4,866 matches
-
prin disco teci, iar uneori bea peste măsură și o apucă jalea gândindu se cât de singură este. Atunci îl sună pe Ovidiu și-l cheamă să facă dragoste. El călătorește o noapte întreagă, o găsește în stare „ebrioasă“ (adică beată de-a binelea), fac un sex din care ea nu-și amintește mare lucru, apoi se ceartă teribil. Ana îl alungă pentru totdeauna, deși știe că-l va mai suna când va avea nevoie de sufletul lui cald. Ovidiu mi-
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
Poate că fetele, ajungând femei, încep să nu mai do reas că să aibă un singur bărbat. Iată un caz: O fată frumoasă, ai cărei părinți erau despărțiți, a vrut să-și vadă tatăl, după mulți ani. L-a găsit beat și a fost șocată să vadă că făcea tot ce putea pentru a se culca cu ea. Astfel, fata a cunoscut sexul de la cine nu trebuia și ani de zile s-a simțit îngrozitor. La puțin timp după agresiune, pasiunea
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
acuma n-am putut închide ochii: toată noaptea a fost masă mare la băcanul din colț; acu d’abia s-a spart cheful. Adineauri a trecut p aci vreo câțiva, se duceau pe două cărări; era și Nae Ipingescu, ipistatul, beat frânt; chiuia și trăgea la pistole... obicei mitocănesc.“ (Actul I, Scena V) Cu aceasta se dezleagă misterul și dispare spaima; ficțiunea, construită cu dragostea unui artizan pentru produsul său, se risipește. Safta, „femeia pământului“, fixează evenimentul la lăsata secului, când
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
se acuză reciproc de eșecul mariajului lor. Jalba Păunei descrie o serie de amănunte din viața comună, printre altele ea își acuză soțul că nu s-a bucurat atunci când i-a născut un băiat și că a batjocorit-o atunci când beat a urinat în vaginul ei. Cele două sate sunt chemate să depună mărturie. soțul aduce 14 martori, soția are numai zece. Cine sunt aceștia? Din Potlogi se prezintă următorii martori: cinci mici meșteșugari (Preda cojocar, Marin cizmar, Mincu cizmar, Necola
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
deschide seria neînțelegeri lor. soțul își tratează soția de curvă, hoață, risipitoare, limbută. Luxandra din București povestește că Iordache „apururea strigă în vileag dă mă face curvă și hoață și zice că nu mă are de soție și, când vine beat, cu fuga scap de el că sare cu toporul asupra mea“. Strigarea în gura mare și în auzul vecinilor constituie o mare necinste adusă femeii, căci ceilalți pot urma exemplul soțului și o pot necinsti la rândul lor cu același
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Nițul condoragiul, de dat cu totul la patima beției. Trei ani de căsătorie au fost de fapt trei ani de coșmar, căci „dă atunci și până acum, povestește soția, să află în patima beției și totdeauna cân du să culcă beat să pișă în pat, în așternut cu mine“. Aceste acuzații sunt com ple ta te cu cele de natură economică, deoarece soțul „ce câștigă cheltuiește la beție“. Ea nu cere separarea, ci numai un mijloc de înțelepțire prin care să
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
sabia, iataganul, bastonul, ciomagul, parul, scaunul se transformă în instrumente ale torturii. Barbu pescarul, de câte ori se întoarce de la cârciumă, își bate nevasta și asta după ce i-a risipit toată zestrea. Iată ce povestește Safta despre ultima bătaie: „viind el iarăși beat acasă și, la patru ceasuri din nopate, după ce ar fi bătut-o foarte rău, ar fi dat și cu cuțitul în spate să o junghe și cum că de nu ar fi sărit vecinii să o scoață putea să i
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și preotul de i-a citit rugăciuni, dar după un pahar de rachiu, Tudor și-a revenit. Misterul a rămas, căci Alecsie nu știe să spună, dacă în acea zi din săptămâna Rusalii or vecinul lui a fost „treaz sau beat devin“. După micul incident, conflictul ia amploare. Pândind momen tul ple că rii lui Tudor la pră vă lie, Zmaranda se grăbește către casa părintească. Sus ți nu tă de toți, se reîntoarce, încarcă zestrea și alte boarfe luate la
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Orice plăcere nesatisfăcuta este o ocazie pierdută pentru viață. Nu voi veni, în numele suferinței, să opresc lumea de la plăceri, de la orgii, de la excese. Numai oamenii mediocri vorbesc de consecințele placerilor. Dar consecințele durerii nu sunt și mai mari? Deci suferiți, beți, sorbiți cupă plăcerii până la urmă, plângeți sau radeți, scoateți strigate de disperare sau de bucurie, cântați de iubire sau de moarte, ca și așa nimic nu se alege de tot ! Întreaga morală n-ar vrea să facă din această viață
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
a le face pe plac zeilor grecilor și romanilor! Sfântul Augustin se întreba: Cine e atât de neghiob să creadă că ofrandele aduse prin jertfă ar putea răspunde vreunei nevoi divine?". Când Dumnezeu a ales să-și sacrifice propriul fiu ("Beți, acesta este sângele Meu..."), creștinismul monoteist a cruțat animalul, dar l-a și înlăturat, totodată, din universul sacru. Observație : Dumnezeu știe că opozanții vânătorii sunt numeroși, că sunt vehemenți și că au argumente demne de luat în seamă. 1. În
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
treia probă a lui Harap Alb este un ospăț împărătesc, la care sunt invitați împărați, crai, voievozi, căpitani de oști, mai marii orașelor și alte fețe cinstite. O pasăre măiastră bate la fereastră și le strică cheful mesenilor strigând: -Mâncați, beți și vă veseliți, dar de fata împăratului Roș nici nu gândiți. Spânul îl trimite pe Harap-Alb să i-o aducă pe fata împăratului Roș, care era recunoscută ca farmazoană cumplită. Din nou se sfătuiește cu calul, care-l purtase în
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
bând prima înghițitură de apă este cu siguranță printre acestea... Îmi amintesc bine cum am încercat să ,,sărut" apa strângând buzele și plimbând lichidul prin gură... Când pusei carafa din nou pe masă, câteva secunde rămăsei amețit, ca un om beat (și un ecou banal venit din viața de toate zilele repeta înfundat în mine ,,te-ai îmbătat"), ca și cum aș fi scoborât dintr-un vârtej amețitor care timp îndelungat m-ar fi învârtit pe loc până la zăpăceală și leșin. Câți ani
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
stricte, astăzi în România, un copil este trimis la Școala Specială (fosta Școală Ajutătoare) doar dacă are un IQ sub 65. Să presupunem că subiectul A.A. a fost supus expertizei psihologului, după ce, în noaptea precedentă, tatăl său a venit beat acasă, a făcut scandal, și-a molestat fizic familia, astfel încât copilul este nedormit, nemâncat și timorat în timpul executării testului din cabinetul psihologului. Toate acestea, precum și un plafon jos de nori, vor face ca rezultatele să fie proaste, iar cazul să
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
lui Elpi. 9 De la Rimbaud citire: "I, pourpre, sang craché, rire des lèvres belles/Dans la colère ou les ivresses pénitentes" adică, în versiunea lui Petre Solomon: "I, purpuri, sânge, râsul unei frumoase guri/Cuprinsă de mânie sau de căință beată". Adăugați la cele de mai sus asocierea falică (propusă de Jean Ricardou într-un eseu fundamental despre Noul roman francez, necontestată de feministele din HUI(Hexagonal University of Iashi) și veți avea tabloul complet al reputației vocalei I. Din fericire
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
se substituie până și în actul artistic. În schimb, fondul ei bovaric, bine disimulat, reizbucnește cu ocazia întoarcerii la Sunne a lui Edwin, iubirea de-o vară din adolescență. Conform relatării lui Stellan, Edwin intră în scena romanului penibil de beat și de mototolit, intervenind asupra unei afirmații făcute public de pastorul Cederblom: ceea ce acesta luase drept Oceanus Procellarum, era de fapt Mare Tranquillitatis/Marea Liniștii. Lucru de care Edwin era absolut sigur, fiindcă în acel loc pusese piciorul. Acum, în
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
în sfera de cristal a lumii" (Cangea ascuțită a lui Seth); "Cântărețul de toamnă încearcă/ struna cantabilă în nopți risipite" în timp ce " Mesenii dau de-a azvârlita la zaruri/ măsoară câștigul cu paharul de vin" (Țipătul păsării de plumb), alți "flăcăi beți răstoarnă vinul/ în cupe, sortit să se prefacă râuri" (Verbul mut). În general, o serie reprobabilă de "leșioase trupuri ascunse", apăsate de păcate grele, "în hrubele întunecate ale morții" nocturne. De departe, cea mai înspăimântătoare este tot fiara veninoasă, Demonul
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
în ele (O caleașcă de fulgere, Atoatestăpânitor, Soarele negru, Înscenări pentru liniștea aparentă sau șapte încercări de a privi lumea printre degete) sau alte elemente peritextuale (precum motto-ul din Marguerite Yourcenar care deschide volumul Plimbarea prin flăcări: "Acest om beat de refuz/ s-a aruncat în flăcări/ ca un amant în mijlocul patului"). Dar mai ales textele poetice propriu-zise, în care se exaltă adesea respingerea, atitudinea anti, în răspăr, în pofida ordinii prestabilite a lucrurilor de tot felul, inclusiv poetice. Sigur, această
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
fi trudit de conceptele supreme, eroul acesteia așa cum este el înfățișat în Poziția aștrilor sfârșește prin a-și pune esența în slujba autocunoașterii, chiar dacă știe că finalitatea actului specular este tragică: "plutea un chip neliniștit și mut/ în unda rece beată de candoare/ mă oglindeam în râu cum un sărut/ îți tremură pe buze și te doare// dar pânza apei hohotind s-a rupt/ și-n alb cutremur s-a deschis afundul/ din amintiri priveam la râul supt/ și mă privea
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
care coabitează, fericit, mai multe personaje descinse din imaginarul mitologic, trecute în revistă cu melancolia inerentă unei astfel de întreprinderi menite a stimula memoria: "Din burgul meu sosesc misive/ cu melancolice comprese/ așa cum foloseau adese/ sinucigașii din Ninive.// Poștașul Behemoth beat turtă/ își șterge botul de un timbru/ apoi cu vocea fără timbru/ ne spune spița lui yogurtă.// Pe sub ferestre trei catâri/ au marfă bună de vânzare:/ legați de șa, trei bogatâri// oiștea de la Carul mare/ poze cu Adam și Eva
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
diurne ulcerează violent. Iată, spre exemplu, Libațiile dulci-amărui incluse în Ultimul vorbitor de umbră, care includ pasaje de o delicatețe și o receptivitate emoțională prea puțin discreditate de camuflajul (auto)ironic, în fond terapeutic: " Se lasă ceața în pahare,/ timpul beat mort mai vrea un rând,/ un fluture se-aprinde'n felinare/ și sfârâie fitilul de pământ.// Un crai de votcă se arată/ în ochiul tău ca solzii triști/ pe care scriu ca o erată/ un decalog de navetiști.// Se beau
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Ah, se una volta, / solo una volta îl lungo amor quieto / e pago avessi tu, foră la terra / fatta quindi per sempre un paradiso / ai cangiati occhi miei. (vv. 99-106) O Elvira, Elvira, oh lui felice, oh sovra / gl'immortali beato, a cui tu schiuda / îl sorriso d'amor! felice appresso / chi per te spargă con la vită îl sangue! / Lice, lice al mortal, non è già sogno / come stimai gran tempo, ahi lice în terra / provar felicità. Ciò seppi îl
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
în terra / provar felicità. Ciò seppi îl giorno / che fiso io ți mirai. Ben per mia morte / questo m'accadde. E non però quel giorno / con certo cor giammai, fra tânte ambasce, / quel fiero giorno biasimar sostenni. Or tu vivi beata, e îl mondo abbella, / Elvira mia, col tuo sembianțe. Alcuno / non l'amerà quant'io l'amai. Non nasce / un altrettale amor. (vv.119-133) A Silvia: Questo è quel mondo? questi / i diletti, l'amor, l'opre, gli eventi / onde
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
chioma, / con gli studi sepolti, / i vetuști divini, a cui natură / parlò senza svelarsi, onde i riposi / magnanimi allegràr d'Atene e Romă. (vv. 46-55) Nelle nozze della sorella Paolina: Poi che del patrio nido / i silenzi lasciando, e le beate / larve e l'antico error, celeste dono, / ch'abbella agli occhi tuoi quest'ermo lido, / te nella polve della vită e îl suono / tragge îl destin; (vv. 1-5) A un vincitore nel pallone: (...) te rigoglioso dell'età novella / oggi la
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
dell'età novella / oggi la patria căra / gli antichi esempi a rinnovar prepară. / Del barbarico sangue în Maratona / non colorò la destra / quei che gli atleți ignudi e îl campo eleo, / che stupido mirò l'ardua palestra, / né la palmă beata e la corona / d'emula brama îl punse. (vv. 11-19) Bruto Minore: Cognați petti îl vincitor calpesta, / fremono i poggi, dalle somme vette / Romă antică ruină; / tu sì placida șei? Tu la nascente / lavinia prole, e gli anni / lieti vedesti
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
îngrijit de Sergio Pautasso, Rizzoli, Milano, 1994, p. 541. 376 Disiata, e molto, / come săi, ripiegata a me discende, non temută la morte; e lieto apparmi / questo feral mio dì (Consalvo); desiderato îl termine / avrei del viver mio (Îl risorgimento); beata / se te d'ogni dolor morte risana (La quiete dopo la tempesta); timor di morte non mi strinse îl petto (Îl pensiero dominante); sempre onorată invoco, / bella Morte, pietosa (...) non tardar più (Amore e morte). 377 Serenità di morte estrema
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]