4,155 matches
-
Felul în care doresc să intre în contact cu absolutul poate fi însă diferit. Vechile maniere de a afla voința divină se reproduc în istorie în diverse chipuri. Logica actorilor pare simplă și nu știm dacă are într-adevăr o argumentare pragmatică, cum scria Michel Meslin. Cu certitudine însă, cei care populează spațiile acestor lăcașe de cult nu sunt numai cei care aparțin "claselor inferioare" sau "medii"297. Observațiile făcute de noi arată că practica bibliomanției sau "deschiderea cărții" are audiență
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
a contribuit din plin la crearea unui mediu propice dezvoltării științei moderne este Reforma protestantă și vânătoarea de vrăjitoare. Ambele au avut ca efect direct cenzura imaginarului colectiv, fapt care a dus inevitabil la nașterea altui tip de logică, raționament, argumentare. 43 Într-o lume aflată în permanentă mișcare și prefacere, într-un Ev Mediu bântuit de foamete, ciumă și alte nenorociri, elementul magic putea asigura o anume securitate și siguranță. Fenomenul devine cu atât mai important cu cât în joc
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
limba română. Stabilirea nivelului de competență lingvistică în procesul de receptare și de producere a mesajului, cu valorificarea achizițiilor dobândite la disciplina limba și literatura română, se realizează pe baza unei grile care vizează cinci competențe: înțelegerea textului; exprimarea și argumentarea unui punct de vedere; organizarea discursului; adaptarea la situația de comunicare; utilizarea limbii literare. Aceste competențe sunt detaliate în grilă prin descriptori calitativi, organizați în mod progresiv, care permit o evaluare globală pe trei niveluri de competență: utilizator mediu - nivel
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
structurate. Primul item vizează situația de comunicare (elementele situației de comunicare, scopurile comunicării, tipul de text și organizare specifică, încadrare întrun stil funcțional, elemente de conținut, mesajul global etc.). Al doilea item este centrat pe probarea competenței de exprimare și argumentare a unei opinii personale, cu referire la tema/mesajul textului sau la o idee enunțată în text, ca în modelele care urmează. Modelul 2014 (CNEE) Citește textul cu voce tare. În fiecare an, aceeași dramoletă - cel puțin pentru mine: ies
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
discurs descriptiv (detaliind, de pildă, rezultatele unui studiu de caz/ale unui experiment etc.) sau chiar narativ (dacă referința/exemplificarea vizează un eveniment semnificativ din istorie/din existența unei personalități/din viața personală). Tot astfel, componenta informativă este intrinsecă unei argumentări sau unei demonstrații științifice, unei descrieri obiective. În textul narativ, de asemenea, poate fi inserată o pauză descriptivă etc. 3. STILUL. STILURI SUPRAINDIVIDUALE, STILURI INDIVIDUALE Stilul (lat. stylus - condei, compoziție) reprezintă modul în care emițătorul utilizează mijloacele lingvistice pentru ași
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
figuri ilustrative etc.; - nivelul lexicosemantic se caracterizează prin limbaj denotativ, cu termeni științifici/teh nici (neologisme de circulație internațională), cu abrevieri și simboluri specifice domeniului (metalimbajele proprii fiecărei științe); - la nivel morfosintactic sunt folosite frecvent construcții argumentative (structuri sintactice de argumentare, conectori, modalizatori etc.), verbe evaluative, forme verbale impersonale sau la persoana I plural (pluralul academic/al autorului) etc. Aspecte particulare - Studiile critice/eseurile din sfera științelor literaturii (istoria și critica literară, estetica și hermeneutica, literatura comparată etc.) alcătuiesc o categorie
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
rolul internetului în alegerea modelelor de viață ale tinerilor. În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie: - să respecți structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor în scris, uti li zarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; - să ai conținutul adecvat argumentării pe o temă dată: formularea ipotezei/a pro priei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespun zătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 1- să respecți normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
poetic studiat. Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. Pentru conținutul eseului vei primi 1(câte pentru fiecare cerință/reper). Pentru redactarea eseului vei primi 1(organizarea ideilor în scris - 3 puncte; abilități de analiză și de argumentare - 3 puncte; utilizarea limbii literare - 2 puncte; ortografia - 2 puncte; punctuația - 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct; încadrarea în limitele de spațiu indicate - 1 punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 600 de cuvinte
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
tip argumentativ de 150-300 de cuvinte despre impactul massmediei asupra comunității. În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie: - să respecți structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; - să ai conținutul adecvat argumentării pe o temă dată: formularea ipotezei/a propriei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; - să respecți normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
selectat. Notă! Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. Pentru conținutul eseului vei primi 1(câte pentru fiecare ce rință/reper). Pentru redactarea eseului vei primi 1(organizarea ideilor în scris - 3 puncte; abilități de analiză și de argumentare - 3 puncte; utilizarea limbii literare - 2 puncte; ortografia - 2 puncte; punctuația - 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea - 1 punct; respectarea precizării privind numărul de cuvinte - 1 punct). În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 600 de cuvinte
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Un Maestru carismatic, un "prof" inspirat pun stăpânire în chip de-a dreptul "totalitar", psihosomatic pe spiritul viu al discipolilor sau studenților lor. Privilegiile și primejdiile acestei situații sunt infinite". (Steiner, 2005, p. 39) Raționaliști prin excelență, axați pe tehnica argumentării și pe pozitivitatea "lucrului bine făcut", sofiștii au reușit să mute centrul de greutate al discursului de pe oralitate pe cuvântul scris, ceea ce a avut ca efect instalarea mediocrității calme în școală. Pagina scrisă nu poate exercita niciodată asupra celuilalt atracția
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
Sub impactul cumulat al postmodernismului și al omniprezenței netului, credem că se impune regândirea procesului educațional din perspectiva a ceea ce s-anumit gândire slabă și etică slabă. Gândirea slabă stă sub semnul provizoratului, a unor fundamente acceptate ca fiind relative, argumentarea răspunzând unor nevoi circumstanțiale și în condiții nu foarte constrângătoare. Gândirea slabă, ca să-l citez pe Richard Rorty, stă sub semnul contingentului: "[...] de vreme ce adevărul e o proprietate a propozițiilor, de vreme ce propozițiile sunt dependente, în existența lor, de vocabulare și de vreme ce
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
si zero puncte dacă este indicată si o variantă incorectă. La întrebarea c se acordă câte trei puncte pentru fiecare soluție corect indicată si analizată. Respectiv, se acordă unul sau două puncte dacă răspunsul este incomplet sau conține greșeli. Pentru argumentare la ultima întrebare se oferă două puncte. Întrebarea d se apreciază cu maxim trei puncte. Pentru a avea o bază de apreciere, vedeți activitatea „Cine trebuie să soluționeze conflictul?” de la modulul dedicat etapei de identificare a soluțiilor.
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3133]
-
a „peisajului” tehnologic actual ridică probleme importante și chestionează optimismul nefundamentat practic al unor cercetători. Spre deosebire de aceștia din urmă, în special de susținătorii transumanismului, care ajung la fetișizarea tehnologiei digitale, preamărind posibilitățile pozitive de progres existențial prin medierea cibernetică destinată argumentării umanului, filosoful este sensibil la implicațiile negative ale tehnoștiinței. Astfel, Virilio (2000Ă definește înțelegerea tehnicii actuale în termeni etici umaniști, ilustrând lecția învățată de la fasciștii futuriști: puterea tehnicii ca forță criminală. Discursul filosofului vrea să demonstreze faptul că idolatrizarea tehnologică
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
publicului, instituie un rol de arbitraj între colecții și public prin promovarea muzeului participativ, în care obiectivele acestuia corespund cu obiectivele operaționale educaționale 25. Oare în epoca actuală, marcată de curente și tendințe ce se succed într-un ritm alert, argumentări și contestări, în care asistăm la desființarea granițelor dintre "low culture" și "high culture", a demersurilor conceptuale orientate spre o perspectivă a "muzeului fără ziduri"26, mai poate fi considerat muzeul un spațiu de afirmare a unor simboluri și de
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
Drăguț semnala în prefața lucrării O istorie socială a muzeelor faptul că în raport cu fluxul informațional specific societății contemporane, muzeul "din perspectiva funcției sale sociale [...] poate deveni un element de reechilibrare spirituală, un loc al recuperării pe planul sensibilității"27. În argumentarea acestor afirmații, putem oferi ca exemplu inițiativa Poloniei, care după anul 1980 și în prezent a promovat și promovează ideea de muzeu în aer liber ca spațiu protector al ființei umane, propunînd: reîntoarcea la "scara umană" a arhitecturii; păstrarea elementelor
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
al teoriilor în știință și practică este strâns legat de demarcația domeniilor și teritoriilor, ambele în cadrul anumitor discipline la fel ca în relația cu disciplinele și profesiile apropiate. De asemenea, teoria poate fi înțeleasă ca un nivel de reflecție și argumentare. În limba greacă, "theoria" înseamnă a contempla, a reflecta. Cunoștințele științifice ca și baza pentru reflecțiile de acest fel sunt mai adesea formale și abstracte ele au de-a face cu explicațiile, cauzalitățile și înțelegerea problemelor și a acțiunilor la
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
soț și soție" care sînt folosite mai curînd pentru a face decît a spune ceva, pentru a executa un act mai curînd decît pentru a spune că e vorba, sau nu e vorba de ceva). Totuși, așa cum își continuă Austin argumentarea, constatativele sînt ele înseși performative, întrucît a spune (a afirma, a aserta, a raporta) că este, sau nu este vorba de ceva, constituie un fel de a face ceva. Într-adevăr, orice enunț sau set de enunțuri poate fi văzut
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
care putem spune că agenții aparțin unui anumit tip. Este un element secundar, constînd din trăsături-tip adăugate agentului cu scopul de a-l caracteriza. Dacă judecata e dezvăluită de aserțiunile agentului ca și de modul său de gîndire și argumentare, personajul e dezvăluit de opțiunile, deciziile și acțiunile agentului, precum și de felul în care ele sînt executate. ¶Alexandrescu 1974; Aristotle 1968 [1965]; Barthes 1974 [1987]; Bourneuf, Ouellet 1975; Bremond 1973 [1981]; Chatman 1978; Ducrot, Todorov 1979 [1996]; Forster 1927 [1963
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
oferi informații relevante referitoare la nivelul de pregătire a elevilor deoarece evaluatorul are posibilitatea să surprindă: cantitatea de cunoștințe asimilate de elev în urma instruirii, eventualele lacune care trebuie completate prin activități de recuperare, profunzimea cunoștințelor asimilate de elevi, capacitatea de argumentare a elevului. Metodele de examinare orală au și o serie de limite, mai semnificative fiind următoarele: se examinează mai puțini elevi pe unitatea de timp; se examinează o cantitate mică din materia pe care elevii trebuie să o asimileze; factorii
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Benza Aurel () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1136]
-
6). În plus, în cazurile severe a fost dovedit rolul: - cascadei complementului. Acesta este implicat în patogenia infecțiilor sistemice bacteriene prin intermediul fracțiunilor C3a și C5a, care stimulează producția de TNF-a din sistemul monocito-macrofagic. Consecințele activării complementului de către LPS sunt: - argumentarea fagocitozei prin favorizarea opsonizării; - eliberarea de factori chemotactici pentru PMN; - interferarea coagulării; - eliberarea de histamină din mastocite. În stadiul final al cascadei complementului, membrana celulei țintă este atacată și distrusă, astfel că principala consecință a activării acestuia este citotoxicitatea (41
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
veșnică luptă, al cărei scop pare a fi „înghițirea“ tuturor numerelor. Ca într-un coșmar maniheist, cele două se află situate la poli opuși pe sfera numerică, absorbind numerele ca niște mici găuri negre. Luați orice număr din plan. De dragul argumentării, vom alege i/2. Ridicați-l la pătrat. Ridicați-l la puterea a treia. Ridicați-l la puterea a patra. La a cincea. La a șasea. La a șaptea. Continuați să-l înmulțiți cu sine însuși. Încet, încet, el coboară
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
nemăsurat, care în politică se traduce "sau prin o credință oarbă în puterea providenței, sau prin o credință oarbă în revoluție"185. Îl recunoaștem în artă, de fapt în tehnica redării artistice a unui fond mistic; în filosofie, în acele argumentări care pun realitatea lucrurilor în dependență de suflet prin mijlocirea ideilor, sau a intuiției, sau a voinței. În exemplele de mai sus contează tehnica mistică, socotește filosoful, iar nu fondul mistic, etern în sufletul omului. Misticismul a ajuns chiar obiect
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
nivelul principiului, al genericului ontologic, însă aceasta reprezintă un fapt esențial pentru o reconstrucție filosofică. În lucrările care alcătuiesc nucleul personalismului energetic, între discontinuitate și continuitate există un echilibru; și nu doar formal, ci și la nivelul ideilor angajate în argumentări. Aceasta deoarece conformarea față de schema determinismului prin finalitate principiul ordonator al discursului este exemplară. Cultura constituie calea de comunicare între membrii unei societăți și între diferitele generații. Prin urmare, ea are o dimensiune istorică, dar și una de "actualitate", de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
justificată total. Modelul vocației cuprinde următoarele elemente: geneză; structură; funcții; tipuri; relații cu alte concepte: profesie, creație, noroc, ideal, mesianism; educarea vocației; referiri la vocația românilor. În cele ce urmează, vom porni de la această enumerare, fără a reface in extenso argumentările și comentariile lui C. Rădulescu-Motru, încercând doar o prezentare formală și intenționat schematică, suficientă însă pentru a ilustra felul în care vocația confirmă determinismul prin finalitate și, în ultimă instanță, forma de ontologie a umanului pe care o dobândește teoria
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]