3,519 matches
-
articulată însă pe un mit nemuritor, mitul dreptății. Dar în sufletul multora trezea amintirea terorii și a subversiunii. Mai ales în Franța unde, de la marea Revoluție, revoluționari și contra-revoluționari s-au tot succedat fără ca nimeni să întrevadă vreun sfîrșit. Oare Auguste Comte nu declara și el că problema majoră a reformei sociale este cea a consensului, a unității morale regăsite? Numai că, după cum mergeau lucrurile, nu consensul și unitatea erau în joc, ci baricadele, luptele sîngeroase de stradă, toate la intervale
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
pe care ne este interzis să le criticăm. O religie țesută din idei contemporane, care se sprijină pe cunoștințe științifice și nu are nici un zeu spiritual. E o religie profană. Așa s-a voit, fără a fi însă, pozitivismul lui Auguste Comte, așa este, fără a se fi voit, socialismul lui Karl Marx. Pentru că nevoia de religie s-a făcut resimțită iar cele vechi au căzut în desuetudine, sîntem liberi să ne fabricăm altele noi, la fel de eficiente. Aceste religii ale unei
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
le prezintă Louis de Saint-Simon în Le Système industriel ⁄ Sistemul industrial (1820-1822). Acest gânditor își imaginează că poate oferi puterea de a conduce societatea marilor industriași și inginerilor, într-un simulacru de tehnocrație. Se inspiră din filosofi cum ar fi Auguste Comte, care inventează o știință nouă, sociologia, având drept scop studiul societăților percepute ca obiecte culturale. Aceste idei și imagini dau naștere unor texte care, precum cele scrise de Jules Verne, contribuie la progresul tehnic și sporesc puterea inginerilor cf.
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Difference Engine / Machina diferențială (William Gibson și Bruce Sterling, 1990)87. Textul respectiv stabilește o legătură cu universurile cyberpunk, introducându-l în scenă pe inginerul Charles Babbage (1791-1871). Acesta a lucrat într-adevăr o mare parte din viață cu ajutorul matematicienei Augusta Ada Lovelace la construirea unui computer mecanic pe care-l numea "machina diferențială". Charles Babbage este deci introdus într-o lume în care proiectul său ar fi izbutit, iar mașina sa ar fi funcționat și ar fi produs efecte sociale
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
îmi propusese să plec la Timișoara... Mircea sună și el, peste juma' de oră îmi spune să mă duc la Linder, că totu-i aranjat (mai ales că Hansi primise și un telefon de la șefa Culturii locale, agreabila doamnă Anca Augusta). N-o mai lungesc: sînt angajat împotriva voinței directorului, cu un salariu mizerabil și fac naveta lunar, la București. Mi se caută locuință și, pînă atunci, să stau unde-oi putea. Pînă primesc apartamentul, puținele nopți timișorene le petrec în
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
ca și în alte puncte, Franța indică Europei drumul de urmat. Răscoala de la Lyon, confruntarea socială a anului 1848, Comuna din Paris sunt etapele traseului care duce la dialectica leninistă. Un nume ipostaziază energia conspiratorială și intransigența de inspirație iacobină: Auguste Blanqui. Lecția profetică a unei mișcări ce aspiră să domine și să organizeze societatea, recurgând la violența purificatoare, va fi prelucrată de marxism și de leninism, succesiv. Revoluția socială este inimaginabilă în absența unui partid care să se definească ca
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
cu aromă orientală, vrednice de O mie și una de nopți, însă unicitatea scrierii o dă prezența unor specimene din sfera politicului și a puterii de stat, din aparatul de represiune. Personajele formidabile sunt cel titular, pe numele din acte Augusta, soția lui Bazileu, și mama ei, Die Goia. Identitatea primeia e denunțată încă de pe copertă, unde o femeie trecută de multișor de vârsta tinereții e surprinsă într-o poziție nu tocmai decentă. În text aceasta întrupează tot ce poate fi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
miros fetid cu toate că „se scaldă zilnic” în apă de colonie, Die Goia nu rostește nici o propoziție fără să o pigmenteze cu măscări. Emite, fără jenă, sonorități intestinale în prezența oricui, ba le și comentează. Protagonistă și factor coagulant al romanului, Augusta nu e doar prima „doamnă” a țării, e deținătoarea puterii supreme, absolute, sub acoperirea docilului Bazileu. Regimul instituit de neîncoronata regină Dracula e un despotism absurd, grotesc. Ca unealtă îi slujește tânărul amant, căpitanul de securitate Bob Orlando, o pușlama
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
expansiunii pașnice a noii credințe trebuie să fi existat în cultul împăraților, deoarece mesajul unui Răscumpărător, care a fost răstignit ca un făcător de rele, nu se putea afirma cu ușurință într-o lume devenită superficială și a unei înfățișări auguste așezată pe tronul imperial, cu un decor impunător. Pe lângă aceasta, statul putea folosi toate mijloacele de constrângere dacă discipolii Evangheliei îndrăzneau să disprețuiască ori, chiar și numai în cuvinte, să atace acest cult de stat. Un alt factor negativ era
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
înrădăcinat. Roma, ca și pentru celelalte chestiuni, ar demonstra o anumită indulgență față de soldați. Cât privește Africa septentrională, ambient agitat continuu din punct de vedere politic, părerile par să fie discordante, dată fiind și mărturia lui Tertulian. În Legio III Augusta un miles creștin a încălcat disciplina militară refuzând să-și pună pe cap o cunună de lauri, fiind dezaprobat de ceilalți soldați creștini plini de teamă pentru tam bonam et longam pacem. Este foarte important de ținut cont că această
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
a țăranilor recrutați din regiunile prea puțin creștinate încă la acea vreme, precum ținuturile Galliei și Iliriei. Însă a fost tocmai această armată imperială, cea care după victoria obținută contra lui Licinius l-a aclamat pe Constantin cu strigătul de: Auguste Constantine, dei te nobis servent. După câte se pare, credința soldaților era motivată de comportamentul împăratului în funcție, de relația sa cu cei din subordine, astfel încât puteau oscila foarte ușor de la păgânism la creștinism și invers. Deși se începuse procesul
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Maximian din anul 305, care au văzut și până la șapte auguști disputându-și conducerea Imperiului. Ceea ce ne interesează este tocmai influența pe care asemenea lupte au avut-o asupra politicii religioase postdioclețiene. În lumea occidentală Maxentius (306-312) și Constantin, potrivnici augustului anticreștin Galerius (305-311), nu au reaprins persecuția, ba chiar au arătat o oarecare preocupare față de creștini, în special Maxentius care a bătut monede cu simbolul crucii între 307-308 și a proclamat un edict de toleranță față de discipolii lui Cristos. În
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Deși nu-i lipseau cunoștințele detaliate, nu reușește pentru nimic să-i înțeleagă substanța, motiv pentru care îl descrie după criteriile religiozității antice care, spre sfârșitul secolului IV, căpătase trăsăturile unui liberalism nivelator. 4.5. Problema intransigenței creștine în «Historia Augusta» Historia Augusta prezintă dificultăți în stabilirea caracterului cronologic, literar și istoric, până și în zilele noastre. Afirmațiile sau aluziile despre creștinism conținute în acest text au o semnificație deosebită pentru studiul nostru, chiar dacă nu este decât un pamflet împotriva creștinismului
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
-i lipseau cunoștințele detaliate, nu reușește pentru nimic să-i înțeleagă substanța, motiv pentru care îl descrie după criteriile religiozității antice care, spre sfârșitul secolului IV, căpătase trăsăturile unui liberalism nivelator. 4.5. Problema intransigenței creștine în «Historia Augusta» Historia Augusta prezintă dificultăți în stabilirea caracterului cronologic, literar și istoric, până și în zilele noastre. Afirmațiile sau aluziile despre creștinism conținute în acest text au o semnificație deosebită pentru studiul nostru, chiar dacă nu este decât un pamflet împotriva creștinismului. Informațiile despre
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
aproape complet la silențiu după victoria de la Frigidus (394) a împăratului Theodosius I asupra lui Eugenius. Condiționat de acest aspect, autorul anonim luând exemplu din istorie, actualizează problematica chestiunilor de pe ordinea de zi și stimulează reflecția critică (J. Straub). Historia Augusta caută să demonstreze în biografia lui Alexandru Sever (222-235), toleranța pe care principii păgâni au practicat-o față de creștini care, acum, nu mai este garantată sub steagul creștin. Ca exemplu al deschiderii evocate, ni se spune că Alexandru Sever, în
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
pentru sine: o indicație pentru realizarea unui comportament asemănător în situațiile schimbătoare ale vremii. La întrebarea dacă Alexandru Sever a ridicat într-adevăr, așa cum ni se spune, la rangul de program de viață această formulă orientată spre dreptul natural, Historia Augusta nu poate răspunde cu certitudine, chiar dacă nu există dubii că i-ar fi lăsat în pace pe creștini. Sublinierea atitudinilor binevoitoare ale unor principi păgâni față de creștini, exprimă invitația indirectă la un apel pentru momentul prezent. Din viața sa ni
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
lauri, pe durata ceremoniilor, are posibilitatea de a trata și chestiunea apartenenței unui creștin la structura militară. Punctul de plecare al discuției îi este oferit de episodul petrecut în acea vreme la Lambesi (în Africa) unde era cantonată Legio III Augusta, în timpul unui donativum oferit de Caracalla (211-217) și Geta, poate cu prilejul aclamării lor ca împărați în anul 211. Acest donativum era distribuit soldaților care se prezentau să-l primească încununați cu lauri, după cum era practica pentru asemenea ceremonii legate
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
compromis cu cultul imperial fondat pe aceiași idolatrie. Din moment ce atitudinea obiecției de conștiință a soldatului este acceptată ca fiind de sorginte creștină, putem spune că asemenea episoade nu erau totuși rare, cel puțin pe teritoriul african, chiar dacă în legio III Augusta, erau prezenți și alți creștini contrariați de atitudinea soldatului martir. Termenul disciplina ne spune ceva mai mult decât o simplă atitudine; are o semnificație mult mai profundă decât consuetudinea. Tertulian vrea să ne arate că opoziția față de armată, unită cu
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
celui care vrea să slujească cu fidelitate propriul suveran, spunând că: Ilustre sunt edictele împăraților, care au scopul de a-și guverna proprii supuși, însă poruncile, care sunt date soldaților, pentru ca să fie observate, sunt mult mai importante și mult mai auguste. Așa ca și cum ni s-ar fi dat ordine militare, fiecare dintre noi, dornic de marea și cereasca demnitate, trebuie să vegheze și să dorească să rămână totdeauna în Cristos, atunci când aude acea voce maiestuoasă: „Dacă vrea cineva să să-mi
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
lungul Rinului și Dunării. Un număr consistent de soldați creștini se afla prezent în: a) Legio XII Fulminata care, după ce a participat la cucerirea Ierusalimului (70 p.Chr.) alături de Vespasian, s-a stabilit la Melitene, în Armenia; b) Legio III Augusta care la începutul secolului II s-a poziționat la Lambesis și la Theveste în Numidia; c) Legio VII Gemina, amplasată în Asturia; d) Legio II Traiana poziționată în Egipt; e) Legio I Tebana constituită de împăratul Maximian (286-305) și f
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
îi aparțineau și Faustus, Ianuarius și Martialus (decapitați la Cordova), precum și Servandus, Germanus, Victor, Claudius, Lupercus și Victoricus, martirizați la Merida. Unii dintre acești martiri, precum Martialus și Lupercus au fost evocați de Prudentius printre cei 18 martiri ai Cezareei Auguste, martirizați cu puțin înaintea declanșării persecuției generale. Refuzurile lui Maximilianus și Marcellus de a presta serviciul militar și de a continua viața militară din motive de conștiință, nu constituie indiciul unor cazuri izolate, ci a două situații dintre atâtea episoade
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
său occidental, preluând comportamentul acestuia drept o strategie de înlăturare a sa. În aceste condiții, Licinius s-a dezlănțuit împotriva a tot ceea ce era creștin și creștinism pentru a îndepărta pericolul presupus. În orice caz, la momentul rescriptului de la Milano, auguști se aflau în sintonie; textul ne informează asupra intenției auguștilor și funcționalității râvnite de către aceștia, în folosul statului și al păcii Imperiului: Noi, deci Augustul Constantin și Augustul Licinius, întâlnindu-ne folositor la Milano și discutând toate chestiunile referitoare la
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
profund creștinate ori la cele ale Africii de nord, nu sunt nicidecum întâmplătoare. Cazul legiunii a XII-a înrolată la Capadocia ne indică prezența cetățenilor creștini ori deveniți astfel după înrolare. O situație cvasiidentică întâlnim și în cazul legio III Augusta. Am putea crede că soldații creștini din trupele auxiliare erau superiori numeric celor din legiuni? Nu știm. E foarte posibil ca spre jumătatea secolului III să fi existat creștini la Dura Europos (aici a fost descoperită și prima biserică creștină
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
din care așteptăm să pornească acțiunea. Compozițiile cu linii, suprafețe sau volume orientate oblic dau naștere la multiple combinații, iar starea de tensiune depinde de unghiul pe care-l fac între ele oblica descendentă și cea ascendentă. VII. Efectul unghiurilor Auguste Rodin Partea cea mai profundă a relațiilor verticalei cu orizontala și oblicele, o constituie așa-numitul efect al unghiurilor. Atunci când o verticală se întâlnește cu o oblică ascendentă sau descendentă, în unghi ascuțit, se naște o stare de tensiune, de
Arta compoziþiei by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
limite destul de mari în timpul anului (tabelul 26). III.4. ALȚI FACTORI ECOLOGICI DE NATURĂ CLIMATICĂ III.4.1. LUMINA ȘI NEBULOZITATEA La Iași numărul zilelor cu cer senin este de 106 anual, frecvența cea mai mare înregistrându-se în luna august (14,6 zile) și septembrie (14,3 zile). Numărul mediu de zile cu cer noros este de 115, iar cele cu cer parțial acoperit de 144. Durata de strălucire a soarelui este de aproximativ 2.103-2.279 ore pe an
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]