10,834 matches
-
elemente. Primul dintre acestea este aspirația la o ordonare administrativă a naturii și societății, ideal pe care l-am văzut acționând În silvicultura științifică, dar care aici atinge un nivel mult mai general și mai ambițios. Termenul potrivit pentru această aspirație pare să fie cel de „modernism extrem”. Ca și credință, acesta era Împărtășit de adepții unui spectru larg de ideologii politice. Principalii săi susținători și exponenți se aflau În avangarda inginerilor, urbaniștilor, tehnocraților, managerilor, arhitecților, oamenilor de știință și vizionarilor
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
popular de a o transforma. Ei și-au dorit să folosească această putere pentru a determina schimbări uriașe În ceea ce privește munca, obiceiurile, stilul de viață, conduita morală și viziunea oamenilor și au lansat ceea ce Václav Havel numea „arsenalul ingineriei sociale holistice”. Aspirațiile utopice per se nu sunt periculoase. După cum remarca Oscar Wilde, „o hartă a lumii care nu menționează Utopia nu merită nici cea mai mică atenție, fiindcă ea omite tocmai țara În care debarcă Întotdeauna omenirea”. Viziunile utopice eșuează atunci când aparțin
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
un „productivism” Îngust și materialist, care privea activitatea umană ca pe un sistem mecanic ce putea fi descompus În transferuri de energie, mișcare și fizica muncii. Reducerea acesteia din urmă la probleme izolate de eficiență mecanică a condus direct la aspirația către un mod științific de a controla Întregul proces. După cum subliniază Anson Rabinbach, În centrul metafizic al materialismului sfârșitului de secol al XIX-lea se afla o relație de echivalență Între tehnologie și fiziologie. Acest productivism a avut cel puțin
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
un stat extrem-modernist și revoluționar să accepte un urbanist vizionar. După ce a construit sediul Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum (Centrosoyuz), a propus un proiect - realizat În doar șase săptămâni - de reconstruire a Moscovei, În conformitate cu ceea ce considera el a fi aspirațiile sovietice de creare a unui mod de viață nou, Într-o societate fără clase. Filmul lui Serghei Eisenstein despre țărănime și tehnologie, Linia generală, l-a marcat profund pe arhitect (cu elogiile aduse tractoarelor, centrifugelor de separare a laptelui sau
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
riscul de a avea mulțimi dezordonate și impune populației o uniformitate de mișcare și conduită pe care numai planificarea fizică o poate Încuraja. O dată Înrădăcinată dorința de urbanism exhaustiv, logica uniformității și Înregimentării este aproape inexorabilă, la aceasta contribuind și aspirația către rentabilitate. Pentru o Închisoare este mai economic și mai simplu dacă toți deținuții poartă uniforme din același material și de aceeași culoare și mărime. Astfel, oricărei concesii făcute diversității Îi corespunde o creștere a timpului dedicat activităților administrative și
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
nu puteau fi niciodată „standardizate” precum produsele În serie. Mai mult, chiar dacă o asemenea disciplină ar fi putut fi impusă, partidul s-ar fi privat astfel de forța creativă independentă a proletariatului, care era, la urma urmei, tocmai obiectul revoluției. Aspirației lui Lenin către control și ordine, Rosa Luxemburg Îi opune imaginea vie, inevitabil dezordonată și tumultoasă, a acțiunii sociale la scară largă. „În locul unui proiect fix și inconsistent de acțiune politică pură, executat conform unui plan prudent, hotărât de comitetele
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
În sfera aparențelor și a miniaturilor, a orașelor model și a satelor Potemkin. Este mai ușor să construiești Brasília decât să transformi radical Brazilia sau pe brazilieni. Efectul acestei retrageri este crearea unui spațiu utopic restrâns și relativ auto-suficient, unde aspirațiile extrem-moderniste să poată fi cât de cât materializate. Cazul limită, În care controlul este maximizat, Însă impactul asupra lumii exterioare minimizat, este muzeul sau parcul de distracții tematic. Această miniaturizare a perfecțiunii are, cred, o logică proprie, În ciuda renunțării sale
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
tradiție, care le privea ca pe centre sacre ale unui cult național. Puterea simbolică a capitalelor extrem-moderniste nu depinde, cum era cazul cândva, de cât de bine reprezintă ele un trecut sfânt, ci mai degrabă de măsura În care simbolizează aspirațiile utopice pe care le nutresc conducătorii pentru națiunile lor. Ca Întotdeauna dealtfel, această manifestare exterioară are rolul de a sugera puterea și autoritatea trecutului sau viitorului. Capitalele coloniale au fost concepute ținându-se cont de aceste funcții. New Delhi, proiectată
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
practica, repetitive și, deci, niște operațiuni cât mai mecanice posibil. Însă aceasta se observă și În cazul cooperativelor agricole, al satelor ujamaa și al orașelor planificate, unde mișcările populației erau, În mare măsură, dictate de modul de organizare al comunităților. Aspirațiile lui Nyerere de a realiza o agricultură cooperatistă de stat nu au eșuat, fiindcă planurile sale nu ar fi reușit să ofere un cadru muncii cooperatiste. Cu cât un proiect este mai ambițios și mai meticulos, cu atât rămâne mai
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Technology, and Ideologies of Western Dominance, Cornell University Press, Ithaca, 1989, și Marshall Berman, All That Is Solid Melts into Air: The Experience of Modernity, Penguin, New York, 1988. Ceea ce e nou În modernismul extrem, după părerea mea, este nu atât aspirația către o planificare globală (deoarece multe state imperialiste și absolutiste au avut asemenea năzuințe), cât tehnologia administrativă și cunoașterea socială care fac plauzibilă posibilitatea de a organiza o Întreagă societate Într-un mod În care doar cazărmile sau mănăstirile mai
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
de muncă, animalele de povară, Îngrășămintele și semințele - făceau ca o parte a terenului arabil să nu poată fi Însămânțat sau să producă mult mai puțin decât de obicei. Yaney, The Urge to Moblize, pp. 515-516. Yaney consideră uimitoare continuitatea aspirațiilor Între ceea ce el numește „agronomii sociali mesianici” din vremea regimului țarist și bolșevicii care se ocupau de colectivizare. În unele cazuri, era vorba de același persoane. Figes, Peasant Russia, Civil War, p. 250. Foametea și fuga din orașe a redus
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
imagini vizuale - cu privire la capacitatea de transformare culturală pe care o au electricitatea, mașinile și colectivizarea - sunt oferite de filmul lui Serghei Eisenstein, The General Line, o adevărată poveste „tehnologică” de dragoste situată În Rusia rurală. Filmul transmite În mod strălucit aspirațiile utopice ale modernismului extrem, prezentând În contrast imagini ale narod-ului Întunecat ce Înaintează Încet cu calul și cu coasa și imagini cu separatoare electrice de lapte, tractoare, cositoare, motoare, zgârie-nori și avioane. Fitzpatrick, Stalin’s Peasants, p. 194. Ibid.
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
suferite de magazinele „oficiale”, care erau conduse, În general, de cadre de partid și funcționari de nivel inferior. Ar fi surprinzător ca un astfel de monopol asupra comerțului cu amănuntul de alimente să ajungă vreodată mai mult decât o simplă aspirație. Boesen, Madsen și Moody, Ujamaa, p. 105. Graham Thiele, „Villages as Economic Agents: The Accident of Social Reproduction”, În R.G. Abrahams, ed., Villagers, Villages, and the State in Modern Tanzania, Cambridge African Monograph Series, nr. 4, Cambridge University Press, Cambridge
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
opere filologice: Cuvente den bătrâni (I-III, 1878-1881) și Etymologicum Magnum Romaniae (I-IV, 1886-1898). Activitatea savantului („omul care știa mai mult decât toți românii laolaltă” - B. Delavrancea) justifică notorietatea în medii academice europene. Lăsase mult în urmă preocupările și aspirațiile literare. În 1867 se reprezentase drama Răzvan-Vodă, în 1871-1872, comedia Orthonerozia, iar în 1873 apăruse volumul Poezie. Editată între 1887 și 1895, „Revista nouă”, publicație prestigioasă a timpului, ar fi trebuit să pună în lumină conjuncția fericită a darurilor lui
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
al Societății Scriitorilor Români Bucovineni. A mai semnat cu pseudonimele George Crujan și George Ionaș. Primul volum al lui I. este Poeme pentru altă viață (1939). Continuator al generației iconarilor, autorul scrie o poezie sobră, interiorizată, reflexivă. Temele sunt dragostea, aspirația spre sublim, peisajul bucovinean, trecutul istoric. Semnele istoriei, evocate în versuri vibrante, muzicale, conferă tărâmului natal o aură de legendă: „Un bucium de pe ziduri crenelate/ dă semn de noapte în cetate./ Sus o fereastră se deschide/ și brațe de dorinți
IONASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287577_a_288906]
-
un cuplu ideal, care nu ajunge să-și împlinească destinul. În Ramura de măslin (1985) simbolul păcii, ocrotitor al vieții și al armoniei, este proiectat în desfășurări lirice care recuperează elogiul rădăcinilor, al străbunilor, bucuria existenței bucolice, refuzul însingurării și aspirația spre împlinire. SCRIERI: Steauă di dor, București, 1983; Ramura de măslin, București, 1985. Antologii: Antologie de poezie populară aromână, pref. edit., București, 1976; Dacica, pref. Paul Anghel, București, 1978; Un veac de poezie aromână, introd. Hristu Cândroveanu, București, 1985 (în
IORGOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287606_a_288935]
-
de G. Călinescu, și a colaborat apoi și la „Luceafărul”, „România literară”, „Steaua”, „Ateneu”, „Orizont”, „Viața românească”, „Amphitryon”, „Carnet literar”, „Universul cărții” ș.a. În 1981 și-a luat doctoratul cu teza Tudor Arghezi - prozatorul. În prima sa carte, Artă și aspirație (1977), I. include patru eseuri consacrate unor scriitori contemporani (Tudor Arghezi, G. Călinescu, Zaharia Stancu, Laurențiu Fulga). Analiza este realizată din perspectivă tematică, tinzând să descopere acele constelații de motive ce definesc individualitatea orizontului imaginar al scriitorului interpretat și sunt
IONESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287583_a_288912]
-
expresivitate lirică. Sentimentul dominant este cel al singurătății, în care I. își decantează impresiile, interogând netulburată adâncimile. I. a îngrijit și prefațat ediții din operele lui Tudor Arghezi, Liviu Rebreanu, I. Al. Brătescu- Voinești și Zaharia Stancu. SCRIERI: Artă și aspirație, Cluj-Napoca, 1977; Ochiul ciclopului. Tudor Arghezi, prozatorul, București, 1981; Introducere în opera lui Zaharia Stancu, București, 1985; Exerciții de fidelitate, București, 1987; ed. București, 1999; Două părți cal și una vizitiu, București, 1991; Geografie cu îngeri, București, 1997; Jocuri și
IONESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287583_a_288912]
-
ca în dialectica hegeliană, ci complementare, elemente care se unesc într-o sinteză, alcătuind o „triadă” ce asigură armonia universului. Din această filosofie eclectică au ieșit liniile esențiale ale gândirii lui H.-R. - cultul rațiunii care domină „materia” și haosul, aspirația spre absolut și spiritualitate -, cu efecte considerabile mai ales în poezia sa. Sinteza fenomenelor complementare, din natură și din viața socială, în care a crezut de la început, a generat și convingerea în necesitatea îmbinării permanente a tradiției și a inovației
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
cu oamenii de valoare ai epocii, cu care a avut, nu o dată, idealuri comune. Poezia lui H.-R., scrisă de-a lungul unei jumătăți de secol, exprimă în gradul cel mai înalt structura complexă a unui creator foarte inegal, cu aspirații și ambiții care-i depășesc posibilitățile, cu o bogăție tematică fără pereche în lirica românească de până la Mihai Eminescu. Poetul a încercat toate speciile genului din dorința de a oferi „modele’’ și de a stimula și îndruma tinerele talente, dar
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
stăpân pe mijloacele retoricii, poetul profet, copleșit de măreția atribuțiilor sale divine, pamfletarul veninos și sarcastic, povestitorul și memorialistul plin de nerv, bârfitor și familiar, iubitor de snoave și pilde populare. De altfel, tonul biblic, de venerație divină și elevată aspirație spre sublim și frumuseți abstracte, alături de invective și blesteme, cu violențe de expresie rar întâlnite, sunt caracteristice întregii sale opere. Numai la B.P. Hasdeu, Al. Macedonski și Tudor Arghezi, cărora le este în multe privințe precursor și model, îmbinarea unor
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
sugereze intensitatea trăirilor. Alte întâmplări mărunte sunt înseriate în desfășurarea vieții de la sat sau din târguri, de multe ori firul epic lăsând locul unui fel de poezie discretă și cam vetustă a existenței simple, naturale, netulburată de nostalgii sau de aspirații. Se observă grija pentru înscenare, pentru vizualizare prin consemnarea unor amănunte descriptive sau privitoare la modul de viață, la atitudinile, obiceiurile specifice unui mediu. Tonul este familiar, înviorat adesea de remarci umoristice. Episoadele triste sunt tratate fără accente dramatice, într-
IOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287611_a_288940]
-
Poezia nouă bănățeană), care a fost receptată ca un adevărat act de naștere al „generației estetice” a literaturii din zonă, marchează desprinderea polemică de modalitățile lirice ale epocii. S-a manifestat ca un poet egal cu sine, cultivând modele, teme, aspirații ce nu au trădat niciodată sensul armonios al existenței. Dominantele tematice ale liricii lui sunt erosul și bucolicul. O întreagă figurație clasicizantă (Pan, Narcis, Elena, nimfe, fauni) însoțește aceste scenarii, transpuse într-o poezie elaborată în respectul formei. Rigoarea prozodică
JEBELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287670_a_288999]
-
o dată, de adversarii lui atunci când îl contestă: „Când studiezi idealul unui scriitor, asta însemnează că prealabil ai admis valoarea estetică a operei, altminteri despre o operă care nu e artă nu se poate discuta nimic: ea nu există” (Probleme literare). Aspirația de a introduce în actul critic maximum de precizie e pentru I. un deziderat perpetuu. Raționalist, criticul își expune metoda cu toată circumspecția: „A face critică literară este a face anatomia, fiziologia și etiologia unei opere de artă, sau - ceea ce
IBRAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287494_a_288823]
-
rii. Ea ne determin) s) ne punem întreb)ri nu numai asupra a ceea ce statele sunt capabile s) fac) din punct de vedere fizic, ci, de asemenea, și asupra modului în care sunt ele organizate politic, precum și asupra ideologiilor și aspirațiilor pe care le-ar putea avea. Structura conține deci elemente aflate la nivelul unit)ților, care s-ar putea ca ele însele s) fie afectate de caracteristicile structurii de la nivel sistemic. Efectul concret al combin)rii diferitelor niveluri într-o
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]