42,835 matches
-
unificare determinată de scopul comun urmărit 142. I.1.2. Natura juridică a hotărârilor adunării generale În legătură cu natura juridică a hotărârii adunării generale au fost exprimate mai multe opinii în încercarea de a contura cât mai precis efectele hotărârilor adunărilor asociaților. a. Teoria contractului de drept comun consideră că hotărârea adunării nu este decât un acord de voință intervenit între atâtea părți câți asociați au luat parte la adunare și care produce efecte atât între asociați cât și în raporturile cu
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
au fost exprimate mai multe opinii în încercarea de a contura cât mai precis efectele hotărârilor adunărilor asociaților. a. Teoria contractului de drept comun consideră că hotărârea adunării nu este decât un acord de voință intervenit între atâtea părți câți asociați au luat parte la adunare și care produce efecte atât între asociați cât și în raporturile cu terții 143. b. Teoria actului colectiv sau complex a fost fundamentată în doctrina germană și preluată ulterior de către cea italiană 144. Această teorie
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
mai precis efectele hotărârilor adunărilor asociaților. a. Teoria contractului de drept comun consideră că hotărârea adunării nu este decât un acord de voință intervenit între atâtea părți câți asociați au luat parte la adunare și care produce efecte atât între asociați cât și în raporturile cu terții 143. b. Teoria actului colectiv sau complex a fost fundamentată în doctrina germană și preluată ulterior de către cea italiană 144. Această teorie presupune că voințele asociaților cooperează în vederea realizării unui interes comun astfel încât există
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
la adunare și care produce efecte atât între asociați cât și în raporturile cu terții 143. b. Teoria actului colectiv sau complex a fost fundamentată în doctrina germană și preluată ulterior de către cea italiană 144. Această teorie presupune că voințele asociaților cooperează în vederea realizării unui interes comun astfel încât există o unitate a voințelor persoanelor implicate în adoptarea unei hotărâri. Spre deosebire de contract unde voințele contractanților sunt în poziție divergentă, aici părțile cooperează, cu voința lor, la realizarea unui interes comun; asociații nu
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
realizarea unui interes comun; asociații nu se află pe poziție de rivalitate de interese ca doi contractanți de drept comun. c. Teoria actului juridic unilateral are la bază argumentul exprimării voinței sociale ca un tot unitar, pe baza menținerii anonimatului asociaților 145. Hotărârea adunării generale este un act sui-generis; ea este negoțul juridic adoptat în adunare, pe baza principiului majoritar, prin manifestarea voințelor asociaților, anume convocați, pentru realizarea interesului unitar și comun al societății obligând și pe cei absenți sau care
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
juridic unilateral are la bază argumentul exprimării voinței sociale ca un tot unitar, pe baza menținerii anonimatului asociaților 145. Hotărârea adunării generale este un act sui-generis; ea este negoțul juridic adoptat în adunare, pe baza principiului majoritar, prin manifestarea voințelor asociaților, anume convocați, pentru realizarea interesului unitar și comun al societății obligând și pe cei absenți sau care au votat contra. Din natura colegială a hotărârilor adunării generale decurg o serie de consecințe 146: a) voința socială se formează din discuțiile
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
o serie de consecințe 146: a) voința socială se formează din discuțiile care au loc în adunare, prin dezbateri, din reciproca influențare a acționarilor ceea ce poate genera discuții despre posibilitatea votului prin corespondență. b) incapacitatea sau vicierea voinței unuia dintre asociați nu va avea ca efect invalidarea hotărârii majorității, ci numai a votului acționarului, cu excepția situației în care prin aceasta nu s-ar atinge majoritatea. c) adunarea poate reveni asupra propriei hotărâri, cu condiția întrunirii majorității, care poate fi compusă din
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
va avea ca efect invalidarea hotărârii majorității, ci numai a votului acționarului, cu excepția situației în care prin aceasta nu s-ar atinge majoritatea. c) adunarea poate reveni asupra propriei hotărâri, cu condiția întrunirii majorității, care poate fi compusă din alți asociați decât cei care au luat parte înainte la formarea sa. I.1.3. Limitele puterii adunării generale Suveranitatea adunării generale este limitată de lege și actul constitutiv, pe care, însă cu respectarea anumitor condiții, îl poate modifica. Discuții pot apărea
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
Totuși se consideră în mod unanim că există o serie de drepturi intangibile ale acționarilor, un minim de drepturi prezumate a constitui însăși cauza intrării acestora în societate, drepturi ce nu pot fi modificate decât în temeiul voinței unanime a asociaților: dreptul la beneficii și la împărțirea finală a patrimoniului prin lichidare; dreptul de a lua parte la funcționarea societății (de a participa la adunările generale, de a discuta problemele de pe ordinea de zi, de a vota, de a lua parte
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
ordinea de zi, de a vota, de a lua parte la numirea administratorilor și cenzorilor sau a altor organe sociale); dreptul de a ataca hotărârile adunării generale; dreptul de a se retrage din societate; dreptul la egalitatea de tratament; dreptul asociatului de a nu i se impune obligații față de societate mai mari decât cele prevăzute în actul constitutiv (aporturi suplimentare); dreptul de a nu fi exclus din societate; dreptul de a acționa societatea în justiție. I.2. Tipurile adunării generale Adunările
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
cenzori sau, după caz, de auditorul financiar, și să fixeze dividendul. Această prerogativă este de competența exclusivă a adunării generale și nu poate fi delegată, de exemplu consiliului de administrație, administratorului unic sau directoratului 149. Dacă hotărârea adunării generale a asociaților prin care s-a aprobat bilanțul și s-a stabilit dividendul a fost anulată de către instanța de judecată numai o nouă adunare generală poate dezbate și aproba un nou bilanț. Puterea adunării generale de a aproba situațiile financiare este nelimitată
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
convocarea și funcționarea adunării generale. Adunarea poate hotărâ reducerea dividendului, reexaminarea registrelor sau refacerea bilanțului pe alte baze150. În cazul în care adunarea generală încalcă reglementările contabile care stau la baza întocmirii situațiilor financiare sau regulile de procedură amintite, oricare asociat poate solicita instanței anularea hotărârii adunării generale potrivit procedurii legale vizând anularea hotărârilor adunării generale. Terții lezați direct și individual prin aprobarea situațiilor financiare respective au o acțiune în daune împotriva societății. Adunarea generală poate reglementa numai periodicitatea beneficiilor. Ea
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
există o dispoziție contrară în actul constitutiv. În cazul în care se stabilește că dividendele nu se distribuie deși nu există un interes social care să justifice acest lucru, acționarii pot avea o acțiune în anularea hotărârii adunării generale a asociaților, contestând modul în care au fost întocmite situațiile financiare anuale deoarece așa se încalcă unul din drepturile fundamentale ale asociaților. Dividendele pot fi plătite numai din beneficiul net al societății, care se obține prin scăderea beneficiului brut a cheltuielilor deductibile
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
există un interes social care să justifice acest lucru, acționarii pot avea o acțiune în anularea hotărârii adunării generale a asociaților, contestând modul în care au fost întocmite situațiile financiare anuale deoarece așa se încalcă unul din drepturile fundamentale ale asociaților. Dividendele pot fi plătite numai din beneficiul net al societății, care se obține prin scăderea beneficiului brut a cheltuielilor deductibile fiscal și a impozitului pe profitul societății. Aprobarea situațiilor financiare anuale are valoarea ratificării actelor administratorilor. Aceasta nu valorează însă
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
numărul voturilor exprimate 156. Majoritatea se stabilește ținând seamă doar de asociații care au votat nu și de cei care s-au abținut 157. De asemenea, pentru stabilirea majorității de vot nu trebuie să se țină seamă nici de voturile asociaților care potrivit legii au obligația de a se abține chiar dacă aceștia sunt prezenți în adunare și votează și chiar dacă astfel nu se obține majoritatea cerută de art. 112 din L.S.C. În cazul societății cu răspundere limitată, adunarea generală decide prin
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
de a se abține chiar dacă aceștia sunt prezenți în adunare și votează și chiar dacă astfel nu se obține majoritatea cerută de art. 112 din L.S.C. În cazul societății cu răspundere limitată, adunarea generală decide prin votul reprezentând majoritatea absolută a asociaților și a părților sociale, în afară de cazul când în actul constitutiv se prevede altfel. În cazul societății în nume colectiv și a societății în comandită pe acțiuni hotărârile se iau cu votul asociaților care reprezintă majoritatea absolută a capitalului social. I.
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
generală decide prin votul reprezentând majoritatea absolută a asociaților și a părților sociale, în afară de cazul când în actul constitutiv se prevede altfel. În cazul societății în nume colectiv și a societății în comandită pe acțiuni hotărârile se iau cu votul asociaților care reprezintă majoritatea absolută a capitalului social. I.2.2. Adunarea generală extraordinară Potrivit art. 113 din L.S.C., adunarea generală extraordinară se întrunește ori de câte ori este necesar a se lua o hotărâre pentru: a) schimbarea formei juridice a societății. Sunt necesare
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
și majoritate de vot pentru adunarea generală extraordinară indiferent că este vorba de prima și/sau următoarele convocări, în sensul înăspririi acestor condiții. La societatea cu răspundere limitată, pentru hotărârile având ca obiect modificarea actului constitutiv este necesar votul tuturor asociaților, în afară de cazul când legea sau actul constitutiv prevede altfel. La societatea în nume colectiv și la societatea în comandită simplă cu toate că nu este consacrată de lege, soluția unanimității asociaților se impune și în cazul modificărilor aduse actului constitutiv. I.2
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
hotărârile având ca obiect modificarea actului constitutiv este necesar votul tuturor asociaților, în afară de cazul când legea sau actul constitutiv prevede altfel. La societatea în nume colectiv și la societatea în comandită simplă cu toate că nu este consacrată de lege, soluția unanimității asociaților se impune și în cazul modificărilor aduse actului constitutiv. I.2.3. Adunarea specială Aceste adunări privesc societatea pe acțiuni și societatea în comandită pe acțiuni. Legea se referă la mai multe tipuri de adunări speciale. Astfel, potrivit art. 96
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
sunt de natură să prejudicieze drepturile acestora sau atunci când este necesar un demers în favoarea acestor acționari. Așa cum textul art. 116 din L.S.C. prevede, condițiile de cvorum și majoritate sunt cele ale adunării generale extraordinare. I.3. Procedura adunării generale a asociaților I.3.1. Convocarea adunării generale Convocarea reprezintă primul pas organizatoric în vederea întrunirii adunării generale pentru desfășurarea deliberărilor. Aceste dispoziții se aplică oricărei categorii de societate comercială. 3.1.1. Persoanele abilitate să efectueze convocarea Inițiativa convocării aparține consiliului de
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
acționarilor reprezentând, individual sau împreună, cel puțin 5% din capitalul social sau o cotă mai mică, dacă în actul constitutiv se prevede astfel și dacă cererea cuprinde dispoziții ce intră în atribuțiile adunării. În cazul societății cu răspundere limitată, un asociat sau un număr de asociați, ce reprezintă cel puțin o pătrime din capitalul social, va putea cere convocarea adunării generale, arătând scopul acestei convocări. Cele două condiții sunt: existența unei cereri din parte unui număr de acționari și problemele să
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
cel puțin 5% din capitalul social sau o cotă mai mică, dacă în actul constitutiv se prevede astfel și dacă cererea cuprinde dispoziții ce intră în atribuțiile adunării. În cazul societății cu răspundere limitată, un asociat sau un număr de asociați, ce reprezintă cel puțin o pătrime din capitalul social, va putea cere convocarea adunării generale, arătând scopul acestei convocări. Cele două condiții sunt: existența unei cereri din parte unui număr de acționari și problemele să fie de competența adunării. Adunarea
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
scrisoare recomandată, cu cel putin 10 zile înainte de ziua fixată pentru ținerea acesteia, arătându-se ordinea de zi. În cazul societății în nume colectiv și a societății în comandită simplă comunicarea convocării se realizează în condiții care să asigure participarea asociaților la adunarea generală. Locul adunării este la sediul societății dacă în actul constitutiv nu s-a prevăzut altceva. În convocare trebuie precizat, în mod explicit, adresa localului unde va avea loc adunarea generală. I.3.2. Conținutul convocării Convocarea va
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
coroborarea dispozițiilor art. 117 și art. 123 din L.S.C. să se precizeze în convocare și data de referință, în raport de care se vor determina acționarii îndreptățiți să voteze în adunarea generală 166. Publicarea ordinii de zi urmărește să permită asociaților să se pregătească, să se documenteze și să se evite formarea unei majorități interesate și neașteptate astfel încât enunțuri de genul "probleme diverse" nu corespund acestui standard 167. Când în ordinea de zi figurează propuneri pentru modificarea actului constitutiv, convocarea va
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
a facilita accesul acționarilor la informații cât mai diverse despre societate înainte de ședința adunări generale, astfel încât aceștia să poată verifica activitatea societății și să poată lua decizii fundamentate în cadrul adunării. Ele dau expresie unui drept de bază al acționarilor sau asociaților unei societăți comerciale și anume dreptul la informare. În înștiințarea pentru prima adunare generală se va putea fixa ziua și ora pentru cea de-a doua adunare, când cea dintâi nu s-ar putea ține. Se va preciza, chiar dacă textul
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]