5,546 matches
-
RSR, pe care le vom discuta mai jos printre colaboratorii balcanici ai RSR: "Republica Socialistă Albania, Republica Populară Bulgaria, Republica Grecia, Ciprul, Republica Socialistă Federativă Iugoslavă, Republica Turcia" (Bodunescu: 1988, 303-304). În spatele retoricii unei cooperări intense și plurivalente între statele balcanice se afla ambiția RSR de a transforma treptat zona în propriul mini-"lagăr", structurat însă pe coordonate ideologice mult mai flexibile decât "lagărele" clasice, "imperialist" sau socialist. Un indiciu în acest sens îl găsim în menționarea faptului că "la Conferința
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Balcanilor a fost prezidat de reprezentantul țării noastre" scrie Bodunescu (1988: 306). Analizând politica RSR în Balcani, Robert King ajunge la concluzia că, de când s-a distanțat de "lagărul socialist", aceasta "a fost statul cel mai activ în urmărirea detensionării balcanice". Pledând permanent pentru eliminarea bazelor militare și a armelor nucleare din zonă, RSR căuta de fapt să surmonteze "izolarea fizică pe care poziția sa o impune" prin diminuarea propriei "semnificații strategice în ochii sovieticilor". În concluzie, " Îndepărtarea bazelor americane din
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Îndepărtarea bazelor americane din Balcani ar determina liderii sovietici să simtă mai puțină insecuritate de-a lungul flancului sudic și, pe cale de consecință, mai dispuși să tolereze deviația română de la linia sovietică". Nu în ultimul rând, RSR căuta în cooperarea balcanică avantaje economice și, așa cum am menționat deja, "dorința de a dobândi prestigiu prin jucarea unui rol de bază în relațiile externe" (King: 1970, 5). Dorința ardentă a RSR de a fi recunoscută ca stat de prim rang în relațiile internaționale
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
cine ar fi posibilul dușman totuși fiecare știe contra cui se va îndrepta această apărare în caz de nevoie... (aluzie la Uniunea Sovietică, n.m.). Ceaușescu este [...] bănuitorul și solitarul conducător, care luptă în aceeași măsură cu vechea lene și apatie balcanică ca (sic!) și cu noile concepții de consum de import" (Die Welt apud. Kilzer în Rusan: 2003, 756-757). În anii '80 intransigența naționalistă a regimului nu va cauza tulburări numai printre maghiari, așa cum vom vedea în continuare, ci și printre
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
e că o fac niște oameni care habar nu au, cer documente... Nu tot ce se Întâmplă apare și În documente. Pe mine m-au găsit În arhivele germane - sunt meticuloși, și pe morți i-au Înregistrat. Noi suntem mai balcanici... Aici cred că nu mă găseau... Eu nu pot spune acum că, venind acasă, m-am integrat În societatea românească. Am avut o anumită pregătire, o anumită poziție socială, dar te marchează pentru toată viața, nu se poate. - A existat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Ei ajungeau vara la Fălticeni, vizitau „Galeria” și-și manifestau bucuria de-a recunoaște în vitrine exponatele donate. Nu o dată mi-au cerut să-i conduc pe străzile orașului încărcat de amintiri. Profesorii Ovidiu Papadima sau Nicolae Teodorescu - președintele Societății Balcanice de Matematică, au rostit frumoase cuvinte, după plimbări pe Ulița Rădășenilor, la biserica și cimitirul Oprișeni sau Băncuța, cu micul parc pe un deluț de unde se văd ca într-un imens peisaj mirific, Nada Florilor, Împărăția Apelor, Halmul și păduri
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
viața lui Iorga nu poate fi decît ca un tot, în întreaga sa unitate. Sper că lucrarea mea va contribui la umplerea acestui gol. Studiul meu atinge un punct sensibil: naționalismul în general și în special naționalismul românesc (inclusiv cel balcanic). Viața lui Iorga nu poate fi despărțită de acest element. Acest lucru constituie o soluție sensibilă, deoarece conform unor intelectuali ai zilelor noastre naționalismul este doar "o fază trecătoare a adolescenței". În vocabularul acestor intelectuali, națiunea aparține "naționalismului", adică radicalilor
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
l-au asasinat). Am inclus și cîteva materiale relevante pentru actuala tragedie din Balcani. Aceasta deoarece importanța vieții lui Iorga în zilele noastre constă în faptul că el a fost un istoric și politician naționalist cu rădăcini adînci în tradiția balcanică. Cel de al douăzeci și unulea secol trebuie abordat pe baza înțelegerii trecutului. NAȚIONALISMUL ȘI SCRIEREA ISTORIEI Istoricul este un fenomen social, el este atît produsul cît și purtătorul de cuvînt conștient sau inconștient al societății căreia îi aparține. Grație
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
istorici și politică în Balcani: rolul jucat de istoriografie în naționalismul modern și cel interpretat de pătura subțire a intelectualității în viața publică și politică a popoarelor din Balcani. Începînd din secolul al XVIII-lea, renașterea națională (politică) a societății balcanice și-a găsit baza ideologică în operele și scrierile istorice. Spre deosebire de Iluminismul din Europa occidentală, o mișcare balcanică similară se baza pe istorie. Funcția ei era ligitimizarea nașterii revoluționare a societăților naționale balcanice ale secolului al XIX-lea, revelarea perspectivelor
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
a intelectualității în viața publică și politică a popoarelor din Balcani. Începînd din secolul al XVIII-lea, renașterea națională (politică) a societății balcanice și-a găsit baza ideologică în operele și scrierile istorice. Spre deosebire de Iluminismul din Europa occidentală, o mișcare balcanică similară se baza pe istorie. Funcția ei era ligitimizarea nașterii revoluționare a societăților naționale balcanice ale secolului al XIX-lea, revelarea perspectivelor acestora și justificarea agresivității tinerilor naționaliști. Legăturile acestea dintre trecut și prezent, dintre istorie și politică, au fost
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
XVIII-lea, renașterea națională (politică) a societății balcanice și-a găsit baza ideologică în operele și scrierile istorice. Spre deosebire de Iluminismul din Europa occidentală, o mișcare balcanică similară se baza pe istorie. Funcția ei era ligitimizarea nașterii revoluționare a societăților naționale balcanice ale secolului al XIX-lea, revelarea perspectivelor acestora și justificarea agresivității tinerilor naționaliști. Legăturile acestea dintre trecut și prezent, dintre istorie și politică, au fost stabilite prin intermediul istoriei. Cel de al doilea factor care a stimulat rolul istoricului în politică
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
păstrat într-o oarecare măsură independența. Principatele române au luptat împotriva turcilor, dar, dîndu-și seama de diferența de forțe, Valahia și apoi Moldova au acceptat suzeranitatea acestora. Ele au fost tratate într-o manieră mult mai avantajoasă decît orice țară balcanică. Sub suzeranitatea turcă, românii erau considerați mai curînd aliați decît locuitorii unor teritorii cucerite. Neavînd nici o putere protectoare ca să-i apere, românii au dat dovadă de realism. Aceasta nu înseamnă că îi agreau pe turci; s-au afirmat ori de
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
la est de Viena numai Budapesta putea acumula capital. Nici Sankt Petersburgul, nici Constantinopolul și cu atît mai puțin Varșovia nu puteau face acest lucru). Un roman interesant ilustrează această lipsă de comunicare dintre burghezia evreiască și naționalismul românesc: Trilogia balcanică 34, carte care a devenit un reușit serial de televiziune. Este un roman cu cheie, romanul autobiografic al Oliviei Manning (care este Harriet Pringle în carte). Olivia Manning a locuit la București în 1939 și 1940 împreună cu soțul ei, un
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
face cel al Doamnei Manning) să refacă atît de fidel atmosfera acelor zile. Recent, memoriile lui Archie Gibson, corespondent al ziarului londonez "Times" (personificat de mai multe ori în cartea Oliviei Manning), au confirmat multe dintre evenimentele relatate în Trilogia balcanică 35. Oricine cunoaște scena bucureșteană poate recunoaște personalitățile (pe care autoarea le menționază sub pseudonime): industriașul evreu Max Aușnit, sub numele fictiv de Drucker, și alții. Familia Drucker (Aușnit) îi invită pe intelectualii de stînga englezi, Guy și Harriet Pringle
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Toată lumea se uită la el (care era și el de stînga). Guy spune: Cred că Rusia are un plan și că știe ce face". Pe urmă toți discută despre mediul rural românesc. Una dintre surorile lui Drucker intervine: "Țările astea balcanice sînt toate sălbatice. Au niște fiare sălbatice periculoase. Nu mi-ar plăcea să călătoresc prin părțile acestea. În Germania era altfel. Acolo, Willy și eu ne luam bastoanele și...". Vorbea cu drag despre viața din Germania. Între timp este servit
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
la Veneția, săptămîni la rînd fără să audă un claxon de automobil și celelalte "vulgarități pline de pretenții ale ultramodernismului", cum le spunea el. Bizantinologul Iorga nu putea ignora îndîrjita controversă greco-latină din perioada Evului Mediu, mai ales asupra zonei balcanice, pentru că era în primul rînd medievist. Poate că tocmai la Veneția a descoperit el cea mai bună sinteză a celor două culturi. De la Veneția au plecat la Padova, unde Iorga și-a început rodnicele cercetări despre Șerban Vodă Cantacuzino. Apoi
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
și jurnalistica din Europa răsăriteană și de sud-est se aflau prin tradiție sub standardele occidentale. Avînd în vedere faptul că trecerea a aproape un secol face ca începuturile jurnalisticii să pară nesofisticate, ne putem totuși întreba dacă ziarele est-europene (sau balcanice) de la răscrucea veacului difereau chiar atît de mult de cele din Occident. Luptele dintre Hearst și Pulitzer din Statele Unite ("Tu îmi aduci știri, iar eu finanțez războiul!") erau tipice. Ziarele germane și austriece (în timpul Războiului burilor), ziarele franceze (în timpul crizei
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Dar era vorba de o "democrație naționalistă... "224. În privința politicii externe, primul loc de pe listă era ocupat de unitatea națională; trebuiau evitate "alianțele periculoase cu marile puteri" (alianța secretă a României cu Austro-Ungaria și Germania); era încurajată prietenia cu națiunile balcanice și erau revendicate "frontierele care li se cuvin istoriei românești, tradiției românești și drepturilor românești"225. Chiar dacă masele au fost politizate abia după primul război mondial, Partidul Naționalist Democrat nu a devenit niciodată un partid de mase; el era alcătuit
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
literară a lui Iorga după scrierea acestei opere voluminoase vor fi constituite numai din ironii dictate de opiniile lui sămănătoriste. Gheschichte des Osmanischen Reichs (5 volume, Gotha, 1908-1913) se ocupă de istoria Imperiului otoman de la ascensiunea lui pînă la Războaiele balcanice și la prăbușire. Lucrarea aceasta a fost inspirată de opera fecundă a lui Lamprecht Geschichte der Europäischen Staaten und geschichte der Ausser-europäischen Staaten, alături de alte lucrări germane; unele surse documentare proveneau din cercetările efectuate de Iorga la Veneția, Ragusa și
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Acțiunea militară a României în Bulgaria cu ostașii noștri (Vălenii de Munte, 1914), Iorga face apologia acțiunii militare române, explicînd în ce a constat marșul "fără vărsare de sînge" al armatelor române prin Bulgaria în timpul celui de al doilea război balcanic, ca să demonstreze falsitatea acuzațiilor privind "un marș triumfal laș". Chestiunea Dunării (Vălenii de Munte, 1913) descrie marea complexitate a chestiunilor istorice, etnice și politice existente în regiunea din jurul Dunării. Nu mai este nevoie să spunem că Iorga scoate în evidență
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
este nevoie să spunem că Iorga scoate în evidență aspectul întinderii de la sud de fluviu. Auf und Niedergang des Turkischen Herrschaftgebietes in Europa (Gotha, 1913), scrisă la cererea profesorului Lamprecht, este lucrarea în care Iorga explică rolul celor două Războaie Balcanice în provocarea prăbușirii stăpînirii otomane în sud-estul Europei. Două tradiții istorice în Balcani, a Italiei și a românilor (București, 1913) explică o mare parte a gîndirii și a activităților politice ale lui Iorga. El spera într-o solidarizare a națiunilor
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
a continuat să cultive noțiunea cooperării româno-italiene. Dar Italia era slabă și nu prezenta garanții: se pare că Iorga nu a prea pus la inimă descrierile tipurilor politice italiene ale lui Gregorovius: Machiavelli, Cesare Borgia și condotierii. Cît privește Războaiele Balcanice din 1912 și 1913, Iorga nu fusese de acord cu invadarea Libiei de către Italia, cum nu fusese nici opinia publică românească. Iorga era un partizan înflăcărat al sîrbilor 233 (și un și mai înflăcărat susținător al muntenegrenilor, pe care îi
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
revistă un stat satelit"234. Începînd cu 1912, relațiile lui Iorga cu Cuza au început să se deterioreze; Cuza și-a fondat propriul ziar, "Unirea" (la Iași), și părea gata să-și înființeze propriul partid. Cel de-al doilea război balcanic a început odată cu atacarea Serbiei de către Bulgaria. România fusese neutră pînă atunci, iar Iorga era considerat drept prieten al Bulgariei. Națiunile balcanice (inclusiv Turcia) s-au aliat ca să împartă între ele o parte din teritoriul anexat de Bulgaria după primul
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
propriul ziar, "Unirea" (la Iași), și părea gata să-și înființeze propriul partid. Cel de-al doilea război balcanic a început odată cu atacarea Serbiei de către Bulgaria. România fusese neutră pînă atunci, iar Iorga era considerat drept prieten al Bulgariei. Națiunile balcanice (inclusiv Turcia) s-au aliat ca să împartă între ele o parte din teritoriul anexat de Bulgaria după primul război balcanic. După înfrîngerea Bulgariei, României i s-a oferit ocazia de a dobîndi teritoriul pe care Rusia i-l refuzase în
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
început odată cu atacarea Serbiei de către Bulgaria. România fusese neutră pînă atunci, iar Iorga era considerat drept prieten al Bulgariei. Națiunile balcanice (inclusiv Turcia) s-au aliat ca să împartă între ele o parte din teritoriul anexat de Bulgaria după primul război balcanic. După înfrîngerea Bulgariei, României i s-a oferit ocazia de a dobîndi teritoriul pe care Rusia i-l refuzase în 1878: "cvadrilaterul" Silistra. Lui Iorga i s-a permis să poarte o uniformă militară și a plecat în nordul Bulgariei
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]