcinate, în
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
constrângerile pieței muncii (imposibilitatea de a-și flexibiliza timpul de lucru pentru îngrijirea copilului, deoarece, așa cum am văzut, absența implicării partenerului și a facilităților de îngrijire îi limitează opțiunile). După cum am menționat, autorii citați în prima parte a studiului au argumentat că există o legătură strânsă între absența practicilor și politicilor menite să realizeze reconcilierea și timpul aflat la dispoziția femeilor, care poate afecta activitatea profesională, ducând la implicare mai redusă (absențe, retrageri de pe piața muncii, munca part-time etc.), reflectată în
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
de model economic extins. Acest tip de model a apărut din dorința de a extinde analiza economică în context social, domeniu care, anterior, aparținuse sociologiei. Voi insista asupra prezentării acestui model pentru că el poate constitui un instrument relevant, după cum voi argumenta ulterior, în analiza dimensiunii de gen a excluziunii sociale. Ceea ce Akerlof reproșează este ignorarea, în cadrul individualismului metodologic, a externalităților sociale produse în urma interacțiunii dintre indivizi. Astfel, el afirmă că, exceptând puține cazuri, „nu a fost apreciat faptul că această metodă
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
acestui domeniu. În al doilea rând, după cum voi arăta, acest model este potrivit pentru analiza de gen a anumitor aspecte ale fenomenelor de incluziune și excluziune socială. Akerlof mută practic individualismul metodologic dintr-un context pur economic într-unul economico-social, argumentând că deciziile sociale produc consecințe sociale, spre deosebire de cele economice. Astfel, decizia de a mânca un soi sau altul de fructe nu îmi afectează poziția în cadrul rețelei mele sociale, în timp ce tipul de educație pe care îl voi urma, de exemplu, poate
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
european poate însă sugera existența destul de controversată a unui model european comun cel puțin statelor membre ale xe "Uniunii Europene"Uniunii Europene. Într-un studiu prezentat în 2005, intitulat Globalisation and the reform of the European Social Models, André Sapir argumenta existența a patru modele distincte: modelul nordic, cel individualist, cel al dezintegrării relațiilor sociale și cel mediteranean (EU debates European Social Model, 2005). Alți autori însă păstrează și apără existența unui model social european. Acesta s-ar caracteriza prin punerea
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
formularea de politici contribuie la creșterea confuziei din analiza excluziunii sociale. De asemenea, trebuie remarcat că un concept precum cel de excluziune socială se dovedește foarte util în discursul politic. Unele cercetătoare au afirmat chiar că: „ne-am aventura să argumentăm că excluziunea socială rămâne un concept pentru care consensul privind înțelesul său este invers proporțional cu popularitatea folosirii sale” (xe "Daly"Daly, Saraceno, 2002, p. 93). Simpla garantare a accesului la anumite drepturi nu este suficientă. Astfel, a devenit evident
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
egalității de șanse dintre femei și bărbați, cât și cel al abordării integratoare de gen constituie liniile directoare ale unei analize cu privire la realitățile sociale diferite cu care femeile și bărbații se confruntă 1. 3. De asemenea, prin strategia actuală, se argumentează nu numai că pensiile și sănătatea se bucură de o atenție redusă, dar se pierde din vedere faptul că prezența pe piața muncii nu garantează ieșirea din sărăcie. Astfel, European Anti-Poverty Network (de aici încolo numită EAPN) atrăgea atenția asupra
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]